Spania se pregătește să își reformeze legislația privind azilul, în timp ce criza din Ceuta rămâne nerezolvată. Legislația europeană urmărește să facă mai ușoară respingerea cererilor de azil și să accelereze returnările, în linie cu solicitările statelor mai dure din bloc, scrie Euronews.
Guvernul spaniol urmează să prezinte un proiect de lege pentru reformarea legislației privind imigrația și azilul, în timp ce încearcă să limiteze consecințele politice ale crizei din Ceuta, când 80.000 de persoane au trecut ilegal din Maroc în orașul spaniol într-o singură zi, în luna iulie.
Madridul a afirmat că scopul este „armonizarea legislației spaniole cu Pactul european privind migrația și azilul”, intrat în vigoare în această vară, care ușurează respingerea cererilor de azil și accelerează expulzările, potrivit cerințelor statelor cu poziții dure.
Inițial, Spania s-a opus unei bune părți din această legislație, argumentând că o abordare mai cuprinzătoare și mai umană a migrației ar fi mai benefică. În practică, alinierea la regulile UE va aduce măsuri mai severe, chiar dacă surse spaniole insistă că drepturile fundamentale vor fi garantate în noul sistem.
Momentul coincide cu criza migranților din Ceuta, încă nerezolvată, care pune sub lupă modul în care Madridul gestionează migrația ilegală, dar și intenția guvernului de a regulariza până la 500.000 de migranți care trăiesc și muncesc în Spania fără acte legale.
Deși marea majoritate a celor 80.000 de persoane care au trecut ilegal frontiera s-au întors în Maroc, aproximativ 5.000 rămân în exclava spaniolă, între care un număr estimat la 2.000 de minori.
Problema minorilor neînsoțiți este deosebit de sensibilă, în condițiile în care Madridul încearcă să găsească un echilibru între cerințele legale stricte și angajamentele asumate față de Bruxelles și de autoritățile regionale din Ceuta de a-i returna pe toți cei care au intrat ilegal.
O tentativă de a transfera minorii în Spania continentală printr-un decret de urgență a fost blocată, guvernul spaniol, opoziția conservatoare și autoritățile regionale din Ceuta fiind în continuare împărțite în privința procedurii.
Între timp, Comisia Europeană a transmis că Spania trebuie să efectueze returnări acolo unde nu există temeiuri legale pentru ca o persoană să rămână pe teritoriul UE, asigurând în același timp protecția drepturilor minorilor conform convențiilor internaționale.
Madridul nu a găsit încă o soluție.
Proiectul de lege privind imigrația și azilul, aprobat marți, depășește însă cazul Ceuta. El va pune în aplicare Pactul european privind migrația și azilul, intrat în vigoare pe 12 iunie, și va introduce procedura de „screening” a UE. Legislația va afecta și Insulele Canare, unde s-a înregistrat o creștere a sosirilor ilegale pe mare.
Guvernul spaniol a declarat criza din Ceuta o chestiune „de interes pentru securitatea națională” și a cerut o comandă unică pentru gestionarea răspunsului.
Decizia a venit la aproape o lună de la începutul crizei, atrăgând critici dure din partea opoziției conservatoare, Partidul Popular (PP). Juan Vivas, președintele orașului Ceuta, ceruse timp de săptămâni guvernului central să preia controlul unei situații care depășise capacitatea orașului autonom.
Spania nu a oferit încă o explicație completă a ceea ce a declanșat afluxul masiv către Ceuta, dincolo de a indica traficanții de persoane și o campanie pe rețelele sociale care i-ar fi făcut pe tineri marocani și pe migranți subsaharieni să creadă că pot intra în oraș și pot cere automat azil.
Deși mai mulți miniștri au fost trimiși în oraș, Pedro Sanchez nu a mai vorbit public despre criza migranților de la vizita sa la Ceuta din 31 iulie, când a declarat că integritatea teritorială a Spaniei „a fost încălcată”, fără a arunca vina pe Maroc pentru afluxul de migranți.
Rabatul a transmis că regularizarea în masă a migranților operată de Madrid la începutul acestui an a trimis semnale contradictorii.
