Siria a organizat duminică primele alegeri parlamentare de la înlăturarea președintelui autoritar Bashar al-Assad, în decembrie, un moment pe care populația îl vede ca pe un posibil pas spre stabilitate economică, prosperitate și pace, notează Euronews.
Scrutinul vine la aproape un an după revolta surprinzătoare care a dus la căderea regimului condus de Assad, aflat la putere de peste două decenii.
Forțele de securitate au fost desfășurate în jurul secțiilor de votare din întreaga țară. Membrii colegiilor electorale au intrat în cabinele de vot, au completat buletinele, iar apoi le-au introdus în urne sigilate, care au fost deschise și numărate în fața candidaților, jurnaliștilor și observatorilor din cadrul asociației barourilor siriene.
Totuși, alegerile nu au implicat un vot direct al cetățenilor sirieni.
Noua Adunare a Poporului va avea 210 locuri – cu 40 mai puține decât în perioada lui al-Assad. Mandatul parlamentarilor va fi de doi ani și jumătate. Actualul președinte interimar, Ahmed al-Sharaa, va numi 70 de membri, iar ceilalți 140 vor fi desemnați prin vot în subcomitete supravegheate de comitete supreme de câte 11 persoane, toate numite de al-Sharaa.
Autoritățile au explicat că nu s-a putut organiza un vot direct din cauza lipsei unor „date de recensământ fiabile”, după ce milioane de oameni au fost strămutați în urma celor 14 ani de război civil.
Aproximativ 7.000 de persoane au avut drept de vot și și-au exprimat opțiunea în cadrul colegiilor electorale regionale. Totuși, alegerile au fost amânate pe termen nedefinit în provincia Sweida și în zonele controlate de Forțele Democratice Siriene, conduse de kurzi, din cauza tensiunilor dintre autoritățile locale și Damascul oficial.
Candidații au trebuit să îndeplinească criterii stricte pentru a putea participa. Aproximativ 70% dintre deputați trebuie să fie academicieni sau experți, iar 30% dintre cei care ocupă cele 140 de locuri disponibile trebuie să fie „membri notabili” ai comunității lor și să dețină diplome universitare.
Noua Adunare a Poporului va avea misiunea de a adopta o nouă lege electorală și o nouă Constituție, pe măsură ce țara avansează în tranziția politică de după epoca Assad.
Criticii susțin însă că alegerile sunt departe de o democrație autentică, deoarece sistemul colegiilor electorale favorizează candidații bine conectați politic și consolidează puterea guvernului interimar.
La Damasc, 490 de candidați au concurat pentru doar 10 locuri, existând doar 500 de alegători în colegiul electoral. Cu toate acestea, pentru unii, scrutinul a reprezentat un semn de progres. Primele rezultate de duminică seara arătau că puține femei și membri ai minorităților au reușit să câștige mandate.
Lara Eezouki, membră a comitetului național de alegeri din Damasc, a subliniat că noua adunare include toate confesiunile și grupurile etnice, afirmând că este „prima dată în istoria Siriei când urna de vot are cu adevărat puterea – când rezultatele nu sunt aranjate dinainte”.
Comparând alegerile din prezent cu cele din perioada lui Assad, avocata Rim Yajizi, membră a comisiei electorale din Damasc și candidată pentru Adunarea Poporului, a declarat: „E suficient să menționez factorul libertății – declarațiile electorale, dezbaterile pe care le-am urmărit și la care am participat. Nu am mai văzut niciodată așa ceva.”
În orașul Latakia, fost bastion al lui al-Assad și centru al comunității alawite, trei candidați suniți au câștigat alegerile.
În martie 2025, atacuri de răzbunare sectară au ucis sute de civili alawiți de-a lungul coastei mediteraneene a Siriei, în provinciile Latakia și Tartus, după ce grupuri armate loiale fostului președinte au atacat forțele de securitate ale noului guvern interimar.
„Toți cei care spuneau că situația din Latakia era bună (înainte) greșesc”, a afirmat Rola Daya, una dintre noile membre ale legislativului. „Desigur, tensiunile interne persistă – va dura până să se rezolve. Avem nevoie de justiție tranzitorie, ca să putem merge spre pace civilă.”
Aceste alegeri marchează un moment istoric, după mai bine de 50 de ani de regim dinastic și opresiv sub familia al-Assad – Hafez și apoi Bashar – și reprezintă un nou test pentru guvernul interimar.
Sirienii speră că aceste alegeri și viitorul guvern ales vor deschide calea pentru viitoare scrutinuri directe și vor conduce țara spre o democrație reală. Ei speră, de asemenea, ca noua administrație să aducă stabilitate economică și să revitalizeze o economie devastată de război.