Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Avioane de vânătoare și de spionaj din Rusia, interceptate în apropierea spațiului aerian al NATO
- Președintele Braziliei se întâlnește cu Serghei Lavrov, înaintea lui Klaus Iohannis
- Grupul G7 vrea intensificarea acţiunilor de aplicare a sancţiunilor impuse Rusiei
- Slovacia a blocat importurile de cereale din Ucraina, după deciziile similare anunțate de Polonia și Ungaria
- Vladimir Kara-Murza, proeminet opozant al lui Putin, condamnat la 25 de ani de detenție pentru trădare
- Discuțiile între președintele rus și ministrul chinez al Apărării îngrijorează Occidentul
- Peste 4 milioane de ucraineni au intrat în România de la începutul războiului
- Ce face Ucraina după scandalul cerealelor care a cuprins statele europene
- Presa ucraineană distribuie mesajul liderului mercenarilor Wagner, ce sugerează Moscovei să încheie 'operaţiunea militară specială'
- UE a reacționat dur după ce Polonia și Ungaria au interzis importul de cereale din Ucraina
- Președintele Ucrainei sancționează peste 80 de sportivi ruși, inclusiv campioni olimpici
- Cu ocazia Paştelui ortodox, Vladimir Putin salută rolul 'consolidator' al Bisericii
- Ucraina informează despre noi atacuri ruse soldate cu morţi, în pofida Paştelui ortodox
- Polonia şi Ungaria interzic importurile de cereale şi alimente din Ucraina, decizie ce nemulţumeşte Kievul
- Ministerul Economiei din Rusia a revizuit în creştere previziunile privind evoluţia PIB-ului în 2023
Update 23:39 Activistul Vladimir Kara-Murza a fost condamnat la 25 de ani de închisoare în Rusia pentru trădare și alte acuzații legate de criticile sale la adresa războiului din Ucraina.
Fostul jurnalist și politician ruso-britanic este cel mai recent dintre opozanții lui Putin care au ajuns după gratii și au fost forțați să părăsească Rusia.
El a negat acuzațiile și a criticat vehement procesul său.
Pe lângă faptul că a criticat așa-numita o operațiune militară specială din Ucraina, Kara-Murza a vorbit deschis și împotriva președintelui Vladimir Putin și a represiunii guvernului său împotriva dizidenței.
Sentința sa de 25 de ani este cea mai lungă sentință primită până acum de un personaj din opoziție.
Update 23:30 Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat luni, în timpul unei vizite în Brazilia, că Moscova doreşte încheierea conflictului din Ucraina cât mai curând posibil, relatează Reuters.
Într-o conferinţă de presă cu omologul său brazilian, Lavrov a declarat că Rusia are ''un interes'' ca acest conflict să se încheie cât mai curând posibil.
Rusia a transmis în repetate rânduri că orice soluţionare a conflictului trebuie să recunoască ''realităţile'' anexării sale unilaterale a patru provincii ucrainene, pe care forţele sale armate le controlează parţial.
''Trebuie să rezolvăm conflictul într-un mod durabil, nu imediat'', dar nici ţările occidentale şi nici NATO ''nu contribuie'' la acest lucru. Lavrov a acuzat Statele Unite şi Europa că ''nu-şi îndeplinesc obligaţiile pe care şi le-au asumat cu ani în urmă'', într-o aparentă aluzie la acordurile de la Minsk din 2014 şi 2015, care au pus capăt conflictului din estul Ucrainei, dar pe care actualul preşedinte al acestei ţări, Volodimir Zelenski, le califică astăzi drept ''concesii'', relatează EFE, potrivit Agerpres.
Rusia susţine că a fost nevoită să intervină în Ucraina în februarie anul trecut pentru a-i apăra pe vorbitorii de limbă rusă de persecuţii şi pentru a împiedica Occidentul să folosească Ucraina pentru a ameninţa securitatea Rusiei.
Kievul şi Occidentul consideră că acestea sunt pretexte nefondate pentru un război de cucerire în care mii de oameni au fost ucişi şi oraşe ucrainene au fost devastate.
Update 20:00 Avioanele britanice Typhoon au interceptat o pereche de avioane de luptă rusești și un avion de spionaj care zburau deasupra Mării Baltice, aproape de spațiul aerian al NATO.
În cadrul unei misiuni comune cu Forțele Aeriene Germane, piloții britanici de la RAF au interceptat cele trei aeronave rusești deasupra Golfului Finlandei.
RAF a anunțat că unul dintre aparatele de zbor a fost identificat ca fiind un avion de informații rusesc care zbura dinspre Rusia continentală spre enclava Kaliningrad, situată în apropierea Poloniei.
Acesta a fost întâmpinat de două avioane de vânătoare rusești cu baza în Kaliningrad, care au zburat cu el spre sud prin zona de zbor estoniană.
Avioanele Typhoon ale RAF și germane au escortat aeronava prin zonă înainte de a o preda forțelor aeriene suedeze.
„Vedem deseori avioane militare rusești care zboară deasupra Mării Baltice, așa că aceasta a fost o interceptare de rutină pentru noi. Cu toate acestea, importanța interceptării acestor avioane și angajamentul nostru pentru apărarea colectivă a spațiului aerian al NATO rămâne statornic și hotărât", a declarat un reprezentant al RAF.
Forțele aeriene britanice și germane colaborează în cadrul operațiunii Azotize pentru a proteja flancul estic al frontierei NATO.
Update 19:00 Un tribunal din Iran a trimis la închisoare 10 membri ai forțelor armate iraniene pe care i-a găsit vinovați pentru doborârea zborului PS752 al Ukraine International Airlines în ianuarie 2020. Familiile victimelor s-au declarat revoltate de decizia instanței, potrivit BBC.
Avionul a fost lovit de două rachete trase de o unitate de apărare aeriană a Gardienilor Revoluției după ce a decolat de la Teheran. Toate cele 176 de persoane aflate la bord au fost ucise.
Comandantul unității a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru complicitate la omor prin imprudență și nesupunere la ordine. Alți nouă membri ai personalului „de diferite grade" au fost condamnați la pedepse cuprinse între 1 și 3 ani. Deciziile nu sunt definitive și pot fi contestate.
Familiile victimelor au respins verdictele ca fiind „lipsite de sens și inacceptabile". Acestea au declarat că justiția iraniană a judecat ofițeri de rang inferior și nu „principalii autori ai acestei crime". În plus, Asociația familiilor victimelor zborului PS752 a anunțat că nu recunoaște legitimitatea tribunalului din cauza lipsei de imparțialitate și de independență.
„Această instanță nu i-a urmărit penal pe comandanții și principalii autori ai acestei crime, a introdus 10 ofițeri de rang inferior acuzați, a ținut ședințele în privat, a batjocorit familiile care au participat la audieri și, în cele din urmă, a emis o hotărâre falsă pentru a pune capăt acestui spectacol, în conformitate cu scenariul lor prestabilit, fără a efectua nicio anchetă completă și imparțială", au precizat membrii asociației.
Ucraina și alte trei țări ai căror cetățeni au fost uciși, Canada, Marea Britanie și Suedia, au declarat că rachetele au fost lansate ilegal și intenționat asupra avionului și au anunțat că vor cere explicații Iranului.
În primele trei zile de la prăbușirea zborului PS752, forțele armate iraniene au negat orice responsabilitate și au sugerat că ar fi fost vorba de o defecțiune tehnică. Dar, pe măsură ce dovezile se adunau, iranienii au declarat că o unitate de apărare aeriană a confundat Boeing-ul 737-800 cu o rachetă americană.
Apărarea aeriană a Iranului era în alertă maximă în acel moment, deoarece țara tocmai lansase rachete balistice asupra a două baze militare irakiene care găzduiau forțe americane.
Update 18:00 Lynne Tracy, ambasadoarea SUA la Moscova, l-a vizitat luni pe jurnalistul american Evan Gershkovich, diplomatul afirmând că reporterul publicaţiei The Wall Street Journal deţinut preventiv în Rusia sub acuzaţia de spionaj este în stare bună.
"L-am vizitat astăzi pe jurnalistul Evan Gershkovich la Penitenciarul Lefortovo, fiind prima dată când mi s-a oferit acces la el de când a fost arestat ilegal în urmă cu peste două săptămâni. Este în stare bună şi rămâne puternic. Reiterăm apelul de a fi eliberat imediat", a declarat Lynne Tracy, într-un mesaj postat pe contul de Twitter al Ambasadei SUA din Rusia.
Preşedintele Statelor Unite, Joseph Biden, a denunţat, săptămâna trecută, deţinerea "total ilegală" a jurnalistului Evan Gershkovich în Rusia şi a discutat cu familia acestuia.
Departamentul de Stat de la Washington a stabilit că jurnalistul Evan Gershkovich este deţinut "în mod incorect" în Rusia. "Această desemnare modifică dinamica acestui caz. Arătăm clar că ceea ce se întâmplă este total ilegal", a afirmat Biden. Însă Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a respins "tentative de exercitare a presiunilor".
Jurnalistul american Evan Gershkovich a fost pus oficial sub acuzare pentru spionaj în favoarea Statelor Unite. Ziaristul a negat acuzaţiile. Evan Gershkovich, în vârstă de 32 de ani, a fost reţinut de agenţi ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) în orașul rus Ekaterinburg sub acuzaţia de "spionaj în favoarea agenţiilor guvernamentale din SUA". Ulterior, a fost plasat de o instanţă în arest preventiv. Jurnalistul publicaţiei The Wall Street Journal este acuzat că a colectat informaţii despre obiective militare ruse. Dacă va fi găsit vinovat, riscă până la 20 de ani de închisoare.
Update 15:30 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov se întâlnește cu președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva.
Întâlnirea de luni este confirmată în programului Ministerului brazilian de Externe, publicat pe internet.
Lavrov se va vedea mai întâi cu omologul brazilian Mauro Vieira, cu care va susține o conferință de presă comună.
După Vieira, Lavrov se va întâlni cu președintele Lula da Silva.
Considerat apropiat de linia politică a Moscovei, președintele brazilian a efectuat recent o vizită în China și a spus că a discutat cu liderul Xi Jinping despre crearea unui grup de țări dispuse să intervină și să medieze noi discuții între Rusia și Ucraina.
El a făcut apel la încetarea ajutorului SUA pentru Ucraina, spunând că Statele Unite "trebuie să înceteze să mai încurajeze războiul".
Lula da Silva a estimat că, într-un astfel de scenariu, Kievul va trebui să ia în calcul discuțiile de pace.
Brazilia este prima etapă a turneului președintelui român Klaus Iohannis în America de Sud.
Update 14:30 Miniştrii de Externe din statele Grupului G7 au anunţat luni, cu ocazia reuniunii din Japonia, intensificarea acţiunilor de implementare a sancţiunilor internaţionale impuse Rusiei, în urma invaziei militare în Ucraina.
Miniştrii de Externe din G7 "au stabilit intensificarea şi coordonarea deplină a acţiunilor de aplicare" a sancţiunilor impuse Rusiei, potrivit Ministerului de Externe din Japonia, ţară care exercită preşedinţia organizaţiei.
Miniştrii de Externe din G7 au cerut Iranului să suspende transferurile de armament în Rusia.
Duminică, G7 a îndemnat China să respecte statutul Taiwanului şi să evite escaladarea tensiunilor cu Administraţia separatistă de la Taipei.
Update 13:40 Slovacia a anunțat că suspendă importurile de cereale din Ucraina.
Decizia, comunicată luni de un purtător de cuvânt al guvernului slovac, are caracter temporar, transmite CNN.
Anterior, Polonia și Ungaria au anunțat decizii similare, care nu se referă doar la cereale, ci vizează și alte produse alimentare din Ucraina.
Bulgaria a comunicat, la rândul său, că ia în calcul o asemenea măsură.
După ce guvernul de la Varșovia a anunțat, sâmbătă, interdicția asupra importurilor de cereale și produse alimentare ucrainene, Kievul a reacționat spunând că "regretă decizia" Poloniei și s-a declarat dispus să coopereze în cadrul unei anchete privind orice posibile abuzuri.
Când Rusia a invadat Ucraina, a blocat porturile și rutele maritime folosite pentru exportul de cereale ucrainene către Africa și Orientul Mijlociu.
În replică, Uniunea Europeană a ridicat taxele pe cerealele din Ucraina pentru a facilita tranzitul și distribuția, pe rute europene, către aceste piețe globale.
De atunci, grânele ucrainene au intrat în Polonia, dar mare parte din ele au rămas în țară, ceea ce a dus la scăderea prețului și la pierderi financiare semnificative pentru fermierii polonezi.
Update 12:30 Vladimir Kara-Murza, un proeminent apărător rus al drepturilor omului și critic al Kremlinului, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare de către un tribunal din Moscova.
Kara-Murza a primit un cumul de pedepse pentru trădare și pentru culpe constituite în urma criticilor sale la adresa războiului din Ucraina.
"Pe baza rezultatelor procesului, Vladimir Vladimirovici Kara-Murza, prin cumul parțial de pedepse, este condamnat la o pedeapsă definitivă cu închisoarea pe o perioadă de 25 de ani, care va fi executată într-o colonie corecțională cu regim strict", se arată într-un comunicat al instanței, citat de CNN.
Condamnatul poate face apel, notează presa internațională.
El a afirmat, săptămâna trecută, în fața unui tribunal din Moscova: "Îmi mențin fiecare cuvânt pe care l-am spus. Nu numai că nu mă căiesc, ci sunt mândru!"
În vârstă de 41 de ani, Vladimir Kara-Murza a jucat un rol-cheie în demersul de a convinge guvernele occidentale să îi sancționeze pe oficialii ruși pentru corupție și pentru abuzurile în materia drepturilor omului.
El a fost încarcerat în aprilie anul trecut, la câteva ore după un interviu acordat CNN în care a criticat ceea ce el a numit "regimul de criminali" al președintelui Putin.
Update 11:30 Președintele rus Vladimir Putin l-a primit la Kremlin pe ministrul Apărării din China, generalul Li Shangfu, într-o întâlnire care a provocat îngrijorare în Occident.
Călătoria generalului Li la Moscova urmează vizitei de stat a liderului chinez Xi Jinping în Rusia, luna trecută.
Atunci, cei doi președinți s-au angajat să "aprofundeze încrederea militară reciproc" și să consolideze schimburile și cooperarea în plan militar.
Între timp, Ucraina a anunțat că găsește un număr tot mai mare de componente din China în armele rusești.
"E foarte posibil să existe un tip de colaborare militară care nu implică, neapărat, livrarea de armament, cel puțin nu în mod transparent, ci mai degrabă componente sau softuri sau elemente care pot fi găsite pe piață, dar despre care Armata Republicii Populare Chineze știe că pot avea o utilizare dublă anume în zona civil-militară.
E vorba de drone, e vorba de elemente de componente electronice ș.a.m.d.
Știm că Rusia, pe fondul sancțiunilor primite din partea Uniunii Europene, nu mai are acces la aceste resurse utile pentru complexul militar-industrial și cred că trebuie să fim foarte atenți la această cooperare.
Doar împreună, Statele Unite și Europa pot contracara această nouă axă a răului dintre Beijing și Moscova. Iar cei care se joacă cu conceptul de autonomie strategică și cred că securitatea europeană poate fi realizată fără legătura transatlantică, de fapt, încearcă să facă un joc ascuns în favoarea acestei noi axe a răului Beijing - Moscova.
Pentru că monitorizarea occidentală funcționează 'ceas', noi vom ști exact dacă China a mințit sau a spus adevărul atunci când a afirmat că nu livrează arme Rusiei, că nu alimentează războiul ilegal și neprovocat din Ucraina.
Și în momentul în care se va constata că China a încălcat acest angajament public, atunci vor exista și sancțiuni și o atitudine foarte dură a țărilor democratice împotriva Beijingului, așa cum a existat și asupra Moscovei", a spus la Antena 3 CNN analistul militar Radu Tudor.
Update 10:00 Peste 4 milioane de ucraineni au intrat în România de la începutul războiului, arată datele autorităților.
Duminică au intrat în țară 66.244 de persoane, dintre care 4.681 de cetăţeni ucraineni.
"Pe sensul de intrare în România, au fost 66.244 de persoane, dintre care 4.681 de cetăţeni ucraineni. Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 16.04.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 4.000.661 cetăţeni ucraineni", arată un comunicat de presă al Poliției de Frontieră.
În ceea ce priveşte activităţile specifice, poliţiştii de frontieră au constatat 30 de fapte ilegale - 16 infracţiuni şi 14 contravenţii - săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini.
Ei au confiscat bunuri în valoare de peste 570.000 lei, au dat amenzi contravenționale de aproximativ 7.700 lei și au refuzat intrarea în ţară a 21 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege.
De asemenea, au refuzat ieşirea a 17 cetăţeni români din diferite motive legale.
Update 09:00 Kievul va încerca să asigure redeschiderea tranzitului de alimente și cereale prin Polonia ca un "prim pas", în cadrul discuțiilor de luni, de la Varșovia.
Anunțul a fost făcut de ministrul ucrainean al Agriculturii, Mykola Solsky, și vine după ce Polonia și Ungaria au anunțat interdicții asupra unor importuri de cereale și produse alimentare din Ucraina.
În urma exemplului dat de cele două țări, Bulgaria ia în calcul, la rândul ei, să interzică importul de cereale ucrainene pentru a-și proteja agricultura.
Ministrul Solsky a precizat, în contextul scandalului provocat de cerealele ucrainene, că vor avea loc discuții suplimentare în această săptămână în România, miercuri, și în Slovacia, joi.
Update 08:00 Liderul grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, a provocat senzaţie cu o postare pe blog despre o posibilă încheiere a războiului în Ucraina, mesaj în care sugerează că armata rusă ar trebui să renunţe la orice ambiţii ofensive, să declare încheiată "operaţiunea militară specială" şi să consolideze apărarea teritoriilor ucrainene deja cucerite, consemnează agenţiile DPA şi EFE.
Multe mass-media ucrainene au preluat duminică textul său, în care scrie că "pentru autorităţile (din Rusia) şi pentru societate în general este astăzi necesar să punem un mare punct final în spatele operaţiunii militare speciale".
"Varianta ideală ar fi să anunţăm sfârşitul operaţiunii militare speciale şi să anunţăm că Rusia şi-a atins toate obiectivele stabilite - şi în anumite privinţe chiar le-a atins", crede liderul grupării paramilitare care în prezent este în prima linie a ofensivei asupra oraşului Bahmut şi ale cărei performanţe pe front le-au depăşit pe cele ale trupelor regulate ale armatei ruse.
"Rusia deja a pus un punct final prin anihilarea marii părţi a populaţiei masculine active a Ucrainei şi intimidarea celeilalte părţi care a fugit în Europa", a continuat Prigojin în mesajul său. De asemenea, mai argumentează el, Rusia a reuşit să obţină controlul asupra Mării Azov şi asupra unei mari părţi a Mării Negre, a ocupat o "bucată consistentă din teritoriul Ucrainei" şi a creat un coridor terestru către Crimeea.
Prin urmare, consideră liderul grupării Wagner, armata rusă ar trebui acum să se limiteze la fortificarea poziţiilor sale, în aşteptarea mult trâmbiţatei contraofensive ucrainene despre care tot vorbesc oficialii de la Kiev.
Opinia sa vine în contrast cu cea a responsabililor ruşi, pentru care încheierea "operaţiunii militare speciale" este de neconceput fără măcar ocuparea completă a provinciilor Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson, provincii din sudul şi estul Ucrainei anexate pe hârtie de preşedintele Vladimir Putin, deşi pe teren armata rusă le controlează doar parţial.
Prigojin mai crede că armata ucraineană, ajutată de statele occidentale cu arme, muniţii, instructori militari şi informaţii, este acum pregătită pentru o contraofensivă, iar armata rusă este pregătită să o respingă.
Update 00:00 Acțiunile unilaterale în domeniul comerțului din partea statelor membre ale Uniunii Europene sunt inacceptabile, a declarat duminică un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, după ce Polonia și Ungaria au anunțat interdicții privind importurile de cereale și alte alimente din Ucraina pentru a proteja sectorul agricol local.
După ce invazia Rusiei a blocat unele porturi de la Marea Neagră, cantități mari de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au ajuns să rămână în statele din Europa Centrală din cauza blocajelor logistice, afectând prețurile și vânzările pentru fermierii locali.
Problema a creat o problemă politică pentru partidul naționalist polonez de guvernământ Lege și Justiție (PiS) într-un an electoral, deoarece a provocat furia oamenilor din zonele rurale, unde sprijinul pentru PiS este de obicei ridicat.
„Suntem la curent cu anunțurile Poloniei și Ungariei privind interzicerea importurilor de cereale și alte produse agricole din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt într-o declarație trimisă prin e-mail. „În acest context, este important să subliniem că politica comercială este de competența exclusivă a UE și, prin urmare, acțiunile unilaterale nu sunt acceptabile”.
„În astfel de vremuri dificile, este esențial să se coordoneze și să se alinieze toate deciziile în cadrul UE”, se mai arată în declarație.
Polonia și Ungaria au fost implicate în conflicte de lungă durată cu Bruxellesul în legătură cu probleme precum independența justiției, libertatea presei și drepturile LGBT, iar ambelor țări le-au fost reținute fonduri din cauza preocupărilor legate de statul de drept.
Interdicția poloneză, care a intrat în vigoare sâmbătă seara, se va aplica și tranzitului acestor produse prin țară, a declarat duminică ministrul dezvoltării și tehnologiei.
„Interdicția este totală, inclusiv interdicția de tranzit prin Polonia”, a scris Waldemar Buda pe Twitter, adăugând că vor avea loc discuții cu partea ucraineană pentru a crea un sistem care să asigure că bunurile trec doar prin Polonia și nu ajung pe piața locală.
Ministerul ucrainean al politicii agrare și al alimentației a declarat sâmbătă că interdicția poloneză contravine acordurilor bilaterale existente privind exporturile și a cerut discuții pentru a rezolva problema.
Agenția de știri ucraineană de stat Ukrinform a declarat că miniștrii ucraineni și polonezi urmează să se întâlnească luni în Polonia, iar acordul de tranzit va fi pus în centrul discuțiilor.
Ministrul polonez al agriculturii, Robert Telus, a fost citat duminică spunând că interdicția a fost necesară pentru „a deschide ochii UE asupra faptului că sunt necesare alte decizii care să permită produselor din Ucraina să ajungă în Europa, și nu să rămână în Polonia”.
Ucraina exportă majoritatea produselor sale agricole, în special cereale, prin porturile sale de la Marea Neagră, deblocate în iulie în conformitate cu un acord între Ucraina, Turcia, Rusia și ONU.
Aproximativ 3 milioane de tone de cereale părăsesc Ucraina în fiecare lună prin coridorul de cereale din Marea Neagră, în timp ce doar până la 200.000 de tone se deplasează către porturile europene prin teritoriul polonez, potrivit ministerului ucrainean.
Ministrul ucrainean al agriculturii, Mykola Solsky, a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că între 500.000 și 700.000 de tone de diverse produse agricole trec în fiecare lună frontiera poloneză, inclusiv cereale, ulei vegetal, zahăr, ouă, carne și alte produse.
Război în Ucraina, 16 aprilie | Noi atacuri ruse soldate cu morţi, în pofida Paştelui ortodox: Doi adolescenți au fost uciși în Nikolaev
Război în Ucraina, 15 aprilie | Cel puţin 11 oameni au murit în atacul din Sloviansk
Război în Ucraina, 14 aprilie | UE pregătește al 11-lea pachet de sancțiuni pentru Rusia
Război în Ucraina, 13 aprilie | Ucraina cere într-o conferință desfășurată la București ca Marea Neagră să devină o "mare a NATO"
Război în Ucraina, 12 aprilie | Rusia a testat cu succes "Arma Diavolului", racheta balistică intercontinentală cu rază de acţiune de 5.000 de kilometri
