De-a lungul unui lung decenii de tensiuni comerciale între cele două cele mai mari economii ale lumii, SUA au cerut în mod repetat Chinei să cumpere mai multe produse agricole americane. Agricultorii americani au continuat să piardă vânzări, însă, în ciuda abordării agresive a administrației Trump, materializată prin tarife mari împotriva produselor chinezești, scrie CNBC.
Pentru că sunt cel mai important produs agricol de export al americanilor, boabele de soia apar mereu pe titlurile știrilor când vine vorba de produse agricole americane.
Chiar și când vine vorba de acest important bun de export, guvernul SUA nu a reușit să-i determine pe chinezi să cumpere mai mult. În fapt, China a cumpărat o cantitate record de boabe de soia anul trecut – dar mare parte din aceste exporturi au venit din Brazilia.
Obiectivul cel mai important al regimului chinez rămâne securitatea alimentară și reducerea dependenței de alte țări.
Aici „intervine” porumbul. Cercetătorii chinezi lucrează la dezvoltarea unui soi nou de porumb, cu un conținut mai mare de proteine, care să poată înlocui boabele de soia din import.
Mare parte din boabele de soia importate sunt folosite ca furaj pentru animale și susțin în acest mod producția de carne. Din acest punct de vedere, China are un obiectiv clar de a-și accentua autosuficiența. Până în 2030, chinezii intenționează să reducă până la 10% cantitatea de boabe de soia consumate pentru creșterea animalelor.
Notabil este că regimul de la Beijing și-a schimbat aborarea în acest an și în loc să ceară să se planteze mai mult, a cerut să fie crescută calitatea produselor locale. Asta ne arată că se dorește folosirea terenului pentru altceva.
O agricultură tehnologizată
Pentru a rezolva dificultățile agricole inerente pe care le are – terenuri puține și o populație rurală uriașă – regimul de la Beijing vrea să folosească tehnologia și o serie de politici țintite pentru a-și atinge obiectivele de securitate alimentară.
China are echivalentul a trei sferturi din terenul arabil american, conform Goldman Sachs, și o populație de patru ori mai mare. Asta înseamnă că decidenții trebuie să-și crească puternic cantitatea recoltelor. În jur de 34% din populație Chinei este rural, față de 20% în SUA.
Dacă lanurile de porumb și tractoarele sunt cele mai importante elemente ale sectorului agricol american, în China, se muncește mult „de mână”. Diferența pentru consumatorii urbani din China este că aceste ferme sunt mult mai bine conectate la internet și la mijloace de transport de mare viteză.
Eforturile Chinei de a reduce sărăcia și de a asigura stabilitatea socială în zonele rurale au alimentat și dezvoltarea infrastructurii în toată țara. Companiile de e-commerce precum JD sau Pinduoduo s-au extins și în piața rurală. DJI, de asemenea, a început să construiască un model de afaceri pentru drone agricole.
Qicaihong a mers și mai departe și s-a extins din Shenzhen, așa-zisul „Silicon Valley al Chinei”, până în Yunan, unde formulează modele de standardizare pentru producția de porumb.
Sucursala sa locală, Shijing, folosește senzori și algoritmi AI pentru a optimiza producția regională.
Fermierii, la rândul lor, își vând porumbul companiilor pentru un preț stabilit dinainte, iar acestea îl transferă apoi pe piața mare pentru distribuitori online.
Ceva similar se întâmplă și în provincia Heilongjiang, unde fermierii își pot procesa porumbul la o uzină centralizată, după care să-l vândă în toată țara sau chiar internațional sub numele de brand „Laojieji”.
Acesta este doar unul ditnre aspectele dezvoltării agricole locale din China. Regimul investește inclusiv în cercetare și dezvoltare agricolă, iar cheltuielile sale publice au fost duble față de cele ale SUA în anii 2019 și 2021.
Începând din 2022, China deja a început să comercializeze primele sale semințe biotech – ele au îmbunătățit producția cu zece la sută, spune Trina Chen, co-director de cercetare pe China la Goldman Sachs.
Asta i-a permis țării ă reducă importurile de porumb de la 30 de milioane de tone în 2022 și 2023 la 2,65 milioane în 2025.
Între timp, investitorii sunt tot mai interesați de agricultura chineză, iar Syngenta, gigantul „agritech” chinez dezvoltă 111 noi tipuri de semințe.
Ştiri video recomandate
