Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 420. Ucraina nu va anunța data contraofensivei de primăvară | Zelenski a vizitat frontiera cu Belarus: "Se construiesc fortificații pentru invazie"

Război în Ucraina, ziua 420. Ucraina nu va anunța data contraofensivei de primăvară | Zelenski a vizitat frontiera cu Belarus: "Se construiesc fortificații pentru invazie"

Redacția Antena 3 CNN
17 minute de citit Publicat la 22:10 19 Apr 2023 Modificat la 22:11 19 Apr 2023
Razboi 19 aprilie
Sursa foto: hepta

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • Kievul va sancționa federațiile sportive care vor concura împotriva Rusiei și Belarusului
  • Statele Unite pregătesc asistenţă militară suplimentară pentru Ucraina
  • Noul Bauhaus european: Cerere de proiecte pentru a contribui la reconstrucția Ucrainei
  • O companie aeriană low-cost anunță că vrea să devină cel mai mare operator din Ucraina
  • Zelenski a vizitat frontiera cu Belarus: "Se construiesc fortificații pentru invazie"
  • Secretarul american al Apărării somează Turcia și Ungaria să deblocheze aderarea Suediei la NATO
  • Ucraina nu va anunța data contraofensivei de primăvară
  • Rusia avertizează Coreea de Sud asupra efectelor furnizării de armament Ucrainei
  • Disidentul rus Ilia Yașin, aruncat în închisoare pentru opt ani și jumătate după ce a denunțat crimele din Bucea
  • Scandalul oficialilor lui Putin întorși din drum la Chișinău: un diplomat al Moscovei, pe cale să fie expulzat din Republica Moldova
  • Germania a livrat Ucrainei un sistem de apărare antirachetă Patriot
  • Ucraina spune că Rusia a lansat 60 de atacuri aeriene în ultimele 24 de ore
  • Navele rusești ar putea sabota parcurile eoliene și cablurile de comunicații din Marea Nordului
  • Armata ucraineană a distrus 10 drone kamikaze în regiunea Odessa
  • ”Noaptea mi-e cel mai teamă!” Poveștile sfâșietoare ale copiilor rupți de familii de războiul lui Putin

Update 22:10 Guvernul ucrainean a adoptat miercuri în mod oficial o rezoluție prin care sancționează federațiile naționale ai căror sportivi participă la competiții în care sunt implicate Rusia și Belarus.

Luna trecută, Comitetul Internațional Olimpic (CIO) și-a relaxat recomandările privind Rusia și Belarus pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, permițând sportivilor acestora să participe la competiții în calitate de persoane neutre individuale, cu condiția să nu susțină invazia lui Vladimir Putin și să nu fie afiliați la armată.

Acest lucru a stârnit furie în Ucraina la nivel guvernamental, fiind planificate boicoturi la evenimentele la care participă sportivi ruși și belaruși.

La începutul acestei luni, Ministerul ucrainean al Sportului a elaborat o rezoluție prin care se urmărește retragerea statutului și a finanțării federațiilor naționale în cazul în care acestea nu aderă la o astfel de politică.

O rezoluție modificată a fost adoptată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei, cel mai înalt organism al puterii executive de stat din țară, ceea ce face obligatorie executarea acesteia.

Update 21:20 Guvernul Republicii Moldova a anunţat, miercuri seară, decizia de expulzare a unui diplomat din cadrul Ambasadei Rusiei din Chişinău, o acţiune criticată vehement de Administraţia de la Moscova.

Ambasadorul Rusiei, Oleg Vasnețov, a fost convocat miercuri la Ministerul moldovean al Afacerilor Externe și Integrării Europene.

"Pentru acțiuni incompatibile cu statutul diplomatic, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice (1961), Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene informează că a declarat drept persona non grata pe teritoriul țării noastre un reprezentant al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, acesta fiind obligat să părăsească teritoriul Republicii Moldova", a comunicat instituţia, potrivit publicaţiei Jurnal de Chişinău.

Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chişinău, a declarat, conform agenţiei Reuters, că decizia are legătură cu acţiunile Ambasadei Rusiei faţă de agenţi ai Poliţiei de frontieră care au blocat intrarea unui politician rus în Republica Moldova. Chişinăul a cerut Moscovei să evite ingerinţele în afacerile sale interne după blocarea accesului guvernatorului regiunii ruse Tatarstan, Rustam Minnikhanov.

Ambasadorul Rusiei, Oleg Vasnețov, a declarat că nu i s-a comunicat motivul deciziei Chişinăului de a expulza un diplomat rus. "Noi considerăm că este o acţiune inamicală faţă de ţara noastră", a afirmat Oleg Vasnețov.

Update 20:15 Statele Unite vor furniza Ucrainei asistenţă militară suplimentară, a anunţat miercuri Preşedinţia de la Washington, fără a oferi detalii despre valoarea noului pachet.

Karine Jean-Pierre, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că noul pachet de asistenţă militară va conţine muniţie, inclusiv pentru sisteme de artilerie, conform agenţiei Reuters şi cotidianului Le Monde. Nu este clar dacă vor fi livrate noi sisteme de armament semnificative.

Va fi al 36-lea pachet de asistenţă militară oferit Ucrainei pentru respingerea invaziei militare ruse, a precizat purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA, fără a dezvălui cuantumul.

"Acest pachet de asistenţă se înscrie în eforturile noastre de a ajuta Ucraina să se apere de invazia brutală a Rusiei. Va conţine muniţie suplimentară pentru sistemele mobile de rachete HIMARS furnizate de SUA, precum şi sisteme anti-blindaj şi obuze de artilerie.

Statele Unite vor continua să colaboreze cu aliaţii şi partenerii pentru a ajuta Ucraina să se apere, să îşi apere democraţia şi cetăţenii", a subliniat Karine Jean-Pierre, conform postului de televiziune CNN. Detaliile vor fi anunţate de către Departamentul american al Apărării.

Anterior, surse citate de cotidianul The New York Times afirmau că Washingtonul nu va oferi Ucrainei asistenţă militară consistentă înainte de începerea contraofensivei militare.

Update 19:30 Comisia Europeană solicită propuneri pentru trei proiecte: două pentru reconstrucția Ucrainei și unul pentru dezvoltarea competențelor în domeniul construcțiilor durabile.

Cererile de proiecte pentru reconstrucția Ucrainei fac parte din inițiativa „Phoenix” anunțată în luna februarie de comisarul Virginijus Sinkevičius și sunt finanțate prin programul LIFE.

Scopul inițiativei „Phoenix” este de a dezvolta și de a pune la dispoziția orașelor ucrainene expertiză de vârf din partea comunității noului Bauhaus european (NBE) în domeniul reconstrucției durabile și la prețuri accesibile. Inițiativa conectează, de asemenea, orașe ucrainene cu orașe din UE care împărtășesc aceeași viziune pentru a face schimb de experiență în ceea ce privește neutralitatea climatică și creșterea eficienței energetice.

În privința sprijinirii orașelor ucrainene în procesul de reconstrucție, două proiecte LIFE vor sprijini orașele să identifice și să utilizeze o abordare globală și durabilă în materie de planificare urbană, incluzând soluții inovatoare eficace și sprijin pentru reconstrucția rapidă a infrastructurilor și instalațiilor distruse sau deteriorate.

Proiectele se vor concentra pe (re)construcția durabilă și circulară, inclusiv pe gestionarea deșeurilor, reutilizarea deșeurilor rezultate din daune și distrugeri sau gestionarea deșeurilor periculoase. Proiectele vor include, de asemenea, epurarea apelor uzate, precum și decontaminarea. Acestea se vor baza pe cartografieri și strategii finanțate anterior din fonduri europene. 

Update 18:20 Compania Ryanair a promis că va începe zborurile spre Ucraina în două săptămâni de la încheierea războiului.

"Vom fi cea mai mare companie aeriană din Ucraina", a promis șeful Ryanair, Michael O'Leary, citat de presa internațională.

El a spus că a angajat aproximativ 60 de piloți ucraineni și 80 de membri ai echipajului de cabină.

Scopul companiei este să acopere 30 de rute între patru aeroporturi ucrainene și Uniunea Europeană, la câteva săptămâni de la încheierea conflictului.

Apoi, în cel mult un an, compania aeriană intenționează să deschidă trei sau patru baze mari în țară.

"Vom reveni acolo, sperăm, în două săptămâni după ce ni se va spune că este sigur să zburăm la Kiev, Liov, Odesa", a adăugat O'Leary.

El a precizat că revenirea Ryanair în Herson va dura mai mult, deoarece aeroportul a fost distrus.

Update 18:00 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a analizat pregătirile de apărare în curs de desfășurare la frontiera de nord-vest a Ucrainei, cu ocazia unei vizite în regiune.

Ucraina are graniță cu Polonia și Belarus în zona menționată.

"Pentru a respinge o eventuală invazie inamică de pe teritoriul Belarusului, se construiesc bariere, fortificații și sunt amplasate sisteme de supraveghere video la distanță (...) A  fost probat modul în care sunt folosite sistemele de supraveghere video pentru a monitoriza fâșia de frontieră 24 de ore din 24", se spune într-un comunicat al biroului președintelui ucrainean.

Contul de Facebook al lui Zelenski a difuzat imagini din timpul prezenței liderului de la Kiev în regiunea Volînia.

Vizita președintelui ucrainean continuă ceea ce pare a fi un tur al liniei frontului efectuat de liderul de la Kiev.

Marți, el a făcut o vizită surpriză la Avdiivka, un oraș din regiunea estică Donețk, care este înconjurat pe trei laturi de forțele rusești.

Волинь. Кордон України з Білоруссю та Польщею. Для мене честь сьогодні бути тут, подякувати нашим прикордонникам за захист державного кордону. За захист нашої держави у Бахмуті. Знаю, як міцно ви там стояли, тримали Бахмут. Усі ми пишаємося, що у нас є такі міцні прикордонники. Збережіть міць, справедливість та лють, яка є у нас при захисті нашої держави. Всім тільки Перемоги! —— Volyn. Ukraine's border with Belarus and Poland. It is an honor for me to be here today to thank our border guards for protecting the state border. For the protection of our state in Bakhmut. I know how firmly you stood there, holding Bakhmut. We are all proud that we have such strong border guards. Keep the power, justice and fury we have in defending our state. I wish you all only Victory!

Publicată de Володимир Зеленський pe Miercuri, 19 aprilie 2023

Update 17:09 Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, le-a cerut, miercuri, Turciei şi Ungariei să ratifice aderarea Suediei la NATO "cât mai curând posibil", înaintea viitorului summit al Alianţei Nord-Atlantice.

"Aşteptăm cu nerăbdare să întâmpinăm în curând Suedia în calitate de al 32-lea membru al NATO. Pentru a fi clar, aşteptăm cu nerăbdare ca acest lucru să se întâmple înaintea summitului din iulie", a spus Austin într-o conferinţă de presă la Stockholm.

Finlanda şi Suedia au solicitat anul trecut să adere la NATO, ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, dar procesul a fost temporizat de Turcia şi Ungaria.

Turcia a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa "teroriştilor kurzi" refugiaţi în această ţară, cerând imperativ extrădări.

Între timp, Ankara a renunțat la obiecțiile la adresa Finlandei iar acest stat a devenit, la începutul lunii aprilie, al 31-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice.

Următorul summit al NATO va avea loc în 11-12 iulie, la Vilnius.

Update 16:37 Autoritățile de la Kiev nu vor anunța data mult-așteptatei contraofensive de primăvară a Ucrainei, spune Hanna Maliar, ministru adjunct ucrainean al Apărării.

Ea a respins apelurile privind publicarea unui calendar al operațiunilor, argumentând că aceste planuri sunt clasificate. 

"Este important să înțelegem că nu va exista o zi în care forțele armate vor spune: mâine lansăm o contraofensivă", a insistat Maliar într-un interviu acordat, miercuri, televiziunii naționale.

"Acest lucru este imposibil pe timp de război, deoarece acestea sunt informații clasificate", a explicat ea.

Potrivit acestui oficial guvernamental, contraofensiva nu va implica doar un anumit număr de operațiuni, ci, mai degrabă, un efort amplu în vederea atingerii obiectivului strategic de eliberare a întregului teritoriu ucrainean de sub ocupația rusă.

Update 16:15  Coreea de Sud ar putea furniza armament Ucrainei în anumite condiţii, a declarat preşedintele Yoon Suk Yeol, dar Administraţia Rusiei a avertizat că acest lucru ar însemna implicarea directă în conflict, sugerând, ca ripostă, transferul de armament rus în Coreea de Nord.

"Dacă apare vreo situaţie pe care comunitatea internaţională nu o va putea tolera, precum un atac de amploare asupra civililor, vreun masacru sau o încălcare gravă a legilor războiului, va fi dificil pentru noi să insistăm doar cu asistenţa umanitară sau financiară", a afirmat preşedintele Yoon Suk Yeol într-un interviu acordat agenţiei Reuters înaintea unei vizite de stat la Washington.

Este prima dată când Administraţia de la Seul sugerează furnizarea de armament Ucrainei. "Nu cred că vor fi limitări în legătură cu amploarea asistenţei pentru apărarea şi refacerea unei ţări care a fost invadată ilegal. Totuşi, ţinând cont de relaţiile noastre cu părţile implicate în război şi cu evoluţiile de pe câmpul de luptă, vom lua deciziile cele mai adecvate", a subliniat preşedintele Coreei de Sud.

În replică, Administraţia de la Moscova a avertizat că, prin furnizarea de armament, Coreea de Sud ar deveni participant la conflict. "Din nefericire, Seulul a avut o poziţie mai degrabă inamicală în toată această problemă. Vor încerca să atragă din ce în ce mai multe ţări direct în conflict. Dar, desigur, începerea furnizării de armament va însemna un anumit nivel de implicare în conflict", a reacţionat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Yoon Suk Yeol se va deplasa la Washington săptămâna viitoare, pentru o întrevedere cu preşedintele SUA, Joseph Biden, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de parteneriat bilateral.

Fostul preşedinte şi prim-ministru rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului prezidenţial pentru Securitate Naţională, a sugerat că Rusia ar putea reacţiona prin furnizarea de armament avansat Coreei de Nord. "Mă întreb ce vor spune locuitorii Coreei de Sud când vor vedea cele mai noi tipuri de armament rusesc în mâinile vecinilor lor, partenerii noştri din Coreea de Nord?", a transmis Medvedev.

Update 15:00 Politicianul Ilia Yașin, un cunoscut opozant al Kremlinului, a pierdut, miercuri apelul, depus împotriva pedepsei cu închisoarea, dispusă în cazul său pentru "discreditarea" armatei ruse.

În vârstă de 39 de ani, acest apropiat al disidentului încarcerat Aleksei Navalnîi a fost găsit vinovat de răspândirea de "informații false" despre războiul din Ucraina și condamnat la opt ani și jumătate de închisoare.

Potrivit deciziei de miercuri, instanța de apel a menținut verdictul din 12 septembrie 2022 al Tribunalului districtual Meșceanski din Moscova împotriva fostului deputat municipal, relatează CNN.

Vorbind în fața instanței, Yașin a declarat că se face vinovat de "îndeplinirea datoriei de politician și patriot rus, de a spune adevărul despre război, în special despre crimele comise de trupele lui Putin în orașul Bucea".

"În timp ce Rusia se îneacă în sânge, tribunalul judecă un apel împotriva sentinței mele", a scris echipa lui Yașin pe Telegram, înainte de pronunțarea verdictului.

Decizia de miercuri vine după ce un alt critic proeminent al Kremlinului, Vladimir Kara-Murza, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru că a condamnat războiul din Ucraina.

Update 14:00 Autoritățile de la Chișinău examinează măsura declarării unui diplomat rus drept 'persona non grata', cu consecința obligației acestuia de a părăsi țara.

Conform presei din Republica Moldova, citată de Antena 3 CNN, escaladarea tensiunilor între Moscova și Chișinău vine după ce delegația condusă de liderul din Tatarstan, Rustam Minnihanov (foto), a aterizat la Chișinău, deși acest lider regional rus a fost avertizat să nu vină în țară.

Membrilor delegației, care au survolat, în prealabil, teritoriul României, nu li s-a permis accesul în țară, unde fuseseră invitați la o acțiune electorală în Găgăuzia.

După incidentul petrecut luni, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău a anunțat, miercuri, convocarea ambasadorului rus Oleg Vasnețov.

Între timp, autoritățile moldovenești au retras cartelele de acces pe aeroportul din Chișinău pentru doi membri ai misiunii diplomatice ruse.

"Se va examina declararea persona non-grata a unui oficial la ambasada rusă", a menționat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău.

Potrivit acestui oficial, măsurile la adresa diplomaților ruși au legătură cu "comportamentul necorespunzător" al acestora în cazul legat de delegația președintelui din Tatarstanului.

Rustam Minnikhanov, liderul aflat la originea acestui scandal, este nu doar șeful Republicii Tatarstan, ci și unul dintre membrii-cheie ai partidului prezidențial "Rusia Unită", cel mai mare din Federația Rusă, amintește, în context, presa de la Chișinău.

Update 13:00 Germania a livrat Ucrainei un sistem de apărare antirachetă Patriot.

Un anunț în acest sens a fost făcut, marți, de guvernul de la Berlin, citat de CNN.

Conform autorităților germane, livrările militare pentru Ucraina din ultima săptămână au inclus un sistem antirachetă Patriot, 16 camioane militare Zetros și două vehicule pentru misiuni de protecție a frontierelor.

Sistemul defensiv Patriot, care și-a dovedit eficiența în teatrele de operațiuni în interceptarea rachetelor balistice și de croazieră, este considerat, în general, drept unul dintre cele mai avansate în materie de apărare aeriană.

Germania și SUA s-au angajat să trimită Ucrainei sisteme Patriot cu rază lungă de acțiune în decembrie anul trecut.

Informația privind livrea sistemului Patriot vine în contextul în care autoritățile de la Kiev au comunicat că Rusia a lansat 60 de lovituri aeriene în Ucraina, în ultimele 24 de ore

Potrivit armatei ucrainene, rușii se află în defensivă în regiunea Zaporojie și în zonele miniere din regiunea ocupată Herson.

Update 12:00. ”În ultima zi, inamicul a lansat 4 rachete și 60 de lovituri aeriene. Mai mulți civili au fost răniți”, a declarat miercuri dimineața Statul Major al armatei ucrainene.

”În ultimele 24 de ore, peste 60 de atacuri inamice au fost respinse de unități ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei în zonele specificate ale frontului”. 

Armata a continuat să spună Rusiei în defensivă în regiunea Zaporojie și zonele miniere din regiunea Herson ocupată. 

Update 10:50. Navele rusești ar pregăti operațiuni de sabotare în Marea Nordului, vizate fiind parcurile eoliene și cablurile de comunicații. Detaliile provin dintr-o anchetă comună a radiodifuzorilor publici din Danemarca, Norvegia, Suedia și Finlanda. Aceștia susțin că rușii au în zonă o flotă de nave de pescuit și de cercetare care transportă echipamente de supraveghere subacvatică și cartografiază situri cheie pentru un posibil sabotaj, scrie BBC, citat de Mediafax

Un ofițer danez de contrainformații spune că planurile de sabotaj sunt pregătite în cazul unui conflict complet cu Occidentul, în timp ce șeful serviciilor de informații norvegiene a declarat că programul este considerat foarte important pentru Rusia.

Ancheta a utilizat comunicații rusești interceptate, care fac referire la navele fantomă din apele nordice. De asemenea, ancheta se concentrează asupra unei nave rusești numite amiralul Vladimirsky. Oficial, aceasta este o navă de cercetare subacvatică, dar nordicii susțin că este vorba despre o navă de spionaj.

Ancheta a fost realizată cu ajutorul unui fost expert al Marinei Regale britanice care a urmărit mișcările navei rusești în vecinătatea a șapte parcuri eoliene de pe coasta Marii Britanii și a Olandei.

Update 10:00. În noaptea de 19 aprilie, rușii au lansat un al doilea atac cu drone în regiunea Odesa. 

Anunțul a fost făcut de Forțele Armate ale Ucrainei. ”De data aceasta, soldații brigăzii de rachete antiaeriene Odesa au distrus 10 din 12 drone kamikaze Shahed-136/131”, au raportat Forțele Armate ale Ucrainei. 

”În noaptea de 19 aprilie, trupele ruse au atacat regiunea Odessa cu drone de tip Shahed-136. A fost înregistrată o lovitură asupra unei infrastructuri”, a declarat șeful administrației militare regionale din Odesa, Yuriy Kruk.  

„Noaptea, inamicul a atacat regiunea Odesa cu UAV-uri de tip Shahed-136. Datorită muncii de succes a forțelor noastre de apărare, majoritatea UAV-urilor inamice au fost distruse, dar, din păcate, a existat o lovitură asupra unei infrastructuri publice”, a spus el adăugând, conform datelor preliminare, că nimeni nu a fost rănit în urma impactului, scrie Unian.

Update 08:30. Mii de copii ucraineni din Herson, care au fost duși cu forța în Rusia, au fost reuniți cu familiile lor. 

Deși au ajuns acasă, soarta lor este incertă, deoarece orașul este lovit zilnic de bombardamentele armatei lui Vladimir Putin. Jurnaliștii CNN au discutat cu acești copii. 

”Este prima dată când Bogdan iese de când s-a întors, iar noi îi luăm înghețată și pizza”, povestesc jurnaliștii. ”Acasă nu e grozav, un atac violent acolo cu o seară înainte s-a lăsat cu geamuri sparte și cu mâna tăiată. Zgomotele de afară fac să fie și mai greu”. 

”Se aud explozii zi și noapte. Vreau să plec la Kiev. Noaptea mi-e teamă că, din cauza acestor zgomote, geamurile se pot sparge”, spune băiatul. 

În tabăra din Crimeea a avut loc o îndoctrinare blândă, imnuri rusești zilnice, dar nu a fost impresionat. 

”Ne-au povestit cum a fost demult cu Rusia și Ucraina, că odată Ucraina și Rusia erau împreună. Nu a fost mișto. La lecții, mi-am lăsat capul în jos și m-am uitat la telefon. Nu am vrut să ascult. Nu voiam să rămân. În primul rând, nu este un oraș frumos acolo și sunt gunoaie peste tot. Nu fac curățenie nicăieri și nici nu se dezvoltă. Mai bine să fiu în Herson decât acolo”, mai spun Bogdan. 

Acasă, aici, poate fi greu. Kira, care are 10 ani, a fost trimisă și ea în Crimeea. Părinții ei sunt despărțiți, iar ea s-a întors direct la tatăl ei, Alexander. 

Dar în acest magazin, în timp ce se strâng jucării de pomană, haine, mâncare, pentru că tatăl ei și-a pierdut locul de muncă în război, pe fundal se vorbește și despre faptul că părinții care își lasă copiii să plece la ruși ar trebui tratați cu precauție, ca simpatizanți. 

Kira: Ce este în geantă? 

Jurnalist: Nu știu. Poate că sunt mai multe jucării pentru tine.  

Întrebată cum a fost în tabăra în care a stat cât a fost plecată, Kira se arată încântată.

”A fost super în tabără. Super!”

Însă fetița spune că tot mai bine este acasă, lângă cei dragi.

Lumea copiilor încă se învârte, între două părți ale unui război, lăsându-i doar amețiți. 

Stoltenberg: ”NATO nu a observat nicio modificare în configurația forțelor nucleare ale Rusiei”

Alianța Nord-Atlantică nu a observat modificări în configurația forțelor nucleare ruse și nu sunt semnale că Rusia a transferat arme atomice tactice în Belarus, a declarat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

"Deocamdată, nu am observat nicio modificare în configurația forțelor nucleare ale Rusiei care să necesite modificarea configurației noastre nucleare", a declarat Jens Stoltenberg într-un discurs rostit prin conexiune video la Conferința NATO privind Controlul Armamentului și Neproliferarea Armelor de Distrugere în Masă, desfăşurată în oraşul american Washington.

Anunţul privind transferul de arme nucleare tactice în Belarus "se înscrie într-un model observat de mulţi ani, dar mai ales de la începerea invaziei în Ucraina, o retorică nucleară periculoasă şi iresponsabilă", a precizat Stoltenberg, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică monitorizează atent situaţia.

Wendy Sherman, adjunct al secretarului de Stat american, a confirmat că Rusia nu a transferat încă armament atomic în Belarus.

"Oricum, este vorba despre o escaladare periculoasă. Am observat cu toţii şi suntem îngrijoraţi că preşedintele Vladimir Putin ar putea utiliza ceea ce el consideră a fi o armă nucleară tactică non-strategică sau ar putea face un fel de demonstraţie în sensul escaladării, dar o escaladare cu risc gestionat. Urmărim atent situaţia şi este esenţial să o urmărim atent", a afirmat Wendy Sherman.

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat recent că Rusia a ajuns la un acord cu Belarus pentru staţionarea de armament nuclear tactic pe teritoriul acestei ţări.

Putin a precizat că lucrările la complexul din Belarus unde ar urma să fie staţionate armele nucleare ruse vor fi finalizate până în iulie.

Administraţia de la Moscova a transmis că decizia este reacţia Rusiei la apropierea infrastructurii militare a Alianţei Nord-Atlantice de frontierele ruse.

Război în Ucraina, 18 aprilie Ministrul de Externe din Brazilia critică sancțiunile aplicate Rusiei

Război în Ucraina, 17 aprilie Slovacia a blocat importurile de cereale din Ucraina, după deciziile similare anunțate de Polonia și Ungaria

Război în Ucraina, 16 aprilie Noi atacuri ruse soldate cu morţi, în pofida Paştelui ortodox: Doi adolescenți au fost uciși în Nikolaev

Război în Ucraina, 15 aprilie Cel puţin 11 oameni au murit în atacul din Sloviansk

Război în Ucraina, 14 aprilie UE pregătește al 11-lea pachet de sancțiuni pentru Rusia

×
Etichete: Război Ucraina
x close