În timp ce orașele ucrainene sunt bombardate aproape în fiecare noapte de Rusia, ideea organizării unor alegeri în această țară pare greu de imaginat. Cu toate acestea, la Kiev, perspectiva organizării unui scrutin revine în discuție, potrivit BBC.
De-a lungul celor trei ani de război la scară largă, zvonurile despre alegeri au apărut și dispărut în repetate rânduri. De fiecare dată, guvernul, opoziția și societatea ucraineană au respins ideea, subliniind că unitatea împotriva invaziei ruse trebuie să fie prioritatea absolută.
Alegerile prezidențiale care trebuiau să aibă loc în 2024 au fost suspendate conform legii marțiale, impuse după invazia rusă din 2022. Cu toate acestea, Kremlinul continuă să susțină că președintele Volodimir Zelenski este un lider ilegitim și cere organizarea de alegeri ca o condiție pentru un eventual acord de încetare a focului – un punct de vedere repetat recent și de fostul președinte american Donald Trump.
Acum, noi speculații sugerează că Zelenski ar putea reconsidera organizarea alegerilor, pe măsură ce discuțiile despre un posibil armistițiu avansează. Potrivit unor surse citate de BBC, există motive să credem că un scrutin ar putea avea loc mai târziu în acest an, probabil în vară.
Fostul comandant-șef al armatei ucrainene și posibil rival al lui Zelenski, Valeri Zalujnîi, a simțit nevoia să dezmintă orice zvon legat de o eventuală candidatură. „Răspunsul meu nu s-a schimbat”, a declarat el pentru RBC-Ucraina. „Cât timp războiul continuă, trebuie să muncim pentru salvarea țării, nu să ne gândim la alegeri.”
Declarația sa este semnificativă, având în vedere că Zalujnîi, în prezent ambasador al Ucrainei la Londra, a evitat în general atenția publicului.
Șeful Comisiei Electorale Centrale a Ucrainei, Oleh Didenko, a declarat la rândul său că organizarea de alegeri în prezent ar fi imposibilă fără modificări legislative. Legea actuală stipulează că alegerile parlamentare trebuie să aibă loc la 60 de zile după ridicarea legii marțiale, iar cele prezidențiale la 90 de zile. În contextul războiului, acest calendar ar necesita ajustări suplimentare.
Publicația The Economist a susținut recent că Zelenski ar fi avut o întâlnire săptămâna trecută pentru a discuta despre alegeri și ar fi cerut echipei sale să pregătească un scrutin, odată ce Statele Unite ar forța Rusia să accepte un armistițiu – posibil chiar până la Paște.
Mai multe surse guvernamentale au negat acest raport. „Aceasta este o informație falsă”, a declarat un oficial prezidențial pentru BBC News Ucraina. „Nu a avut loc o astfel de întâlnire și nu a existat nicio astfel de directivă.”
Un alt oficial guvernamental a adăugat că obiectivul principal al Kievului este atingerea păcii și că există puține speranțe ca războiul să se încheie atât de curând.
De ce se discută totuși despre alegeri?
Chiar și în fața acestor dezmințiri, unii cred că alegerile sunt totuși o posibilitate reală.
Creșterea popularității lui Zelenski – După criticile primite din partea lui Donald Trump și a vicepreședintelui american JD Vance la Casa Albă, sprijinul pentru Zelenski a crescut. Un sondaj realizat în martie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) arată că încrederea în președinte a crescut cu câteva puncte procentuale, ajungând la 69%.
Consolidarea poziției în negocierile de pace – Câștigarea unui al doilea mandat i-ar permite lui Zelenski să respingă acuzațiile Moscovei privind lipsa de legitimitate și să își întărească poziția în discuțiile privind viitorul Ucrainei. Săptămâna trecută, Vladimir Putin a sugerat că Națiunile Unite ar trebui să organizeze alegeri „democratice” în Ucraina, presupunând – poate greșit – că Zelenski va pierde.
Votul pentru prelungirea legii marțiale în mai – Zelenski ar putea folosi acest moment pentru a anunța că legea marțială nu va fi prelungită, ceea ce ar permite organizarea alegerilor în vară.
Presiunea din partea SUA – Steve Witkoff, emisarul special al lui Donald Trump, a declarat pe 21 martie, în cadrul unui podcast, că „s-a ajuns la un acord, vor avea loc alegeri în Ucraina.” Zelenski ar putea folosi această presiune externă ca justificare pentru a organiza scrutinul.
Soluții tehnologice pentru organizarea alegerilor – Milioane de ucraineni sunt fie în exil, fie pe front, fie în teritorii ocupate. O posibilă soluție ar fi utilizarea aplicației Diia, care stochează documente personale precum pașapoarte și cărți de identitate. Unii sugerează că această platformă ar putea fi folosită pentru vot, așa cum ucrainenii au folosit-o pentru a vota la Eurovision sau pentru a primi ajutoare financiare.
Obstacolele majore
Totuși, organizarea de alegeri în timpul războiului ridică numeroase probleme:
Modificările legislative necesare – Folosirea Diia pentru vot ar necesita o schimbare de legislație, iar Parlamentul ar putea întâmpina dificultăți în adoptarea rapidă a unei astfel de măsuri.
Vulnerabilitatea la atacuri cibernetice – Rusia ar putea încerca să saboteze sistemul electoral prin atacuri informatice sau dezinformare.
Risc de destabilizare militară – Ridicarea legii marțiale ar putea duce la plecarea a sute de mii de soldați de pe front, exact când Rusia ar putea lansa o nouă ofensivă. De asemenea, secțiile de votare ar putea deveni ținte pentru atacuri rusești.
Creșterea tensiunilor politice – Organizarea de alegeri ar putea diviza societatea și oferi Rusiei ocazia de a influența rezultatul prin propagandă și manipulare. De asemenea, ar fi văzută ca o acceptare a argumentelor rusești, potrivit cărora mandatul lui Zelenski este ilegitim din cauza alegerilor suspendate anul trecut.
Lipsa sprijinului popular – Potrivit sondajului KIIS din martie, 78% dintre ucraineni sunt împotriva organizării alegerilor chiar și după încheierea războiului.
Ce șanse are Zelenski pentru un nou mandat?
Volodimir Zelenski se bucură de un sprijin imens în Ucraina după disputa sa cu Donald Trump, potrivit unui sondaj telefonic Ipsos comandat de The Economist.
Rezultatele sondajului, la care au participat 1.000 de ucraineni, au fost publicate pe 12 martie și arată că peste 70% dintre respondenți aprobă munca lui Zelenski, iar 80% îl consideră președintele legitim al Ucrainei și resping organizarea de alegeri în timp ce ostilitățile continuă.
Singurul potențial candidat despre care se crede că l-ar putea învinge pe Zelenski în alegeri, dacă ar candida, este fostul șef al armatei Valeri Zalujnîi, actualul ambasador al Ucrainei în Marea Britanie. Acesta este cel mai bine clasat potențial contracandidat al lui Zelenski, în sondajele de opinie.
Însă sondajul publicat de The Economist a arătat că, dacă alegerile prezidențiale ar fi avut loc în acel moment, Zelenski ar fi câștigat cu încredere, iar locul doi ar fi fost ocupat de Valeri Zalujni.
Petro Poroșenko este un rival politic important al lui Zelenski și liderul celui mai mare partid de opoziție. Analiștii spun că este puțin probabil să candideze din nou, dar sprijinul său pentru un anumit candidat ar putea influența rezultatul alegerilor.
Ştiri video recomandate
