Pentagonul a anunțat că războiul cu Iranul a costat până acum 29 de miliarde de dolari, adică aproximativ 24,7 miliarde de euro. Suma este cu aproape 4 miliarde de dolari mai mare decât estimarea făcută în urmă cu două săptămâni, scrie Euronews.
Noua estimare vine într-un moment în care tot mai mulți parlamentari americani sunt îngrijorați de costurile conflictului și de efectele acestuia asupra rezervelor de armament ale SUA.
O mare parte din bani a fost folosită pentru înlocuirea muniției și pentru repararea echipamentelor militare. Potrivit lui Jay Hurst, responsabil financiar al Pentagonului, suma nu include însă costurile pentru repararea sau reconstruirea bazelor militare americane avariate în regiune.
Pete Hegseth a fost criticat din nou, marți, în Congres, din cauza stocurilor de arme aflate sub presiune, a costurilor tot mai mari ale războiului și a lipsei de claritate privind obiectivul final al președintelui Donald Trump. Deși Hegseth a avut un ton mai calm decât la audierea de luna trecută, când a primit critici asemănătoare, de data aceasta au venit mai multe întrebări dure chiar din partea republicanilor.
Secretarul Apărării a respins ideea că Statele Unite ar rămâne fără muniție. În același timp, Hegseth le-a spus parlamentarilor care controlează cheltuielile militare că administrația Trump lucrează pentru a crește producția de armament.
El a fost întrebat și despre propunerea de buget militar pentru 2027, dar și despre modul în care războiul afectează finanțarea armatei.
Republicanul Ken Calvert, din California, care conduce subcomisia din Camera Reprezentanților, a întrebat dacă războiul cu Iranul ar putea slăbi capacitatea Statelor Unite de a fi pregătite pe termen lung. „Rămân întrebări dacă ne construim rezervele și rezistența necesare pentru un conflict de mare intensitate”, a spus Calvert.
Întrebat dacă există un plan pentru încheierea războiului, în condițiile în care eforturile de până acum nu au avut succes în Congres, Hegseth a spus că Washingtonul are „un plan de escaladare, dacă va fi necesar”. „Avem un plan de retragere, dacă va fi necesar. Avem un plan de mutare a resurselor”, a adăugat el, fără să ofere alte detalii.
În timpul audierii, care a durat patru ore, Hegseth a fost întrebat și despre relațiile tot mai tensionate ale Statelor Unite cu aliații tradiționali.
„Mi se pare că multe țări europene cred că ne reducem influența acolo și că sunt oarecum pe cont propriu. Și, cumva, conducerea americană nu mai este esențială pentru viitorul NATO”, i-a spus senatorul republican Mitch McConnell. „Eu cred că este esențial ca noi să continuăm să fim lideri”, a adăugat McConnell, numind NATO „cea mai importantă alianță militară din istoria lumii”.
Relațiile dintre Trump și NATO s-au deteriorat după ce statele membre au refuzat să îl ajute pe el și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să recapete controlul asupra Strâmtorii Ormuz, după atacurile lansate împotriva Iranului în februarie.
Liderii Marii Britanii, Germaniei și Franței, precum și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au refuzat să se alăture lui Trump. Ei au spus că NATO este o alianță defensivă și că nu sunt obligați să participe la un război de agresiune.