La zece ani după atacurile teroriste din 13 noiembrie 2015, de la Paris și Saint-Denis, amenințarea teroristă din Franța rămâne la un nivel înalt, însă pericolul nu mai vine în principal din partea unor organizații structurate, precum Statul Islamic (ISIS) sau Al-Qaida, ale căror comandamente au fost grav slăbite de acțiunile militare, ci din partea unor indivizi izolați, care se inspiră din ideologia acestor grupări. Aproape 70% din arestările în cazuri de terorism de astăzi implică persoane sub 21 de ani, iar două treimi dintre autorii atacurilor comise din 2020 încoace nu erau în bazele de date ale autorităților, scrie Le Monde. Din 7 octombrie 2023, mai mult de jumătate din toate atacurile efectuate sau dejucate au fost legate de războiul din Gaza.
A început astfel era „terorismului inspirat”, alimentat de propaganda abundentă care circulă în continuare online și pe platforme precum Telegram. Acești „autoantreprenori” ai terorismului trăiesc în Franța, sunt tineri, uneori foarte tineri, adesea izolați social și, în unele cazuri, se confruntă cu tulburări psihice.
Trei sferturi dintre atacurile comise în Franța din 2020 au fost realizate cu arme albe. Potrivit datelor adunate de serviciile de informații, două treimi dintre autorii atentatelor din ultimii ani erau complet necunoscuți autorităților, nu apăreau în nicio bază de date antiteroristă. Acești indivizi acționează autonom, alegându-și singuri țintele, fără a aștepta ordine de la vreo organizație.
Deși această amenințare poate părea mai puțin gravă decât cea reprezentată de commando-urile antrenate în Siria, care au comis atacuri cu arme de război, precum cele din 2015, ea produce daune sociale și politice profunde, așa cum a fost asasinarea profesorilor Samuel Paty (2020) și Dominique Bernard (2023), uciși în fața școlilor unde predau, de tineri radicalizați.
Această reducere a vârsei autorilor în cazuri de terorism provoacă îngrijorare, deoarece implică un nivel mai mare de imprevizibilitate și acțiuni impulsive. Tinerii radicalizați sunt foarte activi online și știu să își șteargă urmele digitale, ceea ce îngreunează munca de supraveghere a serviciilor de informații. În plus, pe internet se observă un fenomen de adaptare între acești tineri, care ajung la jihadism adesea prin vizionarea de conținuturi ultraviolente.
Această „fluiditate digitală” reprezintă o provocare majoră pentru detectarea și monitorizarea gradului de periculozitate al indivizilor radicalizați, întrucât jumătate din efectivele serviciilor de informații sunt implicate în operațiuni de infiltrare cibernetică.
Din 2023, dintre cei 37 de indivizi arestați pentru proiecte teroriste jihadiste, 70% aveau sub 21 de ani, iar unii erau chiar minori de 15–16 ani. Poliția a aplicat măsuri administrative de restricționare a deplasării sau chiar de arest la domiciliu unor tineri de doar 15 ani. De la începutul lui 2025, șase atacuri au fost dejucate, iar vârsta celor implicați variază între 17 și 22 de ani.
După o perioadă de scădere constantă a atentatelor și a planurilor de atac între 2017 și 2023, statisticile arată o creștere din nou la finalul anului 2023. Această evoluție coincide cu atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și răspunsul militar devastator al Israelului în Gaza. Contextul este exploatat intens în propaganda jihadistă internațională. În iunie 2025, „emirul” filialei yemenite a Al-Qaida a lansat un apel la atacuri în Occident, ca răzbunare pentru poporul palestinian.
Potrivit unei surse din domeniul securității, alături de temele „blasfemiei” și „islamofobiei”, conflictul din Gaza a devenit al treilea mare factor mobilizator al jihadismului actual. De la 7 octombrie, peste jumătate dintre atacurile comise sau dejucate în Franța au avut, într-un fel sau altul, legătură cu situația din Gaza, fie prin alegerea țintelor, fie prin revendicări. În trecut, Statul Islamic, în perioada 2015–2016, recomanda evitarea țintelor evreiești, pentru a nu dilua semnătura sa distinctă în antisemitism.
Rețele greu de supravegheat
Un alt tip de pericol planează asupra Franței: amenințarea „activată”. Aceasta provine de la activiști ai unor mișcări teroriste aflați în străinătate, care încurajează sau comandă atacuri membrilor rețelelor lor familiale și comunitare din Franța. Astfel de cazuri au fost identificate în Strasbourg (2022) și în Saint-Étienne (2024), în ajunul Jocurilor Olimpice de la Paris.
Aceste rețele familial-comunitare implică în special persoane de origine nord-caucaziană (ceceni, daghestanezi) sau centro-asiatică (tadjici, uzbeci). Fenomenul s-a amplificat după invazia rusă din Ucraina, în 2022, când unii jihadiști care trăiau acolo după prăbușirea „califatului” ISIS din Siria și Irak s-au mutat spre vestul Europei.
Aceste rețele sunt însă foarte greu de infiltrat, din cauza caracterului închis al comunităților și a rarității limbilor vorbite. Și comunitatea afgană, în creștere după căderea Kabulului în 2021, este intens monitorizată.
Recent, un tânăr de 20 de ani, născut în Afganistan și rezident la Lyon, a fost inculpat la Paris pentru „participare la o asociație teroristă” și „finanțarea unei organizații teroriste”. Potrivit Parchetului Național Antiterorist, el era „adept al ideologiei jihadiste” și este suspectat de legături cu filiala ISIS-K, prin trimiterea de fonduri și traducerea de materiale propagandistice.
Totuși, serviciile de informații remarcă faptul că presiunea militară exercitată de Rusia și talibani a slăbit considerabil această ramură afgană a Statului Islamic.
Ştiri video recomandate
