După ce pandemia de COVID-19 a schimbat modul în care lucrăm și a impus munca hibridă, criza energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu ar putea duce la un nou model: săptămâna de lucru de patru zile.
Țările dependente de petrolul din Orientul Mijlociu iau măsuri de criză, în urma războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului.
Sri Lanka, Filipine și Pakistan au adoptat deja săptămâna de lucru de 4 zile din cauza războiului din Iran, iar experții cred că suntem cel mai aproape de o săptămână de lucru relativ mai scurtă și care ar putea deveni permanentă.
Guvernul din Sri Lanka a decretat, pe termen nedeterminat, miercurea nelucrătoare pentru angajații de la stat nu din grijă sau empatie pentru funcționari, ci sub presiunea penuriei de țiței și a cotațiilor în creștere.
Ce a început în Asia ar putea deveni un model extins în țări importante din întreaga lume. Britanicii și australienii sunt îndemnați deja să lucreze de acasă. Unii privesc asta ca dintr-o perspectivă optimistă, iar alții explică de ce nu tocmai o idee atât de ușor de pus în practică, scrie Fortune.
Păreri pro și contra săptămânii de muncă de patru zile
Deși o zi liberă în plus pe săptămână sună întotdeauna bine pentru angajați, unii experți avertizează că o astfel de măsură nu poate fi implementată atât de ușor peste noapte.
Wladislaw Rivkin, profesor britanic, susține că în țări precum SUA sau Marea Britanie nu ar putea fi implementată o astfel de măsură.
„Nu văd acest lucru ca un model pentru SUA și Marea Britanie, cel puțin pe termen lung, deoarece creșterea bruscă actuală a costurilor cu combustibilul este temporară, spune” Rivkin.
De altfel, Roberta Aguzzoli, profesor la Durham University Business School, susține că „sistemele de transport public din marile orașe europene sunt în general mai dezvoltate și mai puțin dependente de utilizarea individuală a transportului decât cele din anumite economii emergente.”
Ea mai afirmă că, pe termen scurt, săptămâna de lucru permanentă de patru zile are șanse mai mari să devină noua normă în țările în curs de dezvoltare.
Însă, cu toate acestea, ea spune că angajații trebuie să petreacă o perioadă îndelungată demonstrând că pot îndeplini sarcinile de serviciu în patru zile.
Țările din Asia își raționalizează combustibilul
Pe lângă măsurile vizând comportamentul populației în timp de criză, guvernele asiatice au trecut la raționalizarea carburanților.
Sri Lanka a dat startul duminică, obligând șoferii să se înregistreze pentru "permisul național de combustibil" și limitând achizițiile de benzină și motorină la 15 litri pe săptămână de persoană.
Guvernul din Vietnam a cerut rafinăriilor și distribuitorilor să mențină stocuri ridicate, în timp ce Thailanda își gestionează atent rezerva de petrol - estimată la aproximativ două luni - și caută surse interne alternative de energie.
Ambele țări, la fel ca India, folosesc mecanisme pentru a proteja populația de creșterile prețurilor.