După ce în luna octombrie şapte nave cargo au fost lovite în apropierea coastelor României şi Bulgariei, state membre ale NATO, alianţa militară condusă de SUA a transmis că va desfăşura avioane pentru patrulare, radare şi drone pentru a-şi consolida flancul estic în Marea Neagră, relatează, marţi, Reuters, citat de Agerpres.
Trei zile mai târziu, pe 23 octombrie, un alt vas a fost lovit în imediata apropiere a apelor teritoriale române, iar săptămâna trecută un port-container grec a fost scufundat de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei.
Atacurile persistente arată modul în care escaladarea războiului maritim între Rusia şi Ucraina devine o provocare majoră pentru NATO în Marea Neagră, ce a lăsat expuse ţări aliate precum România şi Bulgaria, adaugă agenţia de presă britanică.
Analişti militari au afirmat că este aproape indubitabil că acestea au fost atacuri ale rușilor. O dronă navală văzută pe un video cu ultima lovitură pare o variantă rusească, potrivit firmei de securitate maritimă Ambrey.
„Cred că este o escaladare în mod incontestabil”, a spus Sidharth Kaushal, expert în cadrul grupului de reflecţie RUSI, ce are sediul la Londra.
Rusia respinge acuzaţia că ţinteşte cu drone vecinii Ucrainei şi spune că guvernele europene sunt cele care escaladează războiul din Ucraina prin furnizarea de ajutor militar.
Analiştii sunt de părere că Rusia testează liniile roşii
Multe din navele lovite în octombrie erau ancorate în apropierea unui canal românesc folosit de Ucraina pentru exporturi sau se îndreptau spre el. Una era chiar în apele teritoriale ale României.
Iulia Joja, directoare a programului pentru Marea Neagră în cadrul think-tankului Institutul pentru Orientul Mijlociu, cu sediul la Washington, a afirmat că atacurile rușilor au ţinut cont de aversiunea Occidentului faţă de escaladare.
„Este vorba despre testarea acestor linii roşii, cu conştientizarea deplină a faptului că vom face tot posibilul pentru a lua măsuri minimale”, a explicat Joja, care a făcut o comparaţie cu incursiunile de drone rusești în spaţiul aerian al NATO în ultimii ani.
Un oficial NATO a spus că acţiunile ruse menite să descurajeze ţările aliate în a sprijini Ucraina sunt o ameninţare gravă şi că angajamentul alianţei de a-şi apăra toţi membrii, inclusiv cei riverani Mării Negre, este „blindat”.
Marea Neagră este o cale navigabilă esenţială
Pentru România, Marea Neagră este o cale navigabilă esenţială pentru comerţ şi locul proiectului său offshore Neptun Deep, care o va face anul viitor cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană. În august, o dronă navală s-a apropiat de Neptun Deep.
România a acuzat Rusia de lovituri „sistematice” asupra navelor civile, dar a evitat să atribuie atacurile individuale, menţionând nevoia de dovezi. Bulgaria nu a învinovăţit Rusia, dar a spus că unele atacuri par să îi fi adus avantaje Kremlinului.
Atacurile vin într-un moment când SUA îşi reevaluează prezenţa militară în Europa întrucât se concentrează pe China. SUA şi-au retras anul trecut 1.000 de soldaţi din România.
„Este un moment în relaţia transatlantică pe care Putin probabil vrea să îl folosească”, a spus un oficial român de rang înalt, citat de Reuters. „Atenţia Uniunii Europene şi a NATO este importantă şi forţele lor se concentrează în prezent pe nord şi pe regiunea baltică”, a adăugat el.
Deşi NATO şi-a consolidat „prezenţa avansată sporită” în ţările baltice şi Polonia, Joja a spus că alianţa nu a făcut acelaşi lucru în România, în ciuda cererilor guvernului român: „UE şi SUA încă nu par că au decis dacă Marea Neagră este parte deplină a angajamentului NATO”.
Oficialul român a evidenţiat nevoia presantă a României de interceptoare sol-aer şi sisteme radar pentru a contracara ameninţările.
Iulia Joja a spus că disponibilitatea limitată a interceptorilor ieftini, exacerbată de războiul din Iran, este o problemă centrală pentru Occident.
Aproape 400 de nave, lovite anul trecut
Înmulţirea loviturilor asupra navigaţiei pe Marea Neagră a înăbuşit o cale importantă pentru exporturile de cereale şi ulei folosită de Rusia şi Ucraina.
Cele două părţi au lovit 317 vase comerciale şi alte nave în Marea Neagră şi Marea Azov în perioada mai-octombrie, o creştere de cel puţin patru ori faţă de cele 74 de vase lovite în precedenta jumătate de an, potrivit lui Tomas Alexa, expert în cadrul Ambrey Analytics.
Frecvenţa atacurilor a variat înaintea de împlinirii în februarie 2027 a cinci ani de la începerea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.
Ucraina a făcut 137 de atacuri asupra navelor comparativ cu cele 92 ruseşti în al treilea trimestru, în timp ce în octombrie Rusia a lovit de 38 de ori, comparativ cu 5 lovituri ucrainene, a spus Ambrey.
Exporturile de cereale din Ucraina şi Rusia se prăbuşesc
Porturile au fost lovite constant şi exporturile s-au diminuat, forţând Rusia şi Ucraina să caute rute alternative de export.
Rusia a exportat doar 300.000 de tone de cereale în septembrie pe Marea Neagră şi Marea Azov, în scădere de la 4,74 milioane de tone în aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor privind exporturile ruse, consultate de Reuters.
Ucraina şi-a suspendat operaţiunile în porturile sale de la Marea Neagră la finalul lui iulie din cauza atacurilor ruse, ceea ce a determinat-o să-şi transporte unele încărcături către porturile fluviale de la Dunăre şi mai departe prin canalul Sulina şi prin secţiunea românească a Mării Negre.
Chiar şi cu această rută alternativă, exporturile de cereale prin porturile Ucrainei s-au redus la 810.000 tone în septembrie, comparativ cu 2,1 milioane în aceeaşi lună a anului trecut.
Zelenski avertizează cu privire la criza alimentară
Atacul de săptămâna trecută a avut loc în timp ce miniştrii şi şefii armatei din România, Bulgaria şi Turcia s-au întâlnit la Sofia pentru a dezbate situaţia.
Ministrul apărării turc, care aşteaptă un răspuns de la Rusia şi Ucraina cu privire la o propunere limitată de încetare a focului, a folosit această ocazie pentru a avertiza Rusia şi Ucraina în legătură cu alte atacuri.
Turcia controlează tranzitul navelor militare prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele în conformitate cu Convenţia de la Montreux.
Mai multe ţări, printre care Egipt, Turcia şi India, s-au pronunţat pentru încetarea focului pe mare, pentru a evita consecinţele perturbării navigaţiei într-o perioadă când preţul mondial al carburanţilor şi cerealelor a explodat.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a spus, sâmbătă, că la nivel internaţional există un interes în creştere faţă de o încetare a focului limitată.
Rusia a respins ideea unei încetări a focului limitate pe mare despre care susţine că ar oferi un răgaz Kievului.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a sunat alarma. „Toată lumea vorbeşte despre motorină şi uită de cereale. Într-o lună sau două, toată lumea va vorbi din nou despre o criză agricolă”, a spus el luna trecută.
