Război în Ucraina, ziua 728. Uniunea Europeană aprobă al 13-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei la doi ani de la războiul din Ucraina

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Sute de soldați ucraineni ar fi fost capturați sau dați dispăruți în urma retragerii din Avdiivka
• Trupele ruse intensifică ofensiva pe diferite sectoare ale frontului
• Invazia rusească a provocat sectorului agricol din Ucraina pierderi de 80 miliarde de dolari
• Zelenski îi invită la graniță pe liderii din Polonia și pe reprezentanții Comisiei Europene
• Extremiștii de dreapta din Germania spun că liderii occidentali fac "circ" din moartea lui Aleksei Navalnîi
• S-a aflat cine este femeia cu cetățenie americană arestată în Rusia după o donație de 51 de dolari pentru Ucraina
• Comisia Europeană alocă un nou ajutor umanitar de 83 de milioane de euro pentru Ucraina și Republica Moldova
• Marea Britanie publică numele șefilor de la închisoarea unde a murit Aleksei Navalnîi și anunță sancțiuni la adresa lor
• Uniunea Europeană aprobă al 13-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei la doi ani de la războiul din Ucraina
• Autoritățile ruse au pus un senator american pe lista cu teroriști
• Mama lui Aleksei Navalnîi a dat autoritățile ruse în judecată, după ce acestea au refuzat să îi predea trupul neînsuflețit al disidentului
• Joe Biden vrea ca americanii să știe că banii ceruți pentru Ucraina vor fi cheltuiți în SUA
• Atac aerian în Harkov. O dronă a rușilor a lovit o mașină în care se aflau trei persoane
• Șeful Statului Major rus a vizitat trupele din Ucraina pentru a discuta fazele următoare ale războiului
• Serghei Șoigu anunță capturarea unui sat în Herson
• Armata rusă va continua înaintarea către interiorul Ucrainei, după ce a cucerit Avdiivka, a indicat Vladimir Putin
• UE îl convoacă pe însărcinatul cu afaceri rus la Bruxelles pentru a-şi exprima indignarea după moartea lui Aleksei Navalnîi
• SUA anunță vineri un pachet major de sancțiuni după moartea lui Navalnîi

Update 22:30 E posibil ca numărul soldaților ucraineni capturați sau dați dispăruți în urma retragerii din orașul estic Avdiivka, în regiunea Donețk, să fie de ordinul sutelor, potrivit mărturiilor unor soldați. Oficiali occidentali apreciază că ar putea fi o evaluare corectă, relatează NYT.

Estimările privind numărul ucrainenilor capturați sau dispăruți variază, iar o numărătoare precisă nu va fi posibilă până când Ucraina nu va consolida noi linii de apărare în afara orașului. Totuși, doi soldați la curent cu retragerea efectivelor ucrainene din orașul estic au estimat că între 850 și 1.000 de soldați ar fi fost capturați sau dați dispăruți. Oficialii occidentali au spus că această evaluare pare corectă.

Oficiali americani au comentat că pierderea Avdiivka nu reprezintă un regres strategic semnificativ, argumentând că câștigurile rusești în estul Ucrainei nu vor duce neapărat la o prăbușire a liniilor de apărare ucrainene și că este puțin probabil ca Moscova să poată lansa imediat o altă ofensivă majoră.

Totuși, capturarea a sute de soldați ar putea da peste cap acest calcul. Oficialii americani au declarat în ultimele zile că moralul trupelor ucrainene era deja erodat, în urma contraofensivei eșuate de anul trecut și a înlăturării popularului comandant al armatei ucrainene Valeri Zalujnîi. Din cauza acestor probleme, au explicat acești oficiali, armata ucraineană s-a chinuit cu recrutarea.

Oficialii militari ucraineni au cerut mobilizarea a până la 500.000 de militari, dar cererea lor a întâmpinat rezistență politică și este blocată în parlament. Or, capturarea a sute de soldați, în special a celor cu experiență pe câmpul de luptă, ar acutiza nevoia de mai multe trupe și ar putea complica și mai tare eforturile de recrutare.

Prin urmare, căderea orașului Avdiivka s-ar putea dovedi mai importantă decât părea inițial, notează NYT.

Comandamentul militar ucrainean a recunoscut că un număr de soldați au fost capturați în timpul retragerii de la Avdiivka, dar nu a dat de înțeles că ar fi o proporție importantă.

Sâmbătă, generalul Oleksandr Tarnavski, comandantul efectivelor ucrainene  care luptă în zonă, a scris pe Telegram că retragerea s-a desfășurat conform planului, doar că „în etapa finală a operațiunii, sub presiunea forțelor superioare ale inamicului, unii militari ucraineni au căzut în captivitate". El nu a dezvăluit câți soldați au fost capturați.

Un oficial ucrainean de rang înalt a insistat că doar șase soldați au fost luați prizonieri în timpul retragerii din acest oraș. Este vorba de soldați din Brigada a 3-a de asalt, care au fost capturați după ce au rămas fără muniție și au pierdut contactul cu armata ucraineană, a precizat oficialul.

Update 21:50 Trupele ruse încearcă, după ce au ocupat oraşul Avdiivka, să înainteze către alte redute ale armatei ucrainene şi îşi intensifică acţiunile ofensive în regiunea Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, în timp ce trupele ucrainene se simt copleşite de armata rusă mai numeroasă şi mai bine echipată, consemnează miercuri agenţiile Reuters şi EFE.

"Inamicul are în continuare multă infanterie şi multe echipamente, în plus angajează şi aviaţia. Face absolut totul pentru a străpunge, a zdrobi defensiva noastră", rezumă situaţia sub-comandantul Brigăzii a 3-a armatei ucrainene, Maksim Jorin.

Acesta mai semnalează că un asalt major rusesc este în desfăşurare în direcţia localităţii Lastocikine, la circa doi kilometri de oraşul Avdiivka, ocupat săptămâna trecută de trupele ruse după un asediu sângeros cu mari pierderi în ambele tabere.

Pe lângă numărul necunoscut al morţilor şi răniţilor, "între 850 şi 1.000 de soldaţi (ucraineni) par să fi fost capturaţi sau sunt dispăruţi" la Avdiivka, potrivit publicaţiei The New York Times, care citează militari ucraineni, informaţie confirmată acestui ziar şi de oficiali occidentali. Preşedintele rus Vladimir Putin declarase marţi că trupele ucrainene au abandonat în retragere la Avdiivka soldaţi care apoi au fost luaţi prizonieri de trupele ruse.

The New York Times consideră că pierderea oraşului Avdiivka "nu este o înfrângere strategică semnificativă" pentru armata ucraineană, în schimb capturarea soldaţilor poate "eroda moralul" trupelor ucrainene, deja confruntate cu un deficit de personal şi muniţii, plus lipsa sprijinului aerian.

Doar 60-70% din cei câţiva mii de soldaţi din Brigada 59 de Infanterie a armatei ucrainene care alcătuiau această unitate la începutul războiului mai sunt activi în prezent, ceilalţi fiind între timp ucişi, răniţi sau demobilizaţi din cauza vârstei sau bolilor, a declarat agenţiei Reuters un comandant de pluton din această brigadă.

"Problema cea mai imediată în fiecare unitate este lipsa de oameni", confirmă un comandant de companie din aceeaşi brigadă. De pildă, în bătălia pentru Avdiivka, raportul soldaţilor angajaţi în lupte era de şapte la unu în favoarea trupelor ruse, subliniază şi sub-comandantul Brigăzii a 3-a armatei ucrainene citat mai sus.

În acest timp, armata rusă încearcă să câştige teren şi în alte sectoare ale frontului, in special în regiunea sudică Zaporojie. Astfel, "forţele terestre ruse continuă să atace şi probabil au crescut intensitatea atacurilor în limitele (satului) Robotine", eliberat în contraofensiva ucraineană de vara trecută, notează în ultimul său raport serviciul militar de informaţii britanic.

Conform acestuia, trupele ruse au suferit pierderi grele în acea contraofensiva ucraineană, încheiată doar cu mici câştiguri teritoriale, "dar diminuarea intensităţii luptelor şi eforturile constante de recrutare au permis forţelor ruse să se restabilească în acest sector".

Pe ansamblu, trupele ruse şi-au sporit atacurile în diverse sectoare ale frontului, "probabil cu intenţia de a dispersa forţele ucrainene", estimează acelaşi serviciu britanic.

Într-un reportaj, reporterii Reuters au discutat cu peste 20 de soldaţi sau comandanţi ai unităţilor ucrainene de infanterie, drone şi artilerie, în diferite sectoare ale frontului de circa 1.000 de kilometri din estul şi sudul Ucrainei. Deşi motivaţi în continuare să lupte contra ocupaţiei ruse, ei au evidenţiat dificultatea de a ţine pe loc o armată inamică mai numeroasă şi mai bine echipată, în timp ce ajutorul militar occidental pentru Ucraina încetineşte, în pofida apelurilor insistente ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Aproape de împlinirea a doi ani de la lansarea invaziei în Ucraina, trupele preşedintelui Putin au preluat din nou iniţiativa în acest conflict care combină războiul de uzură din tranşee cu un război mai complex al dronelor. Totuşi, la fel precum contraofensiva ucraineană din vara trecută, actuala ofensivă rusă nu a condus, cel puţin deocamdată, la câştiguri teritoriale majore, în afara ocupării redutei fortificate Avdiivka.

"Retragerea Ucrainei din Avdiivka demonstrează că situaţia pe câmpul de luptă este extrem de dificilă, dar ucrainenii au depăşit de fiecare dată aşteptările", a afirmat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Update 20:20 Sectorul agricol din Ucraina a înregistrat pierderi directe şi indirecte de peste 80 miliarde de dolari ca urmare a invaziei ruseşti, se arată într-un raport publicat miercuri de analiştii de la Kiev School of Economics (KSE), transmite Reuters.

La începutul lunii ianuarie 2023, analiştii estimau nivelul pierderilor la 38 miliarde de dolari.

Ucraina este un exportator global major de cereale, dar din februarie 2022 pe mari suprafeţe din est şi sud se duc lupte, terenurile sunt minate, sau sunt ocupate.

Folosind datele Guvernului de la Kiev şi alte surse, analiştii de la KSE estimează că pierderile directe ale sectorului agricol ucrainean au ajuns la 10,3 miliarde de dolari la 31 decembrie 2023, comparativ cu 7,8 miliarde de dolari în urmă cu un an.

Cifra include pierderile de 5,8 miliarde de dolari de pe urma distrugerii echipamentelor, 1,8 miliarde de dolari de pe urma avarierii silozurilor şi aproape două miliarde de dolari de pe urma distrugerii produselor agricole.

Analiştii estimează că pierderile indirecte - scăderea producţiei, reducerea exporturilor, costuri de producţie mai ridicate şi repararea solurilor afectate - se situează la aproximativ 69,8 miliarde de dolari. 

Update 19:23 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a invitat pe premierul polonez Donald Tusk și pe președintele Andrzej Duda să se întâlnească cu el la granița dintre cele două state pentru a rezolva disputa privind cerealele.

"Aș dori să mă adresez societății poloneze și să exprim recunoștința Ucrainei față de toți cei care fac distincția între manipularea politică și problemele critice de securitate națională", a scris el pe X.

De asemenea, Zelenski a cerut Comisiei Europene să trimită un reprezentant pentru a participa la reuniune.

"Ne-am săturat de prezența Moscovei pe meleagurile noastre. Ne-am săturat de neînțelegeri. Nu ar trebui să ne umilim unii pe alții, nu ar trebui să umilim nici fermierii ucraineni, nici pe cei polonezi. Avem nevoie de unitate", a spus președintele ucrainean. 

Presa internațională relatează că acest demers vine după ce fermierii din Polonia au blocat căile de acces la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și au promis că vor continua timp de 30 de zile demonstrațiile care au început la 9 februarie.

Ei acuză importurile ieftine de cereale ucrainene care au afectat prețurile interne și vânzările producătorilor locali.

Acțiuni similare au avut loc în ultimele luni și în Franța, Italia, Spania, România, Grecia, Germania și Olanda.

Update 19:00 Timo Chrupalla, liderul partidului populist de extremă dreapta AfD din Germania a condamnat ceea ce el a numit "teatrul" din jurul morții disidentului rus Aleksei Navalnîi.

Liderul AfD spune că decesul în închisoare al opozantului - condamnat pe scară largă în Occident și motiv pentru noi sancțiuni impuse Rusiei de SUA și UE - a fost exploatat în scopuri politice.

Chrupalla a mai spus că discursul văduvei lui Navalny, Iulia Navalnaia, la Conferința de Securitate de la Munchen de la sfârșitul săptămânii trecute a fost "regizat".

Politicianul german susține că momentul a fost pregătit de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a-și consolida sprijinul, în contextul în care și-a anunțat intenția de a candidat pentru un nou mandat.

Update 18:15 Casa Albă a comunicat că solicită informații, după ce Rusia a anunțat că a arestat o femeie cu dublă cetățenie, rusă și americană, sub acuzația de trădare.

Potrivit autorităților ruse, ea s-ar face vinovată pentru că ar fi colectat fonduri pentru organizații ucrainene și că se opune în mod deschis războiului din Ucraina.

Presa rusă a identificat-o drept Ksenia Havana, de 33 de ani, rezidentă în Los Angeles. Un comunicat al FSB, serviciul rus de securitate, anunța, marți, arestarea acesteia.

Absolventă a Universității Federale din Ekaterinburg, ea s-a căsătorit cu un cetățean american și s-a mutat în SUA.

Ksenia Havana ar fi transferat suma de 51 de dolari către o organizație caritabilă ucraineană la 24 februarie 2022, ziua în care Vladimir Putin a lansat invazia în Ucraina.

Conform legislației ruse, femeia riscă o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare.

Update 16:30 Comisia Europeană a anunțat acordarea unui ajutor umanitar inițial în valoare de 83 de milioane de euro în 2024, pentru a sprijini persoanele afectate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei .

Potrivit unui comunicat al Comisiei, atacurile ruse asupra infrastructurii energetice și civile esențiale a Ucrainei, cum ar fi spitalele, școlile și rețelele electrice, afectează grav accesul cetățenilor la serviciile de bază.

În condițiile în care estimările arată că 14,6 milioane de persoane au nevoie de ajutor umanitar în Ucraina, noua finanțare vine într-un moment crucial, susține sursa citată.

Din finanțarea umanitară, 75 de milioane de euro sunt alocate pentru proiecte umanitare menite să ofere ajutor de urgență, inclusiv acces la nevoi de bază, cum ar fi adăpost, servicii de protecție, apă curată, educație și asistență medicală.

Alte 8 milioane de euro sunt alocate pentru proiecte umanitare în Republica Moldova, vizând asistența specifică celor mai vulnerabile persoane.

Cu această nouă finanțare, Comisia Europeană a alocat în total 926 de milioane de euro pentru programe de ajutor umanitar destinate civililor afectați de războiul din Ucraina de la invazia Rusiei în februarie 2022.

Din această finanțare, 860 de milioane de euro au fost alocate programelor umanitare în Ucraina și 66 de milioane de euro pentru sprijinirea persoanelor care au fugit în Republica Moldova, țara învecinată.

Update 15:45 Marea Britanie a anunțat că sancționează șase persoane de la conducerea coloniei penitenciare "Lupul polar", unde liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, a murit săptămâna trecută. 

Celor șase li se va interzice accesul în Marea Britanie și li se vor îngheța bunurile, a anunțat, miercuri, Ministerul britanic de Externe.

Este vorba despre:

• Colonelul Vadim Konstantinovici Kalinin - șeful coloniei penitenciare arctice IK-3 "Lupul Polar".
• Locotenent-colonelul Serghei Nikolaevici Korzhov, adjunct al șefului coloniei penitenciare
• Locotenent-colonelul Vasili Alexandrovici Vidrin, adjunct al șefului coloniei penitenciare
• Locotenent-colonelul Vladimir Ivanovici Pilipcik, adjunct al șefului coloniei penitenciare
• Locotenent-colonelul Aleksandr Vladimirovici Goliakov, adjunct al șefului coloniei penitenciare
• Colonel Aleksandr Valerievici Obrazțov - adjunct al șefului coloniei penitenciar

"Starea domnului Navalnîi s-a deteriorat în cei trei ani de închisoare. El a suferit din cauza faptului că i s-a refuzat tratamentul medical, precum și din cauza faptului că a trebuit să meargă la temperaturi de -32 de grade în timpul detenției", a comunicat ministerul britanic.

Statele Unite au anunțat, la rândul lor, că vor publica, vineri, un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la moartea lui Aleksei Navalîi.

Update 14:25 Uniunea Europeană a aprobat, miercuri, cel de-al 13-lea pachet de sancțiuni la adresa Rusiei.

Anunțul a fost făcut de președinția belgiană Uniunii.

"Ambasadorii UE au ajuns la un acord de principiu asupra celui de-al 13-lea pachet de sancțiuni cu privire la agresiunea Rusiei în Ucraina", a precizat sursa citată, adăugând că noile măsuri sancționatorii sunt printre cele mai ample aprobate de blocul comunitar.

În noul pachet, circa 200 de entități și persoane fizice vor fi adăugate pe lista de sancțiuni, dar nu vor exista noi măsuri sectoriale.

Pachetul va fi oficial adoptat pentru a marca doi ani de la începutului invaziei ruse, pe 24 februarie 2022.

‼️ Deal ‼️ EU Ambassadors just agreed in principle on a 13th package of sanctions in the framework of Russia's aggression against Ukraine.

This package is one of the broadest approved by the EU. It will undergo a written procedure and be formally approved for the 24 February.

— Belgian Presidency of the Council of the EU 2024 (@EU2024BE) February 21, 2024

Update 13:24 Senatorul republican Lindsey Graham a fost pus de autoritățile ruse pe o listă cu "teroriști și extremiști".

Graham a ajuns pe lista agenției Rosfinmonitoring, care permite autorităților să înghețe conturile bancare din Rusia.

Este posibil ca această măsură în cazul senatorului american să fie una simbolică.

Graham a comentat ironic pe rețeaua X: "S-au dus toate rublele mele!".

Potrivit presei internaționale, lista Rosfinmonitoring include peste 12.000 de persoane și peste 400 de companii, grupuri din opoziția politică precum și entități interne și externe declarate teroriste.

Update 12:25 Mama lui Aleksei Navalnîi a intentat un proces privind "inacțiunea comitetului de anchetă" de a preda familiei corpul lui Aleksei Navalnîi.

Informația provine de la Ivan Jdanov, directorul Fundației Anticorupție, înființată de activistul decedat. 

Presa de stat rusă a relatat, miercuri, că tribunalul orașului Salehard din zona Cercului Arctic a primit "o plângere" din partea Liudmilei Navalnaia cu privire la "acțiuni și decizii ilegale", fără a preciza ce instituții sunt vizate de mama opozantului.

O audiere cu ușile închise a fost programată pentru 4 martie, după cum a confirmat instanța.

Anchetatorii i-au comunicat anterior mamei lui Navalnîi că au mutat corpul fiului ei la o morgă din Salehard. Însă atunci când femeia, însoțită de un avocat, s-a deplasat la morga respectivă i s-a spus că trupul neînsuflețit nu se află acolo. 

Kira Yarmiș, purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, a precizat că mamei disidentului i s-a refuzat accesul la morgă de cel puțin două ori.

Marți, Liudmila Navalnaia a făcut apel direct la președintele Vladimir Putin să-i permită să-și vadă fiul mort.

Update 11:20 Joe Biden vrea ca americanii să știe că banii ceruți pentru Ucraina vor fi cheltuiți în SUA.

Președintele Joe Biden vrea ca oamenii să știe că majoritatea banilor pe care îi cere pentru Ucraina vor fi cheltuiți în SUA, relatează AP.

Pe un șantier de construcții din afara Dallasului există speranțe că Congresul va putea în sfârșit să aprobe un ajutor extern de aproape 95 de miliarde de dolari, inclusiv fonduri pentru Ucraina - deoarece locurile de muncă din fabricile din Statele Unite depind de acești bani.

Noua fabrică a companiei aerospațiale și de apărare General Dynamics din Mesquite, o suburbie a orașului Dallas, ar trebui să angajeze inițial 150 de persoane pentru a produce muniții.

Pregătită să se deschidă în iunie, construcția este aproape finalizată, iar copacii și arbuștii proaspăt plantați sunt deja la locul lor în complexul cu vedere spre una dintre cele mai aglomerate autostrăzi din zonă.

"Dorim să creștem salariile și să creștem nivelul de calificare și oportunitățile de angajare”, a declarat Kim Buttram, directorul de dezvoltare economică din Mesquite, care a adăugat că se așteaptă ca fabrica să aibă peste 300 de locuri de muncă atunci când va fi la capacitate maximă de producție.

În timp ce președintele Joe Biden face presiuni asupra republicanilor din Camera Reprezentanților pentru a aproba ajutorul necesar, el dorește ca alegătorii să înțeleagă că aproape două treimi - sau aproape 40 de miliarde de dolari - din banii pentru Ucraina ar merge, de fapt, la fabricile americane răspândite în întreaga țară, inclusiv la uzinele din Lima, Ohio și Scranton, Pennsylvania, precum și la Mesquite.

Mike Johnson, președintele Camerei Reprezentanților, R-La, a refuzat să supună proiectul de lege la vot în Camera Deputaților, pe motiv că acesta nu răspunde nevoilor publicului american.

Măsura suplimentară de cheltuieli conține un total de 95 de miliarde de dolari pentru ajutor extern, inclusiv bani pentru Ucraina, Israel și alte țări. Din cele 60,7 miliarde de dolari pentru Ucraina, 38,8 miliarde de dolari ar urma să meargă la fabricile americane care produc rachete, muniții și alte echipamente, potrivit cifrelor furnizate agenției The Associated Press de către administrația Biden.

"În timp ce acest proiect de lege trimite echipament militar în Ucraina”, a declarat marți Biden, "cheltuiește banii chiar aici, în Statele Unite ale Americii, în locuri precum Arizona, unde se construiesc rachetele Patriot; și Alabama, unde se construiesc rachetele Javelin; și Pennsylvania, Ohio și Texas, unde se fabrică proiectilele de artilerie”.

Argumentul președintelui contestă criticile unor parlamentari republicani, care susțin că guvernul federal ar trebui să cheltuiască mai mulți bani acasă, în loc să susțină războaie în străinătate.

Update 10:10 Atac aerian în Harkov. O dronă a rușilor a lovit o mașină în care se aflau trei persoane. 

O dronă a rușilor a lovit o mașină în care se aflau trei persoane în regiunea ucraineană Harkov. Doi oameni au murit în urma loviturii, potrivit CNN.

Alte drone și rachete au fost doborâte de ucraineni în diferite regiuni ale țării.

Doi bărbați au fost uciși și o femeie a fost rănită după ce o dronă a lovit o mașină care transporta civili în nord-estul Ucrainei, a anunțat miercuri Oleh Syniehubov, șeful administrației militare regionale Harkov, pe Telegram.

Victimele se întorceau de la o fermă din apropierea satului Petropavlivka. Femeia a fost dusă la spital, a mai spus Syniehubov.

Rusia a lansat peste noapte șase rachete și 19 drone de atac asupra Ucrainei, potrivit forțelor aeriene ucrainene.

Sistemele de apărare aeriană au doborât 13 drone, în principal lângă linia frontului, și o rachetă în regiunea Poltava.

Forțele aeriene nu au precizat ce s-a întâmplat cu celelalte cinci rachete.

Update 09:00 Șeful Statului Major rus a vizitat trupele din Ucraina pentru a discuta fazele următoare.

Şeful de Stat Major al armatei ruse, generalul Valerii Gherasimov, a vizitat trupele care luptă în războiul din Ucraina, pentru a discuta etapele următoare după cucerirea oraşului Avdiivka, a relatat miercuri presa de stat, transmite Reuters.

Preşedintele Vladimir Putin a afirmat marţi că trupele ruse vor presa mai departe în Ucraina pentru a profita de succesul de pe câmpul de luptă după căderea localităţii Avdiivka, unde, a spus el, trupele ucrainene au fost forţate să fugă în haos.

Lui Gherasimov, care a fost arătat înmânându-le medalii militarilor ruşi implicaţi în cucerirea Avdiivkăi, i s-a prezentat un raport de către comandantul responsabil de asaltul asupra acestui oraş, general-colonelul Andrei Mordicev, a transmis media de stat.

Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a declarat la CNN că Avdiivka nu ar fi căzut dacă Ucraina ar fi primit arme prin pachetul de asistenţă de 61 miliarde de dolari neaprobat de Congresul american.

După eşecul Kievului de a străpunge liniile defensive ruseşti în est şi sud anul trecut, Moscova încearcă să macine forţele ucrainene, în timp ce Kievul are în vedere o nouă mobilizare majoră. 

Update 08:20 Serghei Șoigu anunță capturarea unui sat în Herson.

Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu a anunțat că forțele ruse au capturat satul Krinki în drumul lor spre capturarea unui punct de sprijin pe malul stâng al râului Nipru, într-un interviu acordat marți pentru agenția de stat rusă Tass.

Forțele armate ale Ucrainei au contrazis declarația lui Șoigu și au transmis că Ucraina continuă să-și mențină pozițiile în jurul satului, relatează Kyiv Independent.

"Forțele ruse, eșuând în operațiunile lor de asalt pe malul stâng al regiunii Herson, au recurs la manipularea și falsificarea faptelor”, se arată în declarația transmisă de armata ucraineană.

Afirmațiile Ucrainei sunt susținute de evaluarea Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) care transmite că dovezile vizuale geolocalizate sugerează că forțele ucrainene își mențin un cap de pod limitat în zonă.

ISW a remarcat că Kremlinul probabil a susținut prematur că Krinki a fost capturat ca o modalitate de a "întări efectele informaționale dorite înainte de alegerile prezidențiale din martie 2024”.

Analiştii au remarcat că Şoigu probabil a încercat să încadreze atacul în curs de desfăşurare al Rusiei asupra regiunii Herson ca fiind asemănător cu capturarea orașului Avdiivka, pentru a prezenta o percepţie a forţei militare.

Update 00:00 Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, marţi, că trupele ruse îşi vor continua ofensiva cu obiectivul de a înainta mai adânc în interiorul Ucrainei, după ce au cucerit oraşul Avdiivka, o redută puternic fortificată a armatei ucrainene şi de unde aceasta din urmă, potrivit liderului de la Kremlin, s-a retras haotic, consemnează agenţiile Reuters şi EFE.

Într-o discuţie cu ministrul său al apărării, Serghei Şoigu, retransmisă de mass-media, Putin a susţinut că noul comandant-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a ordonat retragerea trupelor sale din Avdiivka abia după ce acestea au început să fugă în dezordine, lăsând în urmă soldaţi răniţi care acum sunt prizonieri, asigurând că aceştia vor fi trataţi de Rusia "respectând strict convenţiile internaţionale (...), în condiţii demne".

Însă Ucraina a cerut mai devreme Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) şi ONU să investigheze ca posibilă crimă de război o presupusă execuţie a şase soldaţi ucraineni răniţi care ar fi fost ucişi de trupele ruse în timp ce negociau cu acestea predarea.

"În ce priveşte situaţia generală la Avdiivka, este un succes absolut. Vă felicit. Trebuie continuat!", i-a indicat Putin ministrului Şoigu. "Dar înaintarea trebuie să fie bine pregătită, susţinută cu arme, echipamente de luptă şi muniţii", a mai ordonat preşedintele rus.

Pe de altă parte, ministrul Şoigu a susţinut că trupele ruse au reuşit să lichideze capul de pod creat de armata ucraineană în octombrie anul trecut pe malul stâng al fluviului Nipru, în satul Krînki din provincia Herson, pe frontul din sudul Ucrainei.

După eşecul contraofensivei ucrainene din vara trecută, armata rusă a revenit în ofensivă, profitând de deficitul de muniţii şi de personal cu care se confruntă armata ucraineană, în timp ce disputele din Congresul SUA au oprit ajutorul militar american oferit Ucrainei, iar Kievul încearcă să mobilizeze noi recruţi pentru a înlocui pierderile şi a face o rotaţie a trupelor epuizate de doi ani de război.

Război în Ucraina, 20 februarie 2024 | SUA vor anunța un pachet major de sancțiuni după moartea lui Aleksei Navalnîi

Război în Ucraina, 19 februarie 2024 | Vladimir Putin va trebui tras la răspundere pentru moartea lui Navalnîi, declară şeful diplomaţiei UE

Război în Ucraina, 18 februarie 2024 | Ucraina a doborât un avion rusesc, 12 drone și o rachetă Kh-59

Război în Ucraina, 17 februarie 2024 | Trei avioane de luptă rusești au fost doborâte de forțele ucrainene

Război în Ucraina, 16 februarie 2024 | Șefa Comisiei Europene cere statelor membre să construiască o apărare colectivă