După invazia Rusiei în Ucraina, armata germană a elaborat în 2024 un plan de aproximativ 1.000 de pagini privind modul în care Germania ar urma să reacționeze la un eventual nou atac rusesc în Europa de Est. Documentul, cunoscut informal drept "Oplan", este clasificat, iar printre puținii oficiali care au acces la el sunt și liderii celor 16 landuri germane. Acum, guvernul federal condus de cancelarul Friedrich Merz vrea să împiedice AfD, partidul de extremă dreapta acuzat de apropiere de Moscova, să aibă acces la acest plan, scrie The New York Times.
AfD a câștigat recent alegerile din landul estic Saxonia-Anhalt. Formațiunea încearcă să formeze în această toamnă o coaliție pentru a prelua guvernarea în Saxonia-Anhalt. Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au declarat că liderii militari se tem că, dacă AfD ajunge la putere, partidul ar putea transmite planul Rusiei.
Oficialii au vorbit sub protecția anonimatului, deoarece discuțiile vizează informații sensibile. Alte 14 persoane au oferit detalii despre măsurile analizate pentru a împiedica un eventual guvern AfD din Saxonia-Anhalt să aibă acces la secrete de stat sau să blocheze cooperarea dintre landuri.
Ministerul german al Apărării a transmis că analizează ce informații legate de securitate trebuie protejate, dar nu a oferit alte detalii.
Purtătorul de cuvânt al AfD, Jork Herrmann, a respins ideea, afirmând că ar fi "complet nedemocratic" și imposibil de justificat în fața alegătorilor ca partidului să îi fie ascunse informații pe baza unor acuzații "nefondate și imposibil de demonstrat".
Măsurile ar putea afecta modul în care funcționează sistemul federal german. Acesta a fost creat după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru a împărți puterea între guvernul federal și landuri și pentru a le acorda acestora autonomie. Fiecare land are propriul serviciu de informații, care primește numeroase informații de la structurile federale.
Printre măsurile analizate se numără:
Limitarea accesului Saxoniei-Anhalt la informații despre activitățile Rusiei în Europa, menținând în același timp accesul la informațiile necesare pentru prevenirea atacurilor teroriste.
Modificarea regulilor privind cooperarea dintre landuri, pentru ca oficialii AfD din Saxonia-Anhalt să nu poată bloca programele comune de securitate și poliție.
Blocarea accesului AfD din Saxonia-Anhalt la dosare despre propriul partid și despre investigațiile privind grupările de extremă dreapta.
Planurile intensifică dezbaterea din Germania privind modul în care poate fi protejat sistemul democratic construit după înfrângerea nazismului, astfel încât grupările extremiste să nu poată prelua cu ușurință puterea.
Guvernul federal condus de Merz vrea să limiteze accesul AfD la informații sensibile deoarece consideră formațiunea extremistă. Măsurile au și rolul de a răspunde preocupărilor aliaților Germaniei, care sunt îngrijorați de relațiile AfD cu Moscova.
AfD ar putea contesta măsurile în instanță
Partidul susține că formațiunile tradiționale încearcă să îi limiteze puterea și să împiedice aplicarea rezultatului alegerilor.
Oficialii germani spun că relațiile AfD cu Rusia reprezintă unul dintre motivele pentru care sunt analizate aceste măsuri. Liderii naționali ai partidului și-au exprimat public admirația față de Vladimir Putin, au minimalizat Holocaustul și au folosit din nou sloganuri asociate cu regimul nazist.
Serviciul federal german de informații interne a desemnat AfD drept partid "suspect de extremism", iar organizația partidului din Saxonia-Anhalt drept „extremistă confirmată”. Serviciul susține că formațiunea promovează o viziune rasistă și contrară Constituției asupra națiunii, care ar trata minoritățile ca cetățeni de rang secund. AfD respinge acuzațiile și spune că acestea sunt motivate politic.
Preocupările guvernului federal au crescut după ce AfD a obținut 44% din voturi la alegerile din Saxonia-Anhalt de la începutul acestei luni. Rezultatul îi permite partidului să înceapă negocieri cu alte formațiuni pentru formarea unui guvern.
Oficialii germani consideră că legăturile unor lideri AfD din Saxonia-Anhalt cu Moscova cresc riscul ca informații despre Rusia și războiul din Ucraina să ajungă la Kremlin prin intermediul unui eventual guvern regional al partidului.
Înaintea alegerilor, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat pentru Bild că nu va transmite informații militare unui guvern condus de AfD. „Apropierea lor de Putin nu poate fi trecută cu vederea”, a spus Pistorius, membru al Partidului Social-Democrat, partenerul de guvernare al lui Merz.
Relațiile dintre Moscova și Berlin sunt tot mai tensionate, în timp ce războiul continuă, iar Germania sprijină Ucraina militar și diplomatic. Germania a acuzat Rusia de atacuri cibernetice, sabotaje și de o tentativă recentă de a arunca în aer avioane cargo pe aeroportul din Leipzig. Rusia respinge acuzațiile.
Polonia și mai multe țări scandinave, printre principalii aliați militari ai Germaniei, și-au exprimat îngrijorarea față de continuarea schimbului de informații despre Rusia cu Berlinul. Aceste țări se tem că informațiile ar putea ajunge la Moscova printr-un eventual guvern regional condus de AfD, au declarat cinci oficiali.
Guvernul federal nu intenționează să oprească în totalitate schimbul de informații cu Saxonia-Anhalt
O asemenea măsură ar putea afecta capacitatea landului de a preveni atacuri teroriste sau de a reacționa la alte situații de urgență, au declarat șase oficiali.
În schimb, Berlinul analizează restricționarea accesului la anumite tipuri de informații, în special cele despre grupările de extremă dreapta și despre Rusia. Măsura ar putea viza doar Saxonia-Anhalt sau, pentru a respecta Constituția, toate landurile.
Există și precedente recente în Europa în care schimbul de informații cu partidele de extremă dreapta a fost restricționat.
În Austria, în 2017, Partidul Libertății, de extremă dreapta, a intrat la guvernare ca partener într-o coaliție federală. Herbert Kickl, actualul lider al partidului, a devenit atunci ministru de Interne, funcție care controlează în mod tradițional serviciile de informații interne.
Statele aliate Austriei, inclusiv SUA, s-au temut că accesul lui Kickl la Ministerul de Interne ar putea permite unor extremiști de dreapta să obțină informații despre anchetele care îi vizau. Unele țări au început să limiteze informațiile transmise Austriei, de teamă că acestea ar putea ajunge în Rusia.
Tensiunile au atins un punct critic în 2019, când poliția a percheziționat principala agenție de informații a Austriei. Un guvern format ulterior a desființat agenția în 2021 și a creat o nouă structură de la zero.
