Liderii europeni se pregătesc să ceară sancțiuni mai dure împotriva Rusiei la summitul de joi, intrând astfel în conflict cu Donald Trump, la doar câteva zile după ce președintele american a încheiat un acord cu Vladimir Putin pentru relaxarea restricțiilor asupra exporturilor rusești de motorină, scrie Politico.
Potrivit unui proiect recent de declarație comună obținut de Politico, liderii europeni vor solicita, în cadrul Consiliului European, noi sancțiuni și măsuri care să vizeze veniturile Moscovei din petrol. Guvernele UE resping afirmația lui Trump că ar fi obținut un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina.
Disputa arată o divergență tot mai mare privind modul în care Moscova poate fi adusă la masa negocierilor. În timp ce Trump urmărește să scadă prețurile carburanților în SUA permițând intrarea unei cantități mai mari de motorină rusească pe piețele globale, liderii europeni susțin că limitarea veniturilor din energie ale Kremlinului rămâne esențială pentru a-l forța pe Putin să pună capăt războiului.
"Rusia nu este interesată de detensionare, de încetarea focului sau de pace", a declarat luni premierul polonez Donald Tusk, la o conferință de securitate desfășurată la Varșovia. "De aceea voi merge la Bruxelles să le cer partenerilor mei să ia în calcul, în mod serios, înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei"
Și cancelarul german Friedrich Merz a cerut restricții suplimentare, invocând atacurile continue ale Moscovei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, în ciuda armistițiului anunțat de Trump.
"Rusia va negocia cu bună-credință doar sub presiune", a spus Merz luni. "După atacurile iresponsabile ale Moscovei asupra alimentării cu energie a populației civile din Ucraina, trebuie chiar să înăsprim și mai mult [sancțiunile]."
Demersul vine după ce miniștrii de externe ai UE au aprobat luni cea mai amplă extindere de până acum a listei de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează peste 1.600 de persoane și entități. Comisia Europeană pregătește, de asemenea, al 23-lea pachet de sancțiuni sectoriale, pe care Kievul se așteaptă să fie transmis guvernelor UE până la sfârșitul anului, potrivit unui înalt oficial ucrainean. Acesta, la fel ca alte surse citate în articol, a vorbit sub protecția anonimatului pentru a se putea exprima deschis despre negocierile sensibile.
Și alte state europene au adoptat o poziție similară. Marea Britanie și Norvegia s-au angajat, la rândul lor, să sporească presiunea asupra Moscovei.
"Este important să sancționăm Rusia pentru a nu finanța războiul", a declarat pentru Politico ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik, care a cerut eliminarea breșelor din restricțiile existente.
Calculul electoral al lui Trump
În culise, mulți diplomați europeni consideră că schimbarea bruscă de poziție a lui Trump în favoarea relaxării restricțiilor asupra energiei rusești este motivată în primul rând de considerente de politică internă, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate luna viitoare. Aceasta este „opinia larg împărtășită” în rândul oficialilor UE, potrivit unui înalt oficial european.
Președintele american se află sub o presiune tot mai mare din cauza prețurilor la carburanți, care au crescut puternic de la izbucnirea războiului cu Iranul. După ce promisese, în campania din 2024, că va coborî prețul benzinei sub 2 dolari pe galon, Trump se confruntă acum cu un electorat care plătește de peste două ori mai mult, iar republicanii riscă să piardă controlul Congresului.
Acordul cu Putin ar urma să aducă pe piețele globale încă 4,8 milioane de tone de motorină rusească în lunile următoare, reducând presiunea asupra aprovizionării și a prețurilor.
Oficialii europeni și ucraineni se îndoiesc însă că această cantitate suplimentară va face o diferență reală, subliniind că volumul total promis acoperă doar aproximativ 10 zile din cererea SUA. Ei consideră că acordul riscă să submineze eforturile de a lipsi Moscova de veniturile care îi finanțează invazia.
"Realitate este că motorina suplimentară va avea un impact minim” asupra prețurilor din SUA, a spus înaltul oficial european. "E vorba despre alegerile de la jumătatea mandatului", a declarat un al doilea oficial UE. "A spus că va reduce prețurile, dar apoi a decis să intre în război cu Iranul."
Oficialii pun la îndoială și intenția lui Putin de a respecta presupusul armistițiu energetic anunțat de Trump. Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică ucraineană după anunț, iar Kievul susține că nu a fost consultat în privința acordului.
Deocamdată, majoritatea oficialilor europeni evită să-l critice public pe Trump, în ciuda rezervelor față de acord. UE și Ucraina ar trebui să-și mențină poziția în săptămânile următoare, când intențiile pe termen lung ale administrației americane față de Kiev ar putea deveni mai clare, a spus un diplomat, adăugând că Trump ar putea chiar să schimbe din nou direcția dacă Putin nu livrează motorina promisă.
Presiune asupra Washingtonului
Disputa a reaprins și apelurile europene ca Washingtonul să aplice propriile sancțiuni împotriva Moscovei. Tusk a îndemnat Europa și Statele Unite să acționeze împreună pentru a-i arăta Rusiei că sunt pregătite să impună măsuri mai dure, iar șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut Washingtonului să-și alinieze abordarea la cea a Bruxelles-ului.
Kallas a amintit de legislația amplă privind sancțiunile împotriva Rusiei, promovată anterior de senatorul epublican Lindsey Graham, pe care Trump a promulgat-o luna trecută, dar pe care nu a pus-o încă integral în aplicare.
Legea oferă Washingtonului instrumente suplimentare pentru a viza comerțul cu energie al Rusiei și pe cei care contribuie la susținerea efortului său de război. Oficialii europeni vor ca administrația americană să folosească aceste instrumente, în loc să relaxeze restricțiile asupra exporturilor rusești.
Și unii republicani cer măsuri mai dure. "Cred că trebuie să punem în aplicare legea privind sancțiunile împotriva Rusiei" a declarat congresmanul republican Dan Crenshaw la conferința de la Varșovia.
Disputa ridică întrebări mai ample în Europa privind dependența de Washington, mai ales pe fondul informațiilor potrivit cărora oficiali americani ar fi amenințat că vor restricționa accesul Ucrainei la armament american dacă Kievul nu încetează atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești.
Deocamdată "nu există niciun semn" că Washingtonul ar da curs acestor amenințări, a declarat pentru Politico un oficial NATO, argumentând că limitarea vânzărilor i-ar afecta și pe producătorii americani de armament.
"PURL este o afacere bună pentru americani", a spus oficialul, referindu-se la inițiativa NATO prin care aliații europeni finanțează achiziția de arme americane pentru Ucraina.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, fără a se referi direct la aceste informații, a declarat că Europa trebuie să-și asume mai urgent "responsabilitatea principală" pentru propria apărare, în condițiile în care Washingtonul își reduce prezența militară pe continent.
Testul imediat vine însă joi, când liderii UE vor încerca să mențină presiunea asupra Moscovei, chiar dacă cel mai puternic aliat al lor merge în direcția opusă.
