Ne aflăm în anul 2036. Pe Flancul Estic al NATO e liniște. Ucraina se bazează pe o structură de securitate coordonată de europeni și care oferă instruirea permanentă a trupelor, sisteme de informații integrate, capacități de mentenanță și protejarea infrastructurii energetice, feroviare și digitale. Toată această postură face ca o eventuală nouă agresiune din partea Rusiei să fie una mult prea costisitoare pentru Kremlin pentru a merita efortul. Dar mai există și un scenariu mult mai sumbru pentru anul 2036: Ucraina este o uriașă zonă gri aflată la frontiera estică a UE și NATO cu Rusia, care înghite resurse și bani non-stop. Cele două scenarii, la fel de probabile, arată că Europa trebuie să-și decidă viitorul chiar acum, în aceste zile. În funcție de deciziile pe care liderii europeni le adoptă în aceste zile, depinde viitorul Ucrainei peste 10 ani și, implicit, cel al Europei, se arată într-o analiză a Centrului pentru Analize Politice Europene (CEPA).
Analiza estimează costuri uriașe dedicate viitoarei reconstrucții post-război a Ucrainei, mai exact 524 de miliarde de dolari „la prima mână”, dar experții CEPA avertizează că toate aceste costuri cumulate vor depăși un trilion de dolari, dacă luăm în calcul doar „decontaminarea” vastelor câmpurilor de mine existente în prezent în Ucraina.
De asemenea, reconstrucția Ucrainei trebuie gândită încă de acum și nu din momentul în care conflictul se va termina, arată CEPA. Alegerile democratice pe care le vor lua ucrainenii vor avea și ele efecte pe termen lug: de păstrarea actualului sistem electoral și constituțional și reforma justiției depinde dacă viitoare reconstrucție a țării va atrage sau nu investitori străini.
Militar ucrainean, alături de o pisică, într-un buncăr, pe frontul din Donețk. Foto: Profimedia Images
Incapabilă să-și dezvolte agricultura, cu o industrie axată în continuare doar pe producția de război și o societate nedeplin reformată și dominată de corupție, Ucraina va continua „să plutească în derivă” și peste 10 ani.
Sau în 2036 Ucraina va fi o țară securizată și stabilă, parte integrantă a spațiului economic european. Pentru a bifa cu succes această variantă, Europa trebuie să facă pasul de la strategia ajutoarelor „ad hoc” acordate Kievului la o postură instituțională care să presupună antrenarea continuă a trupelor ucrainene, integrarea sistemelor de informații, întărirea sistematică a infrastructurii criticie și digitale a Ucrainei. Toate acestea, cu sprijinul constant al SUA în materie de furnizare de informații și intelligence și cooperare în domeniul cibernetic.
Ucraina se află în acest moment într-un „punct de inflexiune”
„Reconstrucția (Ucrainei) trebuie să se desfășoare în paralel cu apărarea și va trebui să fie complet transparentă pentru atragerea de capital privat. Nevoile financiare pe parcursul următorului deceniu sunt de 524 de miliarde de dolari și trebuie să implice și deminarea a aproape 139.000 de kilometri pătrați de terenuri”, se arată în documentul CEPA.
„Un Flanc Est liniștit nu este un proiect etic, ci o strategie de guvernare”, se arată în analiză. „Când crizele vor înceta să afecteze ciclurile bugetare, guvernele europene își vor putea reașeza prioritățile pe care nu le-au putut pune la cap din 2022: actualizări ale sistemelor energetice în baza unor orare clar stabilite, în locul achizițiilor de urgență, înnoirea proceselor industriale, care să se concentreze pe modernizare rețelelor, unitățile de stocare și producțiile nepoluante, în locul subvențiilor pentru apărare”.
Raportul arată că soluția nu se află „nici la Moscova, nici la Kiev”, ci la Berlin, Paris, Varșovia, Bruxelles, Londra și Washington.
„Un acord de pace poate duce la oprirea luptelor dar el nu va produce sisteme antiaeriene, și nu creează capacitatea Europei de a face din descurajare, dincolo de o simplă lozincă, ceva real și palpabil”, arată experții CEPA. „Rusia și-a trecut industria pe picior de război. Europa nu poate merge în continuare pe prezumția că livrările ocazionale de arme și schemele improvizate de furnizare de armament sunt suficiente”.
Astfel, parlamentele țărilor europene trebuie să stabilească bugete clare care să fie votate, miniștrii și reprezentanții guvernelor să semneze contracte, iar liderii politici să explice costurile și programele alegătorilor. De asemenea, „guvernele europene trebuie să înțeleagă că nu pot controla politica de la Washington, dar măcar pot reduce expunerea la aceasta prin crearea de capacități militare și asumarea răspunderii pentru inițierea de măsuri de descurajare (a Ruseiei) și reconstrucție (a Ucrainei)”.
Astfel, „Ucraina se află la un punct de inflexiune, în care de volumul și continuitatea sprijinului internațional va depinde în mod fundamental parcursul său către un viitor sigur și democrat”.
Ucraina se confruntă cu o criză demografică majoră
În același timp, Ucraina se confruntă cu o criză demografică ce va avea implicații directe asupra pieței muncii în viitor. Atfel, populația țării s-a redus semnificativ de la declanșarea invaziei ruse în urmă cu patru ani. În 2001, Ucraina avea 48,5 milioane de locuitori, în 2022, populația a ajuns la 42 de milioane și apoi la 35,8 milioane în 2024, din care doar 31,1 milioane de ucraineni trăiesc în regiuni aflate sub controlul Kievului.
Institutul pentru Demografie din Ucraina estimează că numărul populației care trăiește în intrriorul granițelor Ucrainei va ajunge la 30 de milioane de locuitori in 2037.
Peste 14 milioane de ucraineni și-au părăsit domiciile în primi doi ani de război. În jur de 4,5 milioane sunt strămutați în interiorul Ucrainei, iar 6,8 milioane trăiesc în prezent în afara granițelor țării.
„Această hemoragie de populație a acutizat criza de pe piața muncii, ceea ce a dus la o contracție a economiei”, se arată în raport.
Populația Ucrainei îmbătrânește, în același timp: vârsta medie a populației a crescut de la 41 de ani, câr era inainte de invazie, la 44, în prezent.
Costurile inițiale de reconstrucție a Ucrainei, estimate la 524 de miliarde de dolari, sunt de 2,8 mai mari decât tot PIB-ul Ucrainei din 2024.
De asemenea, în jur de 300.000 de ucraineni au fost răniți în conflictul cu Rusia, din care circa 100 de mii au suferit amputări de brațe ori licioare, ceea ce a dus la creșterea numărului de persoane cu dizabilități din această țară la un total de 3 mioane
Doar 16% din cei cu astfel de dizabilități sunt încadrați într-un loc de muncă.
Cel mai optimist scenariu pentru Ucraina și restul Europei vs. cel mai pesimist scenariu
Experții CEPA au identificat 3 scenarii plauzibile în privința felului în care va arăta Ucraina peste 10 ani.
Scenariul 1: „Triumf al Ucrainei” și integrare euro-atlantică a țării
În acest scenariu ideal pentru Kiev, Ucraina își păstrează integritatea teritorială, suveranitatea și e pe deplin integrată în structurile euro-atlantice.
Ucraina este, în acest caz, un model de țară care a reușit să treacă prin reforme democratice și să se sezvolte. Milioane de refugiați ucraineni se întorc acasă.
Rusia rămâne un vecin ostil, dar are capacități limitate de amenințare a Ucrainei cu o invazie.
Scenariul 2: Conflict înghețat și ambiguitate strategică
Un scenariu mai puțin favorabil pentru Kiev: luptele încetează pe linia frontului dar fără ca acest lucru să fie parafat de un tratat de pace.
Încetarea de facto a focului de pe linia frontului duce la o înghețare efectivă a zonelor aflate sub controlul, din acel moment, celor două țări - Ucraina și Rusia.
Ucraina rămâne în afara NATO dar beneficiază în continuare de sprijinul Aliaților. UE rămâne, în continuare, angajată în eforturile sale de sprijinire a Kievului dar „oboseala strategică” și lipsa tot mai mare de interes a opiniei publice scade. Scenariul duce la „instabilitate geopolitică” și „incertitudine economică”.
Conform analizei CEP, un conflict înghețat în Ucraina va provoca țările UE să cheltuie mai mulți bani pe securitate „improvizată” și mai puțin pe reforme structurale legate de pensii, sistemele de educație și sănătate. Industriile locale vor fi „reactive”, cu firme care vor investi mai degrabă în proiecte redundante economic decât în modernizare.
Scenariul 3: „Oboseală” accentuată a Occidentului și „vulnerabilitatea” ucraineană
Scenariul cel mai pesimist prevede o scădere accentuată a sprijinului occidental pentru Ucraina, în contextul unei „oboseli strategice” care duce la schimbări politice în țările europene, pe fondul unor crize economice și conflictelor globale paralele. Lipsită de resurse și fără garanții de scuritate, Ucraina se zbate în încercarea de a face față influenței tot mai mari a Rusiei, realizate prin metodele războiului hibrid. În acest scenariu, Ucraina devine „zonă-tampon” între Rusia și UE, tot mai instabilă și vulnerabilă, arată analiza CEPA.
Ştiri video recomandate
