Un protest de amploare în Ciudad de Mexico, inițial pașnic, s-a transformat într-unul violent, reflectând tensiunile acumulate de ani de zile din cauza turismului de masă, creșterii chiriilor și politicii guvernamentale care a promovat venirea nomazilor digitali prin acorduri semnate în 2022 cu Airbnb și UNESCO. Președinta Claudia Sheinbaum a denunțat protestul ca fiind unul xenofob, în timp ce mulți localnici susțin că au fost dați afară din cartierele lor din cauza creșterii prețurilor la chirii și locuințe, potrivit ABC News.
Un protest violent în Ciudad de Mexico împotriva turismului de masă a fost alimentat de eșecurile guvernamentale și de promovarea activă pentru atragerea nomazilor digitali, au declarat experții, care spun că tensiunile au crescut de ani de zile.
Criticile au apărut după ce președintele mexican Claudia Sheinbaum a susținut că protestul de vineri a fost marcat de xenofobie, redeschizând dezbaterea privind afluxul americanilor în oraș, scrie ABC News marți.
VIDEO | Luxury stores and some U.S.-based restaurants were vandalized during an anti-gentrification protest in Mexico City. Thousands are protesting the displacement of Mexican residents due to rising housing costs. pic.twitter.com/0vJ1zNwL8G
— Antifa_Ultras (@ultras_antifaa) July 7, 2025
"Încetați să ne furați casele”
Mulți mexicani spun că au fost dați afară din cartierele lor, parțial din cauza unei decizii luate de Sheinbaum în 2022, când era primar al Ciudad de Mexico și a semnat un acord cu Airbnb și UNESCO pentru a stimula turismul și a atrage nomazi digitali, în ciuda îngrijorărilor privind impactul închirierilor pe termen scurt.
Vineri, tensiunile au atins punctul culminant. Un protest în mare parte pașnic, cu sute de manifestanți, a mărșăluit prin zonele turistice ale orașului cu pancarte pe care scria „Către americani: încetați să ne furați casele” și „Reglementări pentru locuințe acum!”
La finalul marșului, un grup de protestatari a devenit violent, spargând geamurile unor magazine și jefuind mai multe afaceri. Într-un caz, un protestatar a lovit cu un cuțit de unt o fereastră unde se adăposteau oameni, iar o altă persoană a scris „ucideti un american ("gringo")” pe un perete din apropiere.
Președinta Mexicului: "Manifestațiile xenofobe de la acel protest trebuie condamnate"
„Manifestațiile xenofobe de la acel protest trebuie condamnate. Nimeni nu ar trebui să spună "toți străinii să plece din țara noastră’, chiar dacă există o problemă legitimă precum gentrificarea (n. red - cuvânt din englezescul "gentrification", care înseamnă renovarea sau modernizarea unui cartier, care are ca efect excluderea socială)”, a spus Sheinbaum luni. „Noi am fost întotdeauna deschiși și fraterni.”
Frustrările au fost construite în ani de turism de masă și creșteri ale chiriilor în mari zone ale orașului. Afluxul de străini a început în jurul anului 2020, când americanii au venit în Ciudad de Mexico pentru a lucra de la distanță, a evita restricțiile coronavirusului și a profita de costurile mai mici de trai.
În anii care au urmat, cartierele selecte precum Roma și Condesa, zone centrale pline de cafenele și piețe, au devenit tot mai populate de turiști străini și de muncitori la distanță numiți nomazi digitali, iar numărul locuințelor temporare închiriate prin companii ca Airbnb, destinate turiștilor, a crescut.
Pe măsură ce au crescut aceste locuințe, chiriile și prețurile de trai au urcat vertiginos, iar limba engleză a devenit tot mai vorbită pe străzile acestor cartiere. Unele grupuri au descris fenomenul ca o formă de „neo-colonialism”.
„Tinerii și clasa muncitoare nu își mai permit să locuiască aici"
Frontul Anti-Gentrificare din Ciudad de Mexico, una dintre organizațiile din spatele protestului, a declarat că este „complet împotriva” oricăror acte de violență fizică și a negat că protestele ar fi fost xenofobe. În schimb, organizația spune că protestul este rezultatul anilor de eșecuri ale guvernului local în a rezolva cauzele reale ale problemelor.
„Gentrificarea nu este vina exclusivă a străinilor, ci a guvernului și a companiilor care prioritizează banii aduși de străini”, a spus organizația într-un comunicat. „Tinerii și clasa muncitoare nu își mai permit să locuiască aici.”
În lista de revendicări, organizația cere control mai strict asupra chiriilor, implicarea localnicilor în proiectele mari de dezvoltare, legi mai dure care să îngreuneze evacuarea locatarilor și prioritizarea chiriașilor mexicani în fața străinilor, scrie ABC News.
Val similar de manifestații în Europa
Protestele din Mexic vin pe fondul unui val similar de manifestații din Europa, care denunță turismul de masă. Tensiunile din Mexic au fost amplificate și de inegalitățile sociale și de politicile administrației Trump care a vizat comunitățile latino-americane în Statele Unite prin creșterea deportărilor.
Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a avut o replică la adresa protestatarilor duminică, scriind pe platforma socială X: „Dacă sunteți ilegal în Statele Unite și vreți să participați la următorul protest din Ciudad de Mexico, folosiți aplicația CBP Home pentru a vă facilita plecarea.”
Strigătele protestatarilor împotriva eșecurilor guvernamentale au fost confirmate și de experți, care spun că gentrificarea accelerată este rezultatul atât al lipsei de locuințe accesibile, cât și al eșecurilor îndelungate ale guvernului în reglementarea pieței imobiliare.
Antonio Azuela, avocat și sociolog, și alții au spus că protestul nu este o reacție xenofobă, iar în jurul anului 2020 problema centrală a fost afluxul de „nomazi digitali” în oraș, dar situația a scăpat de sub control din cauza legislației slabe privind locuințele, scrie ABC News.
„Ceea ce a făcut ca lucrurile să explodeze este lipsa de reglementare pe piață”, a spus Azuela.
Cum s-a ajuns aici
Guvernul din Mexic a făcut, de-a lungul anilor , câteva eforturi de a controla dezvoltarea urbană și a crea locuințe accesibile.
Legiuitorii estimează că în oraș există aproximativ 2,7 milioane de case și apartamente, dar sunt necesare încă aproximativ 800.000. Însă noile locuințe accesibile care apar sunt adesea construite la periferia orașului, a spus Luis Salinas, cercetător la Universitatea Națională Autonomă din Mexic, care studiază de ani buni gentrificarea în Ciudad de México.
În același timp, controalele există, dar nu sunt aplicate riguros, iar dezvoltatorii și companiile de servicii precum Airbnb profită de acest lucru, a adăugat acesta.
Astăzi, peste 26.000 de proprietăți din Mexico City sunt listate pe Airbnb, potrivit organizației Inside Airbnb, care urmărește impactul companiei asupra comunităților rezidențiale prin date. Pentru comparație, în New York sunt 36.000 de astfel de proprietăți, iar în Barcelona 19.000, unde au avut loc și proteste similare.
„Guvernul a tratat locuințele ca pe niște mărfuri,” a declarat Salinas. Acțiunile guvernului „sunt complet insuficiente. Guvernul federal trebuie să intervină mult mai mult acum.”
Airbnb a declarat că anul trecut a generat un impact economic de peste un miliard de dolari în Mexico City și că cheltuielile oaspeților au susținut 46.000 de locuri de muncă în oraș. „Este nevoie de reglementări bazate nu pe interdicții, ci pe respectarea drepturilor și transparența obligațiilor,” se arată într-un comunicat al companiei.
Anul trecut, guvernul din Mexico City a aprobat cea mai ambițioasă lege de control al chiriilor de la anii 1940 încoace, pentru a limita prețurile, stabilind și un plafon pentru închirierea pe termen scurt de 180 de nopți pe an. Totuși, Salinas spune că aplicarea legii pentru închirierile pe termen scurt este amânată până după Cupa Mondială FIFA din 2026.
Chiar și atunci, guvernul țării va trebui să ia măsuri mult mai serioase pentru a controla situația, a adăugat Azuela.
„Nu se va rezolva doar prin a controla Airbnb,” a spus el. „Va trebui să facă mult mai mult", a mai spus acesta, potrivit ABC News.
Ştiri video recomandate
