Săptămâna trecută, Ministerul Justiției a anunțat că a instruit Kriminalvården (serviciul suedez de penitenciare și probațiune) să "facă pregătirile necesare" pentru implementarea planului de colaborare cu Estonia. Acordul, semnat între Stockholm și Tallinn în luna iunie, prevede disponibilizarea a până la 600 de locuri în închisorile estoniene pentru deținuți suedezi.
Potrivit unui raport recent emis de Kriminalvården, populația penitenciarelor din Suedia ar putea, în cel mai pesimist scenariu, să crească de la 7.800 de deținuți în 2025 la 41.000 până în 2034, ca urmare a politicilor tot mai dure promovate sub influența extremei drepte.
Experţii consideră această evoluție ca fiind o schimbare radicală pentru o țară cunoscută decenii la rând pentru politicile sale de reabilitare și reintegrare socială a deţinuţilor. În prezent, Suedia nu dispune de infrastructura necesară pentru a face față valului de condamnări, în contextul în care guvernul se confruntă cu o creștere fără precedent a violenței provocate de bandele criminale.
Joakim Righammar, șeful personalului din cadrul serviciului penitenciar, a declarat că sistemul penitenciar se află într-o "criză de supraaglomerare".
Situația este cu atât mai îngrijorătoare în cazul minorilor: în ultimii ani, schimbările legislative au dus la condamnarea copiilor de doar 15 ani la pedepse de peste 10 ani de închisoare.
Guvernul, susținut în parlament de partidul de extremă dreaptă Democrații Suedezi, analizează în prezent o propunere de scădere a vârstei răspunderii penale de la 15 la 14 ani pentru infracțiuni grave. Principalul partid de opoziție, social-democrații, au anunțat că susțin măsura. Democrații Suedezi au cerut chiar reducerea limitei la 13 ani.
Începând cu anul viitor, guvernul intenționează să înlocuiască actualele centre securizate pentru tineri cu închisori dedicate acestora, unde pedepsele vor putea depăși actualul maxim de patru ani. Ministrul justiției, Gunnar Strömmer, a descris acordul cu Estonia drept "un pas important pentru a reduce presiunea asupra sistemului penitenciar suedez".
El a precizat că "pentru ca acest parteneriat să funcționeze eficient, este nevoie de pregătiri riguroase. Totul, de la securitate și siguranță juridică, până la colaborarea cu autoritățile estoniene, trebuie să fie perfect pus la punct înainte de implementare".
Totuși, unii experți consideră că măsura este insuficientă.
"Dacă luăm în considerare o populație de 40.000 de deținuți, cele 600 de celule din Estonia nu vor rezolva mare lucru", a declarat Emelí Lönnqvist, cercetătoare în politici penale și sisteme carcerale nordice, la Universitatea din Stockholm.
Ea afirmă că Suedia renunță la tradiția reabilitării în favoarea unei abordări punitive și a "închiderii oamenilor". În opinia ei, guvernul și opoziția social-democrată "lingușesc extrema dreaptă".
"Este alarmant că toate aceste schimbări se petrec fără o dezbatere reală în societate. Asistăm practic la începutul încarcerării în masă, așa cum am văzut în SUA – și știm că nu funcționează. Din contră, știm că duce la efecte negative", a spus Lönnqvist.
Ea a adăugat că "ideea de stabilitate și o abordare rațională și umană a politicii penale pare să fi dispărut în Suedia".
Pastorul Olle Jonasson, din Stockholm, care vizitează copii de până la 15 ani aflați în arest preventiv pentru infracțiuni grave, inclusiv omor, afirmă că autoritățile pun accentul pe pedepsirea celor vulnerabili, în loc să se concentreze pe recuperarea și reabilitarea acestora.
Potrivit lui, majoritatea copiilor pe care îi întâlnește "nu au o identitate criminală", ci sunt folosiți de către bande ca "instrumente de unică folosință", în timp ce liderii reali ai violențelor scapă de răspundere.
"Nu spun că nu ar trebui să existe consecințe – desigur că aceste fapte grave trebuie sancționate. Dar e nevoie de tratament, nu de pedeapsă pură. Trebuie să renunțăm la mentalitatea represivă și să le oferim o nouă șansă", a spus Jonasson.
Potrivit lui, societatea "lovește exact în veriga cea mai slabă".
Propunerea de transfer al deținuților în Estonia, situată la 400 km distanță, peste Marea Baltică, necesită aprobarea parlamentelor celor două țări, însă Ministerul Justiției din Suedia estimează că acordul va intra în vigoare până în vara anului 2026.
Totuși, ministerul neagă că Suedia se îndreaptă spre un model de încarcerare în masă și că renunță la reabilitare, susținând că au fost făcute eforturi importante în domeniul prevenirii criminalității.
