În fața celui mai grav conflicte dintre Rusia și Occident de la Războiul Rece, liderii europeni traversează continentul în încercarea de a dezamorsa criza.
Înaintea întâlnirii sale cu liderii baltici, Scholz a spus că a văzut „progrese” pe frontul diplomatic.
„Noi trebuie să asigurăm securitatea în Europa și cred că aceasta va fi atinsă”, a spus el la o conferință de presă comună cu prim-ministrul danez Mette Frederiksen miercuri.
Noul cancelar german va călători săptămâna viitoare la Kiev și Moscova pentru întâlniri separate cu liderii Ucrainei și Rusiei, inclusiv primul său față în față cu președintele Vladimir Putin.
Într-o notă mai puțin optimistă, Marea Britanie a declarat miercuri că este pregătită să desfășoare încă 1.000 de militari pentru a face față oricărei crize umanitare legate de Ucraina.
Vorbind de la Moscova înainte de întâlnirea cu omologul său rus Serghei Lavrov, ministrul de externe Liz Truss a spus că Moscova trebuie să aleagă o cale pașnică în Ucraina sau să se confrunte cu „consecințele masive” din cauza sancțiunilor occidentale.
Occidentul acuză Rusia că a adunat 100.000 de soldați în apropierea granițelor Ucrainei, în timp ce Rusia a negat orice plan de invadare și a acuzat țările NATO că folosesc retorică beligerantă.
După propriul său itinerar de călătorie diplomatică, președintele francez Emmanuel Macron a spus că Putin i-a spus că Moscova „nu va fi sursa unei escalade”.
Deocamdată, ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba a spus că „diplomația continuă să încerce să reducă tensiunile”, informează AFP.
ÎNtr-o notă mai puțin optimistă, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a avertizat că Putin a continuat să trimită trupe la graniță.
„Am continuat să vedem chiar și în ultimele 24 de ore fluxuri de capacități suplimentare din alte părți ale Rusiei către acea graniță cu Ucraina și Belarus”, a declarat el reporterilor într-un briefing de miercuri.
Ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei, Ganna Malyar, a declarat că forțele ruse de la frontieră nu par să fie pregătite să lanseze un asalt total și, în schimb, sunt folosite în principal „pentru presiuni politice și șantaj” în această etapă.
La mai puțin de 24 de ore după o călătorie la Washington, germanul Scholz a stat marți seara alături de liderul polonez Andrzej Duda și Macron pentru a declara unitatea europenilor în încercarea de a evita războiul.
Putin, care a cerut garanții de securitate majore de la NATO și Statele Unite, a declarat după discuțiile sale cu Macron că Moscova va „face totul pentru a găsi compromisuri care să se potrivească tuturor”.
El a spus că mai multe propuneri prezentate de Macron ar putea „să constituie o bază pentru pași suplimentari” pentru atenuarea crizei din Ucraina, dar nu a oferit detalii.
În același timp cu trimiterea echipamentului său militar la granițele Ucrainei, Putin a emis cereri pe care Occidentul le consideră inacceptabile, inclusiv să-i interzică Ucrainei să adere la NATO și retragerea forțelor alianței din Europa de Est.
Președinția franceză a declarat că contrapropunerile lui Macron includ un angajament din partea ambelor părți de a nu întreprinde nicio acțiune militară nouă, lansarea unui dialog strategic și eforturi de a pune capăt conflictului din Ucraina.
De asemenea, a mai spus că un acord va asigura retragerea a aproximativ 30.000 de soldați ruși din Belarus la sfârșitul exercițiilor militare comune de la sfârșitul acestei luni.
Kremlinul a insistat că nu a intenționat niciodată să lase trupele definitiv pe teritoriul belarus.
Occidentul se confruntă cu o sarcină grea încercând să-l convingă pe un Zelenski precaut să accepte orice compromis.
Kievul a stabilit trei „linii roșii” pe care promite să nu le depășească: niciun compromis asupra integrității teritoriale a Ucrainei, fără discuții directe cu separatiștii și nicio amestecare în politica sa externă.
