Un plan de rezervă care să permită Europei să se apere folosind structurile militare existente ale NATO, în eventualitatea în care SUA s-ar retrage din alianță este deja sprijinit de Germania, scrie The Wall Street Journal.
Publicația americană notează că Berlinul a fost multă vreme un adversar al ideii de apărare continentală fără SUA, dar și-a schimbat optica în fața noilor realități aduse de administrația republicană de la Washington.
Planul este numit de unii "un NATO european", iar oficialii implicați în acest demers încearcă să aducă mai mulți reprezentanți ai statelor de pe continent în pozițiile de comandă și control ale alianței și să completeze capacitățile militare americane cu resurse locale.
Inițiativa avansează informal prin discuții și întâlniri "paralele" organizate în NATO.
Unul dintre obiective este acela de a menține descurajarea față Rusiei, continuitatea operațională și credibilitatea nucleară chiar și în cazul în care Washingtonul își retrage trupele din Europa și refuză să îi sară în ajutor, așa cum a amenințat președintele Donald Trump.
Lucrul la planul "de rezervă" s-a accelerat după ce liderul republican a amenințat că va prelua Groenlanda de la Danemarca, stat membru NATO.
Demersul a devenit și mai urgent, pe fondul blocajului legat de refuzul Europei de a susține războiul american din Iran.
Schimbare de optică la Berlin în privința apărării continentale
Un element crucial în susținerea unui "NATO european" ține de schimbarea politică de la Berlin, remarcă WSJ.
Timp de decenii, Germania a respins apelurile lansate de Franța pentru o mai mare autonomie europeană în domeniul apărării, preferând să mizeze pe SUA, în calitate de garant suprem al securității continentale.
Această abordare s-a schimbat în prezent sub cancelarul Friedrich Merz, potrivit unor persoane familiarizate cu gândirea acestuia.
Însă provocarea este uriașă: întreaga structură a NATO este construită în jurul conducerii americane la aproape toate nivelurile, de la logistică și informații până la comanda militară a organizației.
Europenii încearcă acum să preia o parte mai mare din aceste responsabilități, lucru pe care însuși Donald Trump l-a cerut insistent.
"Alianța va fi, într-o mai mare măsură, condusă de europeni", a declarat recent secretarul general NATO, Mark Rutte.
Un element semnificativ este că europenii acționează acum din proprie inițiativă, pe fondul ostilității tot mai mari a lui Trump, și nu ca răspuns la presiunile Washingtonului.
În ultimele perioadă, președintele SUA i-a numit "lași" pe aliații europeni lași” și a catalogat NATO drept un "tigru de hârtie", adăugând că președintele rus Vladimir Putin "știe și el asta".
"Transferul de responsabilitate dinspre Statele Unite către Europa este în curs și va continua, ca parte a strategiei de apărare și securitate națională a SUA", a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, unul dintre liderii implicați în planul menționat de WSJ.
"Cel mai important lucru este să înțelegem că acest proces are loc și să-l gestionăm într-un mod controlat, în locul unei retrage bruște a SUA", a adăugat el.
Stubb este unul dintre puținii lideri europeni care au menținut o relație apropiată cu Trump, iar țara sa are unele dintre cele mai puternice forțe armate de pe continent și cea mai lungă frontieră cu Rusia.
Trump a spus că retragerea SUA din NATO e "dincolo de reconsiderare"
La începutul acestei luni, Trump a amenințat că va părăsi NATO, după refuzul aliaților de a susține campania sa în Iran.
Președintele american a subliniat că decizia este deja "dincolo de reconsiderare".
O retragere a SUA din NATO ar necesita aprobarea Congresului american.
Totuși, președintele ar putea retrage trupe sau echipamente din Europa sau ar putea refuza sprijinul, folosindu-și autoritatea de comandant suprem, remarcă WSJ.
Imediat după noua amenințare, președintele finlandez l-a sunat pe Trump pentru a-l informa despre planurile Europei de a-și consolida propriile capacități de apărare.
"Mesajul de bază pentru prietenii noștri americani este că, după toate aceste decenii, a venit timpul ca Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate și apărare", a spus Alexander Stubb.
Germania găzduiește arme nucleare americane
"Acceleratorul" politic decisiv pentru Europa a fost schimbarea istorică de la Berlin.
Germania găzduiește arme nucleare americane pe teritoriul său și a evitat mult timp să pună sub semnul întrebării rolul SUA ca garant al securității europene.
Totuși, spre sfârșitul anului trecut, cancelarul Merz a început să își reconsidere această poziție, ajungând la concluzia că Donald Trump este dispus să abandoneze Ucraina și că nu mai există valori clare care să ghideze politica SUA în cadrul NATO.
În pofida acestor îngrijorări, liderul german nu a dorit să pună public sub semnul întrebării viabiliatea NATO, aspect considerat periculos, spun sursele WSJ.
Varianta optimă în prezent ar fi ca SUA să rămână în alianță, dar "grosul" apărării să fie asigurat de europeni.
"Este clar că noi, europenii, trebuie să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru propria noastră apărare, iar acest lucru se întâmplă deja. NATO trebuie să devină mai european pentru a rămâne transatlantic", a afirmat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius.
Un "NATO european" ar veni la pachet cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu
Schimbarea de poziție a Germaniei a deblocat un acord mai larg între alte state, inclusiv Regatul Unit, Franța, Polonia, țările nordice și Canada, care văd acum planul de rezervă ca o "coaliție a celor dispuși" în interiorul NATO.
După schimbarea de la Berlin, planificarea de urgență a trecut la abordarea unor chestiuni militare concrete: cine va coordona apărarea antiaeriană și antirachetă a NATO, coridoarele către Polonia și statele baltice, rețelele logistice și exercițiile regionale majore în cazul în care ofițerii americani s-ar retrage.
Acestea rămân cele mai mari provocări, spun oficialii implicați.
Ei adaugă că reintroducerea serviciului militar obligatoriu este un alt element esențial pentru succesul planului.
Multe state au renunțat la această practică după Războiul Rece.
"Nu vreau să dau sfaturi țărilor europene, dar în ceea ce privește educația civică, identitatea națională și unitatea națională, probabil că nu există nimic mai bun decât serviciul militar obligatoriu", a indicat președintele finlandez.
Finlanda a menținut încorporarea obligatorie.
Cei implicați în plan ar dori să accelereze producția europeană de echipamente esențiale în domenii în care statele de pe continent sunt în urma SUA.
E vorba inclusiv de războiul antisubmarin, capabilitățile spațiale și de recunoaștere, realimentarea în aer și mobilitatea aeriană.
Anunțul făcut luna trecută de Germania și Regatul Unit în legătură cu un proiect comun pentru dezvoltarea de rachete de croazieră stealth și arme hipersonice s-ar încadra în logica planlului de rezervă.
WSJ atrage atenția că efortul european marchează o schimbare fundamentală de paradigmă, dar realizarea acestor ambiții va fi dificilă.
Comandantul suprem al forțelor aliate din Europa este întotdeauna un american, iar oficialii SUA au declarat că nu intenționează să renunțe la acest post.
Groenlanda, punctul de rupere care a dat impuls planului pentru un NATO european
O zonă deosebit de dificilă este cea a informațiilor și al descurajării nucleare.
Oficialii europeni admit că nicio reorganizare a trupelor nu poate înlocui rapid sistemele americane de sateliți, supraveghere și avertizare timpurie privind rachetele, care constituie coloana vertebrală a credibilității NATO.
După ce Trump a amenințat că va invada Groenlanda, cancelarul Friedrich Merz și președintele Emmanuel Macron au început discuții privind posibilitatea extinderii descurajării nucleare franceze pentru a acoperi și alte state europene, inclusiv Germania.
Groenlanda - conchide WSJ - pare să fi fost momentul de cotitură, iar Trump a recunoscut el însuși acest lucru.
"Dacă vreți să știți adevărul, totul a început cu Groenlanda. Vrem Groenlanda. Ei nu vor să ne-o dea. Atunci, ok. Pa!", a spus liderul american, drept justificare la decizia de a părăsi NATO.
Ştiri video recomandate
