Ucrainienii reiau lucrările la canalul Bâstroe, după ce în august anunţaseră că renunţă la construcţie. Întreruperea a apărut cu scurt timp înainte ca la Haga să înceapă procesul dintre Kiev şi Bucureşti pe tema delimitării platformei maritime. Etapa actuală constă în lărgirea căii navigabile pe o lungime mai mare de 170 de kilomeri.
Oficialii de la Kiev au anunţat demararea lucrărilor de lărgire a canalului Bâstroe printr-o notificare trimisă Ministerului român al Mediului. Acesta este primul pas pe care trebuie să-l facă Ucraina pentru a putea primi aprobările necesare demarării unor lucrări cu posibil impact transfrontalier asupra mediului. Pentru lărgirea canalului, Ucraina invocă, printre alte motive, şi problemele sociale din regiune. Transporturile de mărfuri şi pasageri care vor fi efectuate după terminarea amenajării canalului vor influenţa viaţa ucrainienilor din zonă, deosebit de săraci.
Pe de altă parte notificarea prezintă şi posibilele efecte negative pe care le-ar putea provoca lucrările de pe Bâstroe. Printre acestea s-ar putea număra dispariţia unor plante rare sau chiar a unor animale din Delta Dunării, dar şi noxele care vor fi împrăştiate în atmosferă în urma lucrărilor hidrotehnice. Pe lângă această notificare Ucraina este nevoită, conform legislaţiei internaţionale, să organizeze în România o dezbatere publică privitoare la canalul Bâstroe.
Proiectul a fost subiectul mai multor discuţii aprinse între România şi Ucraina. Neînţelegerile au fost cauzate de impact negativ asupra mediului pe care ar urma să-l aibă deschiderea navigaţiei pe Bâstroe. Mulţi specialişti sunt în continuare de părere că amenajarea canalului va aduce grave prejudicii ecosistemului Delta Dunării, iar Consiliul Europei a cerut în repetate rânduri sistarea lucrărilor.
Antena 3
