Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- UE pregătește al 11-lea pachet de sancțiuni pentru Rusia
- Flota rusă din Pacific efectuează exerciţii, inclusiv simulări de ripostă
- Ministrul chinez al Apărării merge în Rusia
- Putin a discutat "securitatea informațională" a Rusiei cu membrii Consiliului de Securitate
- Moscova pune la îndoială veridicitatea informațiilor din scandalul Pentagon Leaks
- Rusia își plasează în alertă maximă flota militară din Pacific
- Scrisori suspecte la Ambasada Finlandei din Moscova, după aderarea țării la NATO
- Un tribunal rus amendează Wikipedia cu două milioane de ruble pentru un material despre Zaporojie
- Moscova spune că e timpul să fie "mai puțini" ziariști americani în Rusia
- Șeful AIEA, după exploziile de la Zaporojie: "Suntem pe muchie de cuțit"
- Uniunea Europeană pune gruparea Wagner pe o nouă listă de sancțiuni
- Geoană: "NATO va sta alături de Ucraina atât cât este nevoie; aparțineți familiei euroatlantice"
- Germania permite Poloniei să exporte avioane de luptă vechi MiG-29 în Ucraina
- Joe Biden, prima reacție la scandalul Pentagon Leaks: "Nu există indicii privind consecințe imediate"
- Ucraina cere ca Marea Neagră să devină o "mare a NATO"
- Norvegia expulzează 15 diplomați ruși pe care-i acuză de spionaj
- Explozie la centrala nucleară de la Zaporojie
Update 22:00 Ambasada Finlandei la Moscova a primit o scrisoare care conținea o pulbere necunoscută și a raportat acest lucru autorităților ruse, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, citată de Reuters.
Relațiile dintre Moscova și Helsinki s-au deteriorat brusc de când Finlanda a aderat oficial la NATO la 4 aprilie, devenind al 31-lea membru al alianței militare conduse de SUA.
Finlanda are o graniță terestră lungă cu Rusia.
Ambasada a informat Ministerul de Externe al Rusiei că a primit joi trei scrisori, dintre care cel puțin una conținea un praf, a precizat Zakharova.
”Putem confirma un astfel de apel din partea ambasadei Finlandei către Ministerul rus de Externe, potrivit căruia trei plicuri identice adresate atașatului militar și colaboratorilor săi au fost livrate pe 13 aprilie în cutia poștală a misiunii diplomatice”, a declarat ea.
”Ambasada Finlandei va fi informată cu privire la rezultatele anchetei”.
Decizia Finlandei de a adera la NATO a pus capăt la șapte decenii de nealiniere strategică, care a început după ce țara a respins o tentativă de invazie sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada postbelică a optat pentru menținerea unor legături de prietenie cu Moscova.
Însă invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 i-a determinat pe finlandezi să caute securitate în cadrul pactului de apărare colectivă al NATO, care prevede că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor.
Update 19:00 China este suspectată că a aprobat furnizarea de armament letal Rusiei pentru invazia din Ucraina, conform interceptărilor realizate de serviciile secrete americane, conţinute în unul dintre documentele clasificate dezvăluite neautorizat, informează cotidianul The Washington Post.
Informaţia a fost obţinută, aparent, prin interceptări ale comunicaţiilor Serviciului rus de Informaţii Externe (SVR) de către agenţiile secrete americane. Informaţiile din interceptare sunt conţinute într-un document clasificat din 23 februarie 2023, aparţinând Biroului directorului Comunităţii Naţionale de Informaţii din SUA.
Potrivit informaţiilor colectate de la Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR), Comilia Militară Centrală din China a aprobat "suplimentarea furnizării de armament". Beijingul ar intenţiona să livreze în secret armamentul, prin transporturi prezentate ca fiind de tip civil.
Autenticitatea conţinutului documentului nu poate fi confirmată. La sfârşitul lunii martie, preşedintele SUA, Joseph Biden, afirma că, până în acel moment, China nu livrase armament Rusiei. "Acest lucru nu înseamnă că nu va face acest lucru, dar deocamdată nu a livrat", sublinia Biden.
China a respins în mod constant acuzaţiile Statelor Unite privind analizarea posibilităţii de a livra armament Rusiei.
"Referitor la exporturile de armament, China adoptă o atitudine prudentă şi responsabilă. China nu le va furniza armament părţilor implicate în conflict, iar exporturile articolelor cu uz dublu va fi gestionată şi controlată în conformitate cu legile şi reglementările", a afirmat vineri Qin Gang, ministrul chinez de Externe, citat de agenţia The Associated Press.
Update 18:30 Uniunea Europeană va lansa un al 11-lea val de sancțiuni împotriva Rusiei în perioada următoare. Bruxelles-ul va încerca să se asigure că sancțiunile sunt implementate eficient, astfel încât să devină mai greu pentru persoane și entități să le evite.
Liderii europeni spun că trebuie pusă mai multă presiune pe Federația Rusă, pentru că celelalte 10 pachete de sancțiuni deja lucrează, iar Rusia trebuie lăsată fără finanțe și tehnologie care să alimenteze mașina de război.
În plus, în paralel cu acest lucru, și Departamentul de Comerț din Statele Unite anunță sancțiuni și măsuri suplimentare pentru câteva zeci de companii din China, Turcia și din alte țări, companii care ar lucra cu Federația Rusă și ar putea duce tehnologii în Federația Rusă.
Update 18:00 Flota rusă a Pacificului va efectua teste cu rachete şi torpile, pe fondul tensiunilor din zona Asia-Pacific, şi vor fi simulate acţiuni de respingere a unor operaţiuni de asalt pe insulele Sahalin şi Kurile, unele zone fiind disputate cu Japonia, a declarat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu.
Manevrele militare intervin pe fondul tensiunilor din regiunea Asia-Pacific, în contextul în care Statele Unite şi Coreea de Sud efectuează exerciţii aeriene ca reacţie la un test cu rachetă intercontinentală efectuat de Coreea de Nord.
"Principalul obiectiv al testelor este intensificarea capacităţilor forţelor armate de a respinge agresiunea unui inamic probabil din direcţia oceanului şi a mării", a declarat Serghei Şoigu, citat de agenţia Reuters.
Şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, a declarat că forţele navale vor fi plasate în stare de alertă în cursul exerciţiilor. Vor fi simulate acţiuni de respingere a asaltului inamicului pe Insulele Sahalin şi Kurile, dintre care unele sunt revendicate de Japonia, într-o dispută datând din al II-lea Război Mondial.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a negat că manevrele au legătură cu tensiunile regionale. "Este o practică uzuală, a fost efectuată constant în ultimii ani şi continuă. Este vorba de menţinerea nivelului necesar al reacţiei operaţionale a forţelor noastre armate", a afirmat Dmitri Peskov.
La sfârşitul lunii martie, Forţele Navale ruse au testat rachete hipersonice în Marea Japoniei. Tot în martie, două bombardiere strategice ruse au survolat Marea Japoniei în timp ce premierul nipon, Fumio Kishida, efectua o vizită în Ucraina pentru a afirma solidaritatea Japoniei cu această ţară în contextul invaziei militare ruse.
Update 16:01 China va continua eforturile de pace în Ucraina, iar ministrul chinez al Apărării, Li Shangfu, va efectua o vizită oficială la Moscova.
Anunțul a fost făcut, vineri, de Administraţia de la Beijing.
"Ministrul va efectua o vizită oficială în Rusia în perioada 16-19 aprilie", au precizat autoritățile chineze, fără a pomeni de vreun contact cu Kievul.
La Moscova, Li Shangfu se va întâlni cu ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, pentru a discuta despre "cooperarea bilaterală în domeniul apărării" şi despre "teme de securitate mondială şi regională", a confirmat, la rândul său, Ministerul Apărării de la Moscova.
"China a transmis de la început că singura modalitate de rezolvare a crizei ucrainene este promovarea păcii şi a negocierilor. China este pregătită să lucreze pentru pace şi speră că toate părţile implicate în criză vor rămâne raţionale şi calme şi că vor face eforturi constructive pentru rezolvarea crizei prin intermediul negocierilor", a afirmat Qin Gang, ministrul chinez de Externe.
China nu a condamnat invazia militară rusă în Ucraina, dar a pledat, în general, pentru respectarea suveranităţii statelor.
Update 15:03 Vladimir Putin a avut o reuniune operativă cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate prin videoconferință.
"O chestiune importantă pe agenda noastră de astăzi și, în condițiile actuale, una extrem de importantă: este vorba despre securitatea informațională a Rusiei", a declarat șeful statului rus, la începutul evenimentului.
Update 14:26 Rusia analizează documentele clasificate americane care au ajuns pe rețelele sociale și, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, veridicitatea informațiilor dezvăluite este îndoielnică.
"Obiectivul nostru este să examinăm în profunzime aceste date, evaluând în același timp în mod critic autenticitatea lor", a declarat el, conform CNN.
Oficialul a fost întrebat dacă unele dintre informațiile din acest scandal, etichetat de presă "Pentagon Leaks", ar putea amenința securitatea Rusiei și a răspuns că responsabilitatea de a examina datele intră în atribuțiile serviciilor speciale rusești .
Peskov a mai spus că reținerea unui membru al Gărzii Naționale Aeriene din Massachusetts, Jack Teixeira, în legătură cu documentele dezvăluite, este "prerogativa serviciilor speciale americane".
Teixeira a fost arestat joi, în statul Massachusetts într-o operațiune fără incidente a agenților federali.
El urma să fie adus, vineri, în fața unui tribunal federal din Boston pentru a fi pus sub acuzare.
Update 13:26 Ambasada Finlandei la Moscova a alertat Ministerul de Externe al Rusiei după ce a primit, joi, trei scrisori dintre care una conținea praf un alb, suspect.
Informația este difuzată de agenția rusă de stat RIA Novosti, notează CNN.
Într-un comunicat al reprezentanței diplomatice obținut de RIA se precizează că "trei scrisori au fost livrate Ambasadei Finlandei în Federația Rusă, la deschiderea primei dintre ele fiind descoperită o pulbere".
Scrisorile au fost predate autorităților ruse iar misiunea diplomatică a alertat Ministerul rus de Externe, adaugă comunicatul.
Relațiile dintre Helsinki și Moscova sunt tensionate, după recenta ascensiune a Finlandei în NATO.
CNN a contactat Ambasada Finlandei la Moscova pentru mai multe detalii.
Update 12:26 Rusia și-a plasat flota navală din Pacific în stare de alertă maximă, în contextul unor exerciții menite să evalueze și să îmbunătățească starea de pregătire a militarilor.
"Astăzi, la ora 09:00 (ora locală la Vladivostok), Flota Pacificului a fost plasată în cel mai înalt grad de alertă de luptă", a anunțat, vineri, ministrul rus a Apărării, Serghei Șoigu, la o întrunire a conducerii ministerului său.
"Ca parte a exercițiilor, Flota Pacificului urmează să respingă atacuri masive cu rachete și aviație, să exerseze căutarea și distrugerea submarinelor, să efectueze exerciții de tragere cu torpile și artilerie și lansări de rachete pentru a combate grupurile de atac ale navelor de război și activitățile terestre ale unui adversar simulat", a continuat Shoigu.
Joi, Flota rusă din Pacific a anunțat că navele sale de război au efectuat exerciții antisubmarin în apele din largul coastelor din estul îndepărtat al țării
Update 11:26 Un tribunal din Moscova a amendat Fundația Wikimedia, care deține enciclopedia online Wikipedia în limba rusă.
Decizia instanței vine după ce Wikipedia nu a eliminat un articol despre "ocupația rusă a regiunii Zaporojie", a relatat agenția de stat TASS, citată de CNN.
Potrivit sursei citate, tribunalul moscovit a declarat vinovată Fundația Wikimedia și i-a aplicat o amendă de două milioane de ruble, echivalentul a 24.500 de dolari.
Documentele tribunalului afirmă că Wikipedia ar fi refuzat să elimine un material referitor la așa-numita "operațiune militară specială" și la anexarea, de către Rusia, a regiunii Zaporojie.
Hotărârea judecătorească vine pe fondul dezbaterilor publice în care s-a avansat inclusiv interzicerea Wikipedia în Rusia.
Întrebat despre posibilitatea închiderii acestei platforme, Kremlinul a declarat că mai întâi trebuie dezvoltată o alternativă rusă la Wikipedia.
Update 10:15 Ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, a evocat o posibilă reducere a numărului de jurnaliști americani care lucrează în Rusia.
Vorbind joi la televiziunea de stat despre relațiile dintre Washington și Moscova, Antonov a declarat că Rusia resimte presiunea tot mai mare asupra ambasadei sale și a relațiilor bilaterale, în general, după arestarea reporterului Evan Gershkovich de la Wall Street Journal în orașul Ekaterinburg, la finele lunii martie.
Diplomatul a menționat că a avut o discuție "foarte dură" cu subsecretarul de stat american pentru afaceri politice, Victoria Nuland, în timpul căreia Departamentul de Stat a acuzat Moscova de reținerea ilegală a lui Gershkovich.
"Americanii ne-au amenințat cu represalii dacă nu îl eliberăm pe Gershkovici în viitorul apropiat. Să vedem cum vor acționa", a precizat Antonov în interviul acordat postului Pervîi Kanal.
El a adăugat că discuția cu Nuland nu a avut "niciun rezultat practic".
De asemenea, Antonov a menționat că jurnaliștii ruși s-au confruntat cu un tratament nefavorabil în SUA și a subliniat că numărul de reporteri americani care lucrează în Rusia depășește cu mult numărul de reporteri ruși care lucrează în SUA.
"Poate că este timpul să dăm dovadă de reciprocitate și să reducem numărul jurnaliștilor americani care lucrează la Moscova, în Rusia, în ansamblu, la numărul celor care lucrează la Washington și New York...", a spus el.
Update 09:05 Directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a lansat un avertisment după ce în apropierea centralei nucleare din Zaporojie au explodat două mine.
"Dacă nu acționăm acum pentru a proteja centrala, norocul nostru s-ar putea schimba mai devreme sau mai târziu, cu consecințe potențiale grave asupra sănătății umane și a mediului înconjurător. Suntem pe muchie de cuțit în ceea ce privește siguranța şi securitatea nucleară la centrala din Zaporojie", a avertizat Grossi într-un comunicat difuzat la Viena, unde se află sediul AIEA.
Centrala nuclear-electrică de la Zaporojie se află în sudul Ucrainei, este cea mai mare din Europa și a fost ocupată de trupele ruse din martie 2022.
Două explozii de mine terestre s-au produs în afara gardului care înconjoară complexul nuclear: prima a avut loc în data de 8 aprilie, iar cealaltă, patru zile mai târziu, potrivit comunicatului AIEA.
La rândul său, agenția nucleară ucraineană Energoatom a semnalat, joi, explozia unei mine rusești lângă camera de control a unuia din reactoarele de la centrală.
Nu se știe, momentan, ce anume a declanșat exploziile minelor, a arătat Rafael Grossi.
Update 08:05 Uniunea Europeană a adăugat organizația paramilitară rusă Wagner pe lista persoanelor și entităților sancționate pentru participare activă la războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei.
Acest grup de mercenari, care luptă în estul Ucrainei în special în zona orașelor Bahmut şi Soledar, a fost deja plasat în februarie pe o altă listă a sancțiunilor UE pentru încălcarea drepturilor omului şi pentru destabilizarea unor țări din Africa.
Consiliul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, a explicat că noua listă de sancțiuni o completează pe cea anterioară.
Faptul că organizația paramilitară figurează pe două liste de sancțiuni "subliniază dimensiunea internațională şi gravitatea" activităților sale, precum și "impactul ei destabilizator asupra țarilor în care activează", potrivit unui comunicat al Consiliului.
Un ONG rus și un dezertor din gruparea paramilitară au afirmat că mercenari Wagner sunt responsabili pentru decapitarea unui bărbat care pare să fi fost un prizonier de război ucrainean.
UE a adoptat în ultimul an zece serii de sancțiuni succesive împotriva Rusiei, după ofensiva sa militară în Ucraina.
Update 00:01 Lansări 'electronice' ale rachetelor Iskander au avut loc într-un poligon de tragere din estul exclavei ruse din regiunea baltică.
Informația provine dintr-un comunicat al Flotei militare ruse, citat de presa internațională.
Lansările au vizat poziții inamice ipotetice situate la mare distanță, în contextul în care rachetele Iskander au o rază de acțiune de până la 500 de kilometri.
În plus, în timpul exercițiilor, militarii ruși au încercat să perfecționeze schimbarea operațională a zonei de utilizare a rachetelor.
Ucraina susține că armata rusă suferă o lipsă acută de muniție, în special de rachete Iskander, acestea fiind utilizate pe scară largă pe front, motiv pentru care Moscova ar fi accelerat producția în fabricile sale de armament.
La rândul său, Kremlinul a avertizat NATO că va lua 'contramăsuri' militare la aderarea Finlandei la alianța, printre care consolidarea securității pe flancul său vestic, inclusiv în Kaliningrad.
Astfel de măsuri ar include desfășurarea de arme nucleare tactice rusești pe teritoriul Belarusului, care are, de asemenea, frontiere cu Polonia și cu țările baltice.
Război în Ucraina, 13 aprilie | Ucraina cere într-o conferință desfășurată la București ca Marea Neagră să devină o "mare a NATO"
Război în Ucraina, 12 aprilie | Război în Ucraina, ziua 413. Rusia a testat cu succes "Arma Diavolului", racheta balistică intercontinentală cu rază de acţiune de 5.000 de kilometri
Război în Ucraina, 11 aprilie I Radu Tudor: Cu războiul Rusiei în apropiere de granițele României, mii de militari vor să plece din sistem
Război în Ucraina, 10 aprilie | Rusia susţine că nu a primit nicio propunere de încetare a focului în Ucraina de Paştele ortodox
Război în Ucraina, 9 aprilie | Ucraina va exporta din nou energie electrică
