Raport: Libertatea presei este în cădere liberă în Europa. Mai multe guverne din UE subminează independența jurnaliștilor

Pluralismul mass-media din multe state membre ale Uniunii Europene este tot mai grav afectat de concentrarea excesivă a proprietății, inclusiv în țări cu tradiții de presă liberă, potrivit unui raport care concluzionează că libertatea presei se erodează în întregul bloc comunitar. Raportul, elaborat de Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Libertys), pe baza activității a 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de țări, arată că mai multe guverne din UE atacă libertatea presei sau subminează independența și reglementarea mass-media, scrie The Guardian.

Pe lângă reglementările slabe privind transparența proprietății, influența tot mai mare a guvernelor asupra instituțiilor de presă publice și amenințările la adresa jurnaliștilor, libertatea și pluralismul mass-media sunt "sub atac în întreaga UE și, în unele cazuri, într-o luptă pentru supraviețuire", se precizează în raport.

"Nu este o surpriză. Guvernele care încearcă să slăbească statul de drept și instituțiile democratice încep aproape întotdeauna prin a controla peisajul mediatic național", a declarat Jonathan Day, redactorul principal al raportului.

Day a avertizat că inițiativa UE de protejare a libertății presei, Legea europeană privind libertatea presei (EMFA), "se confruntă deja cu rezistență chiar înainte de a fi pe deplin aplicată. Succesul implementării acesteia ar putea fi decisiv pentru viitorul presei în unele state membre."

Raportul atrage atenția asupra concentrării excesive a proprietății media ca o preocupare majoră în Croația, Franța, Ungaria, Olanda, Slovenia, Spania și Suedia, unde instituțiile media sunt deținute de un număr redus de persoane extrem de înstărite.

Această problemă este agravată de lipsa transparenței în ceea ce privește proprietatea media, se precizează în raport, întrucât multe state membre nu au reușit să creeze baze de date publice, așa cum este prevăzut în EMFA, lege care urmează să intre în vigoare în august.

Noua legislație are ca scop protejarea jurnaliștilor și a surselor acestora, asigurarea independenței autorităților de reglementare și garantarea transparenței totale a proprietății mass-media, însă multe state "par nepregătite sau chiar reticente în a o aplica pe deplin", se afirmă în document.

În Franța, raportul semnalează "provocări semnificative legate de pluralismul mass-media", făcând referire la achiziționarea grupului Hachette de către Vincent Bolloré și la numirea unor directori apropiați ideologic de acesta în cadrul mai multor publicații.

În Italia, este menționată achiziția planificată a agenției de presă AGI de către Grupul Angelucci, condus de Antonio Angelucci, parlamentar al partidului de extremă dreapta Lega, care deține deja publicații importante precum Il Giornale, Libero și Il Tempo.

În Suedia, compania Bonnier controlează 43% din ziarele cu abonament publicate de mai multe ori pe săptămână, în timp ce Schibsted deține încă 13 titluri, printre care Aftonbladet și Svenska Dagbladet. În Olanda, RTL Nederland și Talpa Network dețin împreună peste 75% din piața televiziunii.

Totodată, piața media online din Olanda este dominată de site-uri deținute de DPG Media, Mediahuis și RTL Nederland – prima dintre acestea anunțând, la finalul anului 2023, intenția de a o achiziționa pe a doua, o mișcare aflată sub investigația autorității de concurență.

În Germania, îngrijorările privind pluralismul media se intensifică, pe măsură ce tot mai multe redacții locale se închid din cauza digitalizării și a scăderii numărului de abonați. Aproape jumătate dintre editorii de ziare au redus deja personalul editorial, iar 62% anticipează reduceri suplimentare în perioada următoare.

Ungaria rămâne exemplul extrem al concentrării mass-media și al controlului guvernamental, unde Fundația Central-Europeană pentru Presă și Media (KESMA), condusă de apropiați ai premierului Viktor Orbán, controlează sute de instituții media.

Oligarhii apropiați guvernului au început, din 2010, să achiziționeze companii media importante, pe care ulterior le-au "donat" către KESMA. Din 2018, fundația funcționează ca un conglomerat media centralizat, proguvernamental, finanțat masiv din publicitate de stat, potrivit raportului.

Dincolo de Ungaria, guvernele exercită influență asupra presei prin alocarea netransparentă a fondurilor publicitare sau prin favorizarea canalelor media prietenoase politic, se arată în raport.

Presa publică a devenit o "portavoce a guvernului" în Ungaria și se îndreaptă în aceeași direcție şi în Slovacia, unde noile legi au eliminat garanțiile privind independența editorială. Mass-media publică este, de asemenea, vulnerabilă în Croația, Grecia, Bulgaria și Italia.

Raportul mai constată că jurnaliștii continuă să fie expuși discursurilor instigatoare la ură și atacurilor fizice, fiind agresați de forțele de ordine în 2024 în Franța, Germania, Grecia, Ungaria și Spania.

De asemenea, raportul avertizează că procesele abuzive SLAPP (litigii strategice împotriva participării publice) reprezintă "o amenințare existențială" în cel puțin 12 state membre, menționând un caz declanșat de premierul Slovaciei, Robert Fico, împotriva unui jurnalist.

În plus, oficialii publici au îngreunat accesul jurnaliștilor la informații, respingând sau ignorând solicitările de acces liber la informaţie în mai multe state, inclusiv Bulgaria, Germania, Grecia, Malta, Olanda și Spania.