Un controversat proiect de lege la nivelul UE, denumit de critici "chat control", pentru că oferă posibilitatea autorităților să scaneze imaginile partajate și mesajele transmise de utilizatori prin aplicațiile de chat, a declanșat dispute aprige în rândul statelor membre, a ONG-urilor și a grupurilor de lobby de la Bruxelles.
Propusă în 2022, noua legislație dorește să ofere autorităților mai multe puteri pentru a combate conținutul ilegal și să oblige platformele de mesagerie online să scaneze serviciile lor pentru dovezi în cazul abuzurilor asupra copiilor, potrivit POLITICO.
Experții în securitate cibernetică și oficialii din domeniul tehnologiei au avertizat de ani de zile că planurile ar putea scoate în afara legii tehnologia de criptare și ar putea deschide ușa supravegherii în masă.
Legislația pune marile grupuri de lobby din Europa unele împotriva altora. Firmele de tehnologie mari - și mici - se opun oricărui lucru care le restricționează tehnologia. cestea și-au unit forțele cu grupuri puternice care militează pentru protejarea confidențialității comunicărilor online. Dar se confruntă cu o coaliție de agenții și grupuri vocale pentru drepturile copilului.
Dezbaterea a atins un punct culminant în ultimele săptămâni, cu o campanie masivă de e-mailuri din partea cetățenilor îngrijorați care au inundat căsuțele poștale din Bruxelles, iar lideri din industrie, de la Signal și WhatsApp până la platforma a lui Elon Musk s-au împotrivit planurilor.
Cum a divizat proiectul legislativ Europa
În multe privințe, dezbaterea privind CSAM este cea mai recentă bătălie dintr-o luptă care datează din secolul trecut.
Tehnologia de criptare a fost un atu puternic în timpul Războiului Rece, când statele se aflau într-o confruntare pentru a-și securiza propriile comunicații digitale și a le decripta pe cele ale adversarilor. Odată cu ascensiunea internetului, criptarea a devenit o tehnologie de bază pentru fluxurile de date online, stând la baza tuturor aspectelor, de la serviciile bancare digitale până la transferurile de date sensibile.
În ultimii ani, platformele online, rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie au trecut la utilizarea criptării end-to-end ca setare de securitate implicită pentru aplicațiile lor - inclusiv iMessage de la Apple, Messenger de la Meta, WhatsApp, Signal și multe altele. Criptarea end-to-end înseamnă că respectivul conținut al mesajelor este accesibil doar expeditorului și destinatarului.
Această dezvoltare a frustrat forțele de ordine. „Fără acces legal la comunicațiile criptate, forțele de ordine combat criminalitatea cu ochii închiși”, a declarat Jan Op Gen Oorth, purtător de cuvânt al Europol, în aprilie.
Cine este pentru, cine este împotriva legislației
Țările UE sunt împărțite aproximativ în două tabere. O parte susține în mare măsură măsurile proiectului de lege ca o modalitate de a împiedica prădătorii să partajeze conținut ilegal al copiilor; cealaltă spune că ar crea bazele unui stat care își supraveghează cetățenii și ar fi ineficient.
Germania a fost în mod tradițional vocea cea mai puternică din tabăra adversă - deși nu este la fel de fermă ca odinioară. Alți oponenți majori includ Polonia, care, în timpul conducerii sale a Consiliului UE, a insistat pentru menținerea scanării ca măsură voluntară și nu a serviciilor criptate end-to-end.
Cei care preferă măsuri mai stricte includ Danemarca și Suedia, unde utilizarea rețelelor sociale de către copii este un subiect fierbinte; Spania, care se pare că are o aversiune față de criptare; și Franța, care susține propunerea Danemarcei.
Dar chiar și în cadrul guvernelor, diferitele departamente sunt adesea divizate.
Ministerele de Interne, responsabile de poliție și securitate, tind să prefere măsuri mai stricte pentru a-i prinde pe autorii infracțiunilor pe care le văd în fiecare zi. Ministerele Justiției și ale Digitalului, însă, tind să se concentreze mai mult pe problema erodării libertăților civile și a securității cibernetice.
În Germania, de exemplu, ministrul justiției s-a pronunțat ferm împotriva propunerii Danemarcei săptămâna aceasta, dar responsabilitatea revine în cele din urmă Ministerului de Interne.
La nivelul UE, agenția de poliție a blocului comunitar, Europol, și ministerul afacerilor interne al Comisiei Europene au insistat intens asupra unor noi politici care să ofere polițiștilor mai mult acces la date. S-a constatat chiar că Comisia a vizat ilegal persoane printr-o campanie de promovare a legislației CSAM.
Cum a pornit inițiativa legislativă
UE a decis în 2022 că o componentă importantă în combaterea abuzului asupra copiilor este oferirea de puteri sporite poliției ce constau, în unele cazuri, chiar în posibilitatea de a citi mesajele aplicațiilor de chat.
Citând cele 85 de milioane de imagini și videoclipuri care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor raportate la nivel global în 2021, Comisia a propus să oblige furnizorii de tehnologie să „detecteze, să raporteze și să elimine materialele cu abuzuri sexuale asupra copiilor de pe serviciile lor”.
Dar pentru a citi mesajele, autoritățile ar trebui să spargă criptarea în ansamblu, avertizează experții în tehnologie. Asta înseamnă că platformele și poliția ar putea avea acces la sute de milioane de mesaje legitime de la utilizatori care nu doresc ca poliția să le spioneze conversațiile private.
În Consiliul UE, guvernele naționale au încercat în repetate rânduri să găsească un teren comun între criptare și lupta împotriva conținutului care încurajează abuzurile.
Când Danemarca a preluat președinția de șase luni a Consiliului UE în iulie, a propus o nouă versiune a legii încă din prima zi.
Guvernele naționale trebuie să găsească un acord asupra unei versiuni a legislației înainte de a putea începe negocierile cu Parlamentul European. Parlamentul a convenit asupra unei versiuni a proiectului de lege mai prietenoase cu viața privată în 2023
Ce prevede mai exact legislația
O primă prevedere controversată se referă la scanarea obligatorie - ceea ce înseamnă că poliția ar putea forța serviciile de mesagerie criptate să scaneze imagini CSAM, în loc să le permită să facă acest lucru doar în mod voluntar.
Proiectul propus de Danemarca a reintrodus obligația de a efectua scanarea obligatorie. Acest proces s-ar desfășura prin așa-numitele ordine de detectare, care ar fi emise de un judecător sau de o autoritate independentă.
O a doua întrebare este dacă aplicațiile de mesagerie ar trebui să detecteze și grooming-ul - procesul prin care prădătorii sexuali implică copiii prin conversații online pentru a partaja imagini sau videoclipuri explicite. Propunerea inițială a Comisiei Europene ar fi permis scanarea textului sau a sunetului ca o încercare de a identifica cazurile de grooming, dar versiunea Danemarcei a exclus textul și sunetul.
O a treia discuție analizează dacă aplicațiile de mesagerie ar trebui să detecteze atât conținutul CSAM „cunoscut”, cât și cel „necunoscut”. Căutarea conținutului cunoscut este considerată mai puțin intruzivă, deoarece autoritățile pot căuta folosind un număr (hash) asociat cu materialul care a fost deja clasificat.
Cea mai recentă propunere a Consiliului ar obliga firmele de tehnologie să scaneze pentru ambele tipuri.
Conform propunerii Danemarcei, ordinele de scanare ar putea fi emise și pentru serviciile care utilizează criptare end-to-end, deși în cadrul unui sistem cunoscut sub numele de „scanare pe partea clientului”. Susținătorii acestui sistem spun că permite scanarea imaginilor fără a interfera cu criptarea; susținătorii confidențialității nu sunt de acord.
Ştiri video recomandate
