Eforturile companiilor energetice americane de a-și extinde influența în Balcanii de Vest alimentează temerile UE că regiunea ar putea ajunge dependentă de combustibilii fosili americani, tocmai într-un moment în care se fac eforturi în regiune pentru a crește capacitățile în domeniul energiei regenerabile, relatează Politico.
Albania, Kosovo și Bosnia-Herțegovina și-au exprimat interesul pentru achiziționarea unor cantități mari de gaze naturale lichefiate din Statele Unite sau pentru construirea infrastructurii necesare importurilor. Cele trei țări spun că gazele sunt necesare drept combustibil de tranziție, în procesul de deconectare de la gazul rusesc și de la consumul de cărbune. Ruperea dependențelor de Rusia și de energia murdară produsă prin arderea cărbunelui sunt esențiale pentru candidaturile acestor țări la UE.
Oficialii europeni se întreabă însă dacă proiectele promovate sunt necesare sau de dorit, în condițiile în care aceste țări au în prezent un consum intern de gaze redus sau aproape inexistent. Introducerea unor volume mari de gaze pe aceste piețe riscă să creeze o dependență pe termen lung și să sporească dependența de importuri.
Obiective stricte
UE și-a stabilit obiective stricte de reducere la zero a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2050 și de creștere a ponderii energiei regenerabile, obiective pe care și viitorii membri ai Uniunii ar trebui să le respecte. Oficialii europeni se tem că majorarea importurilor de gaze ar putea submina aceste ținte.
Sectorul american al gazelor profită de tranziția rapidă a UE de la gazele rusești și de presiunile asupra piețelor globale provocate de războiul cu Iranul pentru a încheia o serie de acorduri de furnizare în regiune, în linie cu doctrina explicită a administrației Trump privind „dominația energetică”.
„Țările (...) și-au asumat, în cadrul obiectivului mai larg de aderare la UE, angajamente privind decarbonizarea, stabilirea unei traiectorii clare și respectarea acesteia, adică eliminarea treptată a combustibililor fosili”, a declarat Andras Hujber, responsabilul Comisiei Europene pentru diplomația energetică în Balcanii de Vest, la un forum desfășurat la Viena.
În acest context, introducerea gazelor în regiune „pare să contravină acestui obiectiv esențial de decarbonizare”, a spus el.
Hujber a adăugat că acordurile ar putea depăși obiectivul de înlocuire a livrărilor rusești și „contribui la (...) carbonizarea regiunii. Nu ar trebui să introducem gaze pe piețe care nu folosesc gaze”.
El a dat drept exemplu un acord preliminar între SUA și Bosnia-Herțegovina pentru dezvoltarea unei conducte care să transporte gaze din Krk, o insulă croată din Marea Adriatică. Proiectul a provocat controverse după ce parlamentul bosniac a adoptat la începutul acestui an o lege care desemnează AAFS, o companie mică administrată de apropiați ai lui Donald Trump, drept principalul operator al conductei. Decizia a atras acuzații de corupție, pe lângă îngrijorările legate de decarbonizare.
Oficialii UE au avertizat și că proiectul ar putea afecta candidatura Bosniei la aderarea la Uniune, potrivit The Guardian.
„Ambasadorul nostru a trimis scrisori și a semnalat problemele pe care le vedem în legătură cu acest proiect”, a spus Hujber marți. El a adăugat că executivul european intenționează „să continue demersurile într-un mod adecvat”, fără să precizeze ce măsuri ar putea fi luate. Corespondența internă a Comisiei, consultată de POLITICO, exprimă aceleași îngrijorări și atrage atenția asupra lipsei de transparență din jurul contractului AAFS, precum și asupra riscurilor asociate extinderii utilizării gazelor.
Decizia autorităților de la Sarajevo a provocat îngrijorare și în conducerea Comunității Energiei, inițiativă coordonată de UE care ajută țările candidate la aderare, printre care Bosnia-Herțegovina, Albania, Kosovo, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru și Macedonia de Nord, să își alinieze regulile la cele ale Uniunii. Procesul riscă să fie perturbat de implicarea tot mai mare a Statelor Unite în regiune.
„Acesta este mesajul nostru pentru Bosnia”, a declarat Artur Lorkowski, directorul Comunității Energiei, într-un interviu acordat în timpul evenimentului de la Viena. „Prin definiție, legislația UE pe care o promovăm nu stabilește cine trebuie să fie furnizorul, dar elementul esențial este existența unor condiții egale de concurență în cadrul de reglementare”.
El a spus că este esențial să existe concurență, corectitudine și transparență și ca „aceleași reguli să se aplice tuturor competitorilor”.
„Cu alte cuvinte, nu vrem ca Bosnia să beneficieze de vreo excepție sau de acces privilegiat pe piață”, a spus el. „Acest lucru trebuie evitat, pentru că nu ar fi compatibil cu legislația UE”.
Niciunul dintre cele două acorduri nu a fost încă ratificat. Interconectorul bosniac mai are nevoie de aprobarea parlamentarilor din camera superioară, în timp ce acordul albanez, conceput ca un contract de furnizare pe 20 de ani în colaborare cu Grecia și compania americană Venture Global, există deocamdată doar sub forma unui memorandum de înțelegere și așteaptă rezultatele unui studiu de fezabilitate. Nici Kosovo nu a luat încă o decizie definitivă. Serbia și Macedonia de Nord urmează, de asemenea, să primească GNL american printr-o interconectare planificată cu Grecia.
Un purtător de cuvânt al Departamentului american al Energiei nu a răspuns direct întrebărilor privind transparența eventualelor acorduri sau riscul consolidării unei dependențe de GNL, dar a spus că implicarea Statelor Unite va „încuraja stabilitatea în regiune, va reduce prețurile la energie și va stimula comerțul și prosperitatea”, scrie Politico.
Proiectele comerciale vor ajuta Albania și Bosnia și Herțegovina „să își reducă dependența de gazele rusești” prin înlocuirea acestora cu GNL american, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Cum se apără susținătorii GNL
În ciuda criticilor venite din partea oficialilor UE, reprezentanții țărilor balcanice prezenți la reuniunea de marți au susținut că eventualele acorduri cu Statele Unite sunt necesare pentru alinierea la tranziția verde a UE. Aceasta va necesita cantități importante de gaze pentru a asigura o producție constantă de energie atunci când sursele mai volatile nu pot furniza suficient și pe măsură ce cărbunele este eliminat treptat.
În Albania, energia hidroelectrică, care domină mixul energetic, devine tot mai puțin fiabilă din cauza secetelor asociate schimbărilor climatice, care reduc debitul râurilor, potrivit unui oficial albanez care a vorbit sub protecția anonimatului. Acest lucru generează o cerere pentru gaze naturale, prezentate de susținătorii proiectelor drept un „combustibil de tranziție” capabil să susțină rețelele electrice până când capacitățile regenerabile vor fi dezvoltate suficient. În prezent, gazele reprezintă doar 1,8% din mixul energetic al țării.
Oficialul a spus că dezvoltarea infrastructurii de gaze este esențială pentru diversificare și siguranța aprovizionării, precum și pentru planurile Albaniei de a construi un centru regional de distribuție a gazelor în orașul Vlora, din sudul țării.
În același timp, renunțarea la gazele rusești, în condițiile în care țările candidate trebuie și ele să se alinieze interdicției treptate impuse de UE, a lăsat un gol pe piață. Bosnia, de exemplu, dispune de o singură conductă prin care primește gaze din Rusia, fără nicio alternativă în cazul unei situații de urgență.
„Interconectarea Sudică nu urmărește să facă Bosnia și Herțegovina dependentă de gaze”, a declarat o purtătoare de cuvânt a ministerului federal bosniac pentru energie, minerit și industrie. „Scopul este să punem capăt dependenței de o singură rută de aprovizionare și de o singură sursă și să consolidăm securitatea energetică a țării.” Ea a adăugat că gazele naturale reprezintă un combustibil de tranziție, nu „destinația finală a politicii noastre energetice”.
În esență, țările din Balcanii de Vest care aspiră la aderarea la UE încearcă să găsească surse alternative de energie pe care Uniunea fie nu poate, fie nu dorește să le furnizeze. UE produce cantități foarte mici de gaze, refuză să finanțeze noi infrastructuri de gaze în regiune și, în mod ironic, devine ea însăși tot mai dependentă de GNL american. De fapt, unul dintre principalele avantaje ale integrării mai strânse în UE pe care o urmăresc membrii Comunității Energiei este tocmai accesul mai facil la produsul american.
„De aceea vrem ca în Bosnia să se aplice aceleași reguli ca în UE, astfel încât gazele să poată circula fără obstacole din Uniune”, a spus Lorkowski. „Vor fi gaze americane, pentru că Uniunea Europeană nu produce gaze”.
Acesta este motivul, a adăugat el, pentru care „ei o numesc doctrina dominației strategice”. „Nu poți învinovăți pe cineva că încearcă să vândă ceea ce are”, a continuat el. „Nu văd UE în măsură să furnizeze gazele”.
