Transporturile de petrol rusesc rămân din ce în ce mai mult fără cumpărători din cauza sancțiunilor americane, care au vizat Rosneft și Lukoil. Potrivit Reuters, două petroliere care transportau aproximativ 1,5 milioane de barili de țiței au fost forțate să ancoreze în apropierea Canalului Suez și au fost transformate în „instalații plutitoare de depozitare”. Între timp, India, un important cumpărător de petrol rusesc, a început negocierile cu principalele țări producătoare din Orientul Mijlociu pentru a înlocui petrolul luat din Rusia, scrie The Moscow Times.
Petrolierul Sikar, care a fost încărcat în portul baltic Primorsk pe 6 octombrie și se îndrepta spre Port Said, s-a oprit la intrarea în Canalul Suez pe 24 octombrie și a rămas nemmișcat de atunci. Petrolierul Monte 1 este, de asemenea, ancorat de aproape două săptămâni: s-a încărcat în Primorsk pe 7 octombrie și s-a oprit la scurt timp după ce a tranzitat Canalul Suez pe 30 octombrie.
Potrivit Bloomberg, volumul de petrol rusesc depozitat pe petroliere pe mare a ajuns la 380 de milioane de barili la începutul lunii noiembrie. De la începutul lunii septembrie, acesta a crescut cu aproximativ 30 de milioane de barili, deoarece rafinăriile au început să refuze să accepte încărcături. Cinci rafinării indiene, care reprezentau două treimi din totalul aprovizionărilor din Rusia, au încetat complet să mai cumpere petrol rusesc. Este vorba despre Reliance Industries, Bharat Petroleum, Hindustan Petroleum, Mangalore Refinery and Petrochemicals și HPCL-Mittal Energy.
India negociază cu arabii, care au redus prețurile pentru a câștiga piața rușilor
India a început negocierile cu principalele țări producătoare din Orientul Mijlociu pentru a înlocui petrolul rusesc, care reprezintă în prezent aproximativ o treime din piața indiană și este supus sancțiunilor americane.
Potrivit Bloomberg , directorii executivi ai rafinăriilor indiene deținute de stat s-au întâlnit cu reprezentanți ai Saudi Aramco și Abu Dhabi National Oil, companiile petroliere de stat din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care produc împreună peste 13 milioane de barili pe zi. Discuțiile au avut loc în marja unei conferințe energetice de la Abu Dhabi săptămâna trecută, potrivit surselor agenției. Potrivit acestora, producătorii din Orientul Mijlociu au garantat aprovizionarea indienilor.
Pentru a capta nișa Rusiei pe piața indiană, Arabia Saudită a redus drastic prețurile la sortimentele sale pentru livrare în decembrie. Sorturile Arab Light, Arab Extra Light și Arab Super Light vor fi oferite clienților asiatici la o reducere de 1,20 dolari pe baril, în timp ce prețul țițeiului Arab Medium și Arab Heavy va scădea cu 1,40 dolari pe baril.
Companiile de stat chineze Sinopec și PetroChina au anunțat, de asemenea, un „boicot” al achizițiilor directe de la Lukoil și Rosneft. Lor li s-au alăturat rafinării private mai mici, temându-se de sancțiuni, așa cum s-a întâmplat deja cu Shandong Yulong Petrochemical, care este inclusă pe lista neagră a Regatului Unit și a UE.
„Greva cumpărătorilor”, potrivit Rystad Energy, a afectat aproape 45% din exporturile de petrol rusesc către China. Împreună, India și China achiziționează aproximativ 90% din exporturile de petrol rusesc. Restul merge către Turcia, care, în noiembrie, a început, de asemenea, să caute surse alternative de țiței.
Cea mai mare rafinărie din Turcia, STAR, deținută de SOCAR din Azerbaidjan, a achiziționat patru încărcături de țiței din Irak și Kazahstan, în ciuda faptului că anterior folosea aproape exclusiv butoaie rusești. O altă rafinărie turcă importantă, Tupras, a decis să oprească complet rafinarea petrolului rusesc pentru a menține exporturile de combustibil către Europa fără a încălca sancțiunile.
Brazilia a început să refuze motorina rusească în urma sancțiunilor impuse de Trump
În timp ce China și India au devenit principalii cumpărători de țiței rusesc după ce Occidentul a renunțat la el, Brazilia a devenit unul dintre principalii consumatori de produse petroliere, și anume de motorină. Dar acum și ea își reduce achizițiile.
Deși Brazilia este unul dintre cei mai mari zece producători de petrol din lume, importă aproximativ o treime din motorina sa din cauza lipsei de capacitate de rafinare. Din această cantitate, Rusia a furnizat 60% din aprovizionare în prima jumătate a anului 2025, potrivit Financial Times, citând date comerciale oficiale. Cu toate acestea, în octombrie, cota sa a scăzut la 17%.
Scăderea importurilor din Rusia ar putea fi explicată prin „consecințele incertitudinii juridice și de reglementare”, a declarat distribuitorul de combustibili Saara Combustíveis pentru FT.
Exporturile de produse petroliere către Brazilia se efectuează din porturile baltice, unde, potrivit lui Wood Mackenzie, aproximativ 40% din volumele transportate merg către rafinăriile Rosneft și Lukoil - companii vizate de Donald Trump în octombrie pentru sancțiuni. Acest lucru ar putea complica și mai mult exporturile de motorină.
Probleme pentru ruși și în Irak
Lukoil a declarat „forță majoră” la giganticul câmp petrolier West Qurna-2 din Irak, au declarat luni patru surse cu cunoștințe în materie, citate de Reuters, după ce sancțiunile occidentale împotriva marelui producător rus de petrol au început să-i afecteze operațiunile.
Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni asupra Rosneft și Lukoil, cele mai mari două companii petroliere din Rusia, la 22 octombrie.
De atunci, Irakul a suspendat toate plățile în numerar și în țiței către companie, au declarat trei dintre surse.
Lukoil a trimis marțea trecută o scrisoare ministerului petrolului din Irak în care afirma că există „condiții de forță majoră” care o împiedică să continue operațiunile normale la câmpul West Qurna-2.
Dacă motivele care stau la baza forței majore nu sunt rezolvate în termen de șase luni, Lukoil va opri producția și va ieși complet din proiect, a mai declarat un înalt oficial din industria petrolieră irakiană.
West Qurna-2, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere din lume, este cel mai prețios activ străin al Lukoil. Acesta este situat la 65 de kilometri (40 de mile) nord-vest de portul sudic Basra.
Câmpul reprezintă aproximativ 9% din producția totală de petrol a Irakului. În prezent, produce aproximativ 480.000 de barili pe zi.
Ştiri video recomandate
