Criza politică din Franța a fost adâncită de demisia intempestivă a premierului Sébastien Lecornu, după 26 de zile în funcție. După ce a trecut prin trei guverne într-un an, Macron pare din ce în ce mai izolat, iar spațiul său de manevră este tot mai limitat. Are în acest moment trei opțiuni pe masă: să numească un nou premier, dar pe cine?, scrie BBC. Lecornu era considerat ultimul loialist al președintelui, să declanșeze din nou alegeri anticipate sau să demisioneze.
Un scenariu lansat de un politician centrist, apropiat puterii, sugerează că Emmanuel Macron „provoacă discordie și haos intenționat” pentru a permite extremiștilor de dreapta de la Frontul Național să preia puterea, dându-i astfel o șansă să revină la conducerea Franței în 2032, potrivit Politico.
După o zi marcată de tensiuni politice și economice, care au culminat cu o scădere bruscă a burselor de la Paris, pe fondul temerilor privind incapacitatea partidelor de a gestiona problemele economice ale Franței, Lecornu a primit un răgaz de 48 de ore pentru a negocia un plan pentru „stabilitatea țării”.
O demisie șocantă
Premierul Sébastien Lecornu a demisionat la doar o zi după ce și-a prezentat cabinetul și în urma unei discuții de o oră cu Emmanuel Macron. Fostul ministru al Apărării, considerat un apropiat al președintelui, a devenit cel de-al treilea premier francez care părăsește funcția din decembrie anul trecut.
Sébastien Lecornu a fost numit în funcție în septembrie, după ce Guvernul Bayrou a demisionat după ce Parlamentul a refuzat să treacă bugetul. Francois Bayrou însuși devenise prim-ministru după ce Michel Barnier a fost demis prin moțiune de cenzură.
Franța este într-o continuă criză politică din iulie 2024, când Emmanuel Macron a convocat alegeri parlamentare anticipate, sperând să obțină o majoritate clară după înfrângerea suferită la alegerile europene. Rezultatul a fost însă un parlament fragmentat, împărțit în facțiuni ideologic opuse, care refuză să colaboreze.
Oponenții lui Macron au declarat că doreau semnale clare de ruptură față de politicile anterioare ale președintelui, înainte de a accepta să colaboreze cu noul prim-ministru, notează Politico.
Lecornu promisese vineri că nu va folosi un mecanism constituțional controversat care permite guvernului să adopte legi fără vot în Parlament, însă această promisiune nu a convins pe mulți.
Partidul Socialist de centru-stânga, pe care Lecornu încerca să-l atragă de partea sa, cerea garanții că parlamentarii vor putea reexamina legea nepopulară privind creșterea vârstei de pensionare pentru majoritatea lucrătorilor.
Partidul conservator Les Républicains, condus de ministrul de interne demisionar, Bruno Retailleau, solicita garanții că acesta își va păstra funcția și că va avea control deplin asupra eliberării vizelor și limitării accesului la îngrijiri medicale pentru persoanele fără acte.
Formațiunea, care sprijinise cele două guverne minoritare anterioare, dorea de asemenea asigurări că Lecornu va exclude introducerea unui nou impozit pe avere, inspirat de economistul Gabriel Zucman, și că nu va reveni asupra reformei pensiilor din 2023.
Când toate părțile păreau împăcate, Lecornu a anunțat componența noul guvern. La unison, Cabinetul a fost repins de toate partidele.
Numirea fostului ministru de finanțe Bruno Le Maire la conducerea Ministerului Apărării s-a dovedit a fi un punct sensibil pentru mai multe formațiuni politice. Luni după-amiază, Le Maire a anunțat că se retrage din cabinet, încercând astfel să pună capăt crizei.
Ulterior, Palatul Élysée a anunțat că Lecornu are încă 48 de ore pentru a stabili dacă negocierile cu partidele politice pot duce la un „plan de stabilitate” pentru Franța. Surse apropiate președinției au declarat pentru presa franceză că, dacă Lecornu nu reușește să asigure stabilitatea, Macron este pregătit „să își asume responsabilitatea”.
Mai multe partide cer acum noi alegeri anticipate, iar unele solicită chiar demisia lui Macron, deși acesta a spus în repetate rânduri că nu va renunța la mandat înainte de 2027.
Trei scenarii sunt pe masa președintelui
Decizia cu privire la pașii următori îi aparține președintelui, care probabil se întreabă cât mai poate permite să continue această farsă politică.
Dacă Lecornu nu va reuși să prezinte un plan de stabilitate până miercuri, Macron are trei opțiuni:
- să numească un alt prim-ministru;
- să dizolve din nou Adunarea Națională;
- sau să demisioneze el însuși;
Ultimul scenariu este cel mai improbabil, în timp ce primul pare a fi alegerea lui instinctivă, scrie BBC. Dar problema este: pe cine ar mai putea numi? Lecornu, considerat ultimul loialist al lui Macron, era văzut drept soluția de rezervă — iar acum și el a eșuat.
Președintele ar putea numi un socialist, argumentând că stânga merită o șansă la guvernare, însă și un astfel de executiv ar cădea rapid.
Prin urmare, cea mai logică soluție pare a fi opțiunea a doua: noi alegeri legislative.
Rezultatul ar fi, cel mai probabil, un dezastru pentru centrul pro-Macron și o mare victorie pentru extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen. Dar, când toate celelalte opțiuni eșuează, rămân puține căi de urmat.
Lecornu, fost ministru al apărării, este al cincilea premier al Franței în mai puțin de doi ani. În scurtul său discurs de luni dimineață, rostit în fața Hotelului Matignon, reședința oficială a premierului pe care a ocupat-o mai puțin de o lună, Lecornu a criticat aspru „apetitul partizan” al facțiunilor politice, spunând că acestea „se comportă de parcă fiecare ar avea majoritate absolută”.
„Am fost pregătit pentru compromis, dar toate partidele au vrut ca celelalte să adopte integral propriul program. Nu ar fi nevoie de mult ca lucrurile să funcționeze”, a adăugat, cerând mai multă modestie și mai puțin orgoliu din partea liderilor politici.
Scenariu: criza politică, strategia lui Macron
Un politician centrist, apropiat procesului decizional, a declarat pentru Politico că tabăra lui Macron pare că e exasperată de propriul lider.
Același politician, sub protecția anonimatului, a descris un scenariu care circulă printre apropiații lui Emmanuel Macron. Aceștia cred că președintele francez seamănă haos în mod intenționat pentru a se asigura de o victorie a Frontului Național, partid de extremă dreaptă, în alegerile prezidențiale din 2027. Astfel, Macron și-ar plănui revenirea în 2032.
Potrivit legii, președintele Franței nu poate avea mai mult de două mandate consecutive, ceea ce, teoretic, i-ar permite lui Macron să candideze în 2032.
Criza politică se adâncește, datoria publică crește
Diviziunile adânci din politica franceză au făcut ca niciun premier să nu reușească să obțină sprijinul necesar pentru adoptarea legilor.
Michel Barnier a fost numit premier în septembrie anul trecut, dar a fost înlăturat după doar trei luni prin moțiune de cenzură.
Guvernul succesorului său, François Bayrou, a căzut după nouă luni, când parlamentul a refuzat să susțină bugetul său de austeritate, care prevedea reduceri de cheltuieli de 44 de miliarde de euro.
Deficitul Franței a ajuns la 5,8% din PIB în 2024, iar datoria publică la 114% din PIB — a treia cea mai mare din zona euro, după Grecia și Italia — echivalentul a aproape 50.000 de euro pentru fiecare cetățean francez.
Ştiri video recomandate
