Armistițiul anunțat de Trump în Liban, în pericol să cadă după primele ore. Macron face apel la Israel și Hezbollah

Președintele francez Emmanuel Macron s-a declarat îngrijorat, vineri, de faptul că armistițiul între gruparea militantă Hezbollah din Liban și Israel ar putea fi deja subminat de operațiunile militare în curs.

„Fac apel la siguranța civililor de ambele părți ale frontierei dintre Liban și Israel. Hezbollah trebuie să depună armele. Israelul trebuie să respecte suveranitatea libaneză și să pună capăt războiului”, a scris Macron pe X.

Un armistițiu de 10 zile convenit între Israel și Liban a intrat în vigoare la miezul nopții, ora locală, fiind anunțat în prealabil de președintele SUA, Donald Trump.

Armata libaneză a raportat ulterior „acte de agresiune” din partea Israelului și le-a a cerut locuitorilor din sudul țării să fie precauți.

Premierul britanic Keir Starmer se deplasează astăzi la Paris pentru discuții privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru transportul global de petrol.

Potrivit Sky News, Regatul Unit a preluat un rol important în formarea unei coaliții de state care nu sunt implicate direct în conflictul cu Iranul, cu scopul de a securiza și redeschide această cale navigabilă.

Reuniunea, organizată în format virtual, va fi co-prezidată de Emmanuel Macron, președintele Franței, iar la discuții sunt așteptați să participe aproximativ 40 de lideri internaționali.

Armata israeliană a anunţat joi seară că loveşte lansatoarele de rachete ale Hezbollah din Liban, după ce acestea au tras rachete asupra Israelului, cu puţin peste o oră înainte de intrarea în vigoare a armistiţiului, potrivit unui comunicat, notează Agerpres.

"Armata loveşte în prezent lansatoarele de pe care Hezbollah a tras rachete spre nordul Israelului în urmă cu puţin timp", indică un comunicat militar publicat la ora 22:56 (19:56 GMT).

O persoană a fost grav rănită în nordul Israelului după tiruri dinspre Liban cu mai puţin de două ore înainte de intrarea în vigoare a armistiţiului, potrivit serviciilor de salvare din Israel.

Armistiţiul, anunţat anterior de preşedintele american Donald Trump, urmează să intre în vigoare la ora 21:00 GMT.

Trump susține că Iranul a acceptat să renunțe la ambițiile sale nucleare pentru o perioadă de 20 de ani

„Se conturează foarte bine faptul că vom încheia un acord cu Iranul și va fi un acord bun, va fi un acord fără arme nucleare”.

„Avem o declarație foarte puternică, dincolo de 20 de ani, că nu vor avea arme nucleare”, a spus el. „Să fim sinceri, nu există o limită de 20 de ani”.

Nu a existat o reacție oficială din partea Iranului până acum

Președintele SUA, Donald Trump, a afișat optimism cu privire la încheierea unui acord cu Iranul, susținând că regimul iranian „a acceptat” lucruri pe care nu le-ar fi acceptat în urmă cu două luni, inclusiv că nu va deține arme nucleare și că-și va preda „praful nuclear”.

„Este foarte important ca Iranul să nu aibă arme nucleare, iar ei au fost de acord cu acest lucru. Iranul a fost de acord și a făcut-o foarte ferm”, le-a spus Trump jurnaliștilor, joi, în timp ce părăsea Casa Albă.

„Au fost de acord să ne dea înapoi praful nuclear care se află adânc sub pământ, din cauza atacului pe care l-am făcut cu bombardierele B-2”, a spus Trump, făcând referire la bombardamentele SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene din iunie anul trecut.

„Avem, așadar, mult acord cu Iranul”, a spus Trump, lăudând negocierile. Iranul nu a confirmat că ar fi acceptat aceste condiții.

„Iranul vrea să ajungă la un acord, iar noi negociem foarte bine cu ei. Trebuie să nu existe arme nucleare”, a spus Trump, adăugând: „Acesta este un factor major, iar ei sunt dispuși să facă lucruri astăzi pe care nu le-ar fi făcut în urmă cu două luni”.

Întrebat despre o propunere anterioară ca Iranul să suspende îmbogățirea uraniului timp de 20 de ani, Trump a spus că nu există o astfel de limitare și că orice suspendare ar depăși acest termen: „Avem o declarație, una foarte puternică, că nu vor avea, dincolo de 20 de ani, arme nucleare, nu există o limită de 20 de ani”.

Armistiţiul de zece zile pe care Israelul l-a acceptat cu Libanul oferă o ocazie de „pace istorică” cu acest stat, a declarat, joi seară, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, reamintind, totuşi, exigenţa sa privind dezarmarea Hezbollah drept o condiţie prealabilă pentru orice acord, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Avem ocazia unui acord de pace istoric cu Libanul”, a declarat Netanyahu, care a precizat că forţele armate israeliene vor „rămâne în sudul Libanului într-o fâşie frontalieră de 10 km adâncime”.

Nu a existat niciodată o întâlnire oficială între un premier israelian şi un preşedinte libanez în exerciţiu. Discuţii directe au avut loc marţi, la Washington, între ambasadorii celor două ţări, primele de acest gen din 1993.

Joseph Aoun a respins solicitarea unui contact direct cu Benjamin Netanyahu.

Totuşi, preşedinţia libaneză a confirmat un apel cu secretarul de stat american, Marco Rubio, afirmând că preşedintele Aoun i-a „mulţumit pentru eforturile Washingtonului în vederea unui armistiţiu” cu Israelul.

Hezbollah, organizație teroristă susținută de Iran, va respecta armistițiul care urmează să intre în vigoare joi seara — dacă atacurile israeliene vor înceta, a declarat pentru CNN un important parlamentar al grupării, Ibrahim Moussawi.

„Atât timp cât forțele de ocupație israeliene își opresc agresiunile și nu încalcă armistițiul, ne vom respecta angajamentul”, a spus Moussawi. „Acesta ar trebui să includă întreg teritoriul Libanului și limitarea acțiunilor lor, și ar trebui să reprezinte un punct de plecare pentru retragerea israeliană din teritoriile libaneze”.

Moussawi a spus că Iranul a informat oficialii Hezbollah despre armistițiul așteptat înainte de anunț.

Iranul a cerut ca Israelul să înceteze atacurile în Liban ca o condiție prealabilă pentru un acord de încheiere a războiului cu Statele Unite. Acest lucru a stârnit nemulțumirea guvernului libanez, care a acuzat Iranul că îi încalcă suveranitatea și că negociază „în numele său”.

Guvernul Libanului, care a promis să dezarmeze gruparea susținută de Iran, a purtat, marți, discuții la cel mai înalt nivel cu oficiali israelieni, dar insistă asupra unui armistițiu ca o condiție pentru continuarea negocierilor.

Hezbollah a transmis că se opune discuțiilor dintre cele două țări, care sunt, din punct de vedere tehnic, state inamice. „Am spus foarte clar că respingem orice negocieri directe între cele două părți”, a declarat Moussawi.

Papa Leon i-a criticat aluziv pe Donald Trump și pe JD Vance, joi, în cea mai dură declarație de până acum pe tema războiului din Iran. Suveranul Pontif a spus că lumea este „devastată de o mână de tirani” care „manipulează însuși numele lui Dumnezeu”.

Remarcile vin la doar câteva zile după o dispută de mare amploare cu Donald Trump, care a postat un lung atac la adresa Papei, un critic vocal al războiului din Iran.

Vorbind în Camerun, Papa a criticat liderii care „închid ochii la faptul că miliarde de dolari sunt cheltuiți pe crime și devastări, însă resursele necesare pentru vindecare, educație și restaurare nu se găsesc nicăieri”.

„Maeștrii războiului se prefac că nu știu că este nevoie doar de o clipă pentru a distruge, totuși, adesea, o viață întreagă nu este suficientă pentru a reconstrui”, a spus el, joi.

Papa a condamnat, de asemenea, „un ciclu nesfârșit de destabilizare și moarte” într-o regiune „însângerată” din Camerun, care este cuprinsă de insurgență de aproape un deceniu.

„Cei care vă jefuiesc pământul de resursele sale investesc, în general, o mare parte din profit în arme, perpetuând astfel un ciclu nesfârșit de destabilizare și moarte”, le-a spus el celor adunați la o catedrală din orașul Bamenda, din nord-vestul țării.

„Pacea nu este ceva ce trebuie să inventăm: este ceva ce trebuie să îmbrățișăm acceptându-ne aproapele ca pe un frate și ca pe o soră”, a spus Papa.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat, joi, armistiţiul de zece zile dintre Israel şi Liban anunţat de Donald Trump şi a repetat că Europa va continua să facă apel la respectarea integrităţii teritoriale a Libanului, relatează Reuters şI AFP.

„Salut anunţul armistiţiului de zece zile între Israel şi Liban, mediat de preşedintele Trump. Este o uşurare, în condiţiile în care acest conflict s-a soldat deja cu mult prea multe victime”, a scris Ursula von der Leyen pe Twitter.

„Europa va continua să facă apel la respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale al Libanului. Şi vom continua să susţinem poporul libanez prin intermediul unui ajutor umanitar substanţial”, a adăugat ea.

Donald Trump a discutat, joi, cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, potrivit a două surse israeliene, în timp ce SUA încearcă să obțină un armistițiu între Israel și Liban.

Una dintre surse a declarat că un armistițiu ar putea fi posibil în câteva ore, deși nu este clar cine ar urma să facă un astfel de anunț.

O altă sursă regională, familiarizată cu negocierile, a spus, de asemenea, că un armistițiu pare iminent.

Tot joi, Trump a discutat și cu președintele libanez, Joseph Aoun, potrivit președinției Libanului.

Mai devreme în cursul zilei, Aoun a refuzat să discute direct cu Netanyahu.

Forţele americane din Orientul Mijlociu sunt în poziţia de a relua operaţiunile de luptă dacă Iranul nu ajunge la o înţelegere privind un acord de pace, a declarat, joi, în cadrul unui briefing de presă, şeful Pentagonului, Pete Hegseth.

„Tu, Iranul, poţi alege un viitor prosper, un pod de aur, şi sperăm că vei face acest lucru pentru poporul Iranului", a spus el.

„Dar dacă Iranul alege prost, atunci vor avea o blocadă şi bombe care cad asupra infrastructurii energetice”, a adăugat Hegseth.

În cadrul unei campanii de a face presiuni asupra regimului pentru a ajunge la un acord, forţele militare americane lansează o blocadă asupra tuturor navelor care încearcă să intre în Iran sau să părăsească Iranul.

Șeful militar al armatei SUA, generalul Dan Caine, a declarat într-o conferință de presă, în această dimineață, că armata SUA va urmări nave din orice țară care ar putea oferi „sprijin material” Iranului în alte regiuni.

„Pe lângă această blocadă, forța comună, prin operațiuni și activități în alte zone de responsabilitate, precum zona Pacificului, va urmări în mod activ orice navă sub pavilion iranian sau orice navă care încearcă să ofere sprijin material Iranului”, le-a spus Caine jurnaliștilor.

„Acest lucru include navele din așa-numita «flotă fantomă» care transportă petrol iranian. După cum știți, navele din această flotă sunt acele nave ilicite sau ilegale care ocolesc reglementările internaționale, sancțiunile sau cerințele de asigurare”, a spus el.

Caine a adăugat că 10.000 de marinari, zeci de nave și zeci de aeronave sunt implicate în misiune.

Președintele Libanului, Joseph Aoun, a refuzat să discute cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat un oficial libanez pentru CNN, după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că cei doi lideri ar urma să poarte discuții istorice.

„Le-am spus americanilor că nu suntem pregătiți să facem acest pas”, a declarat oficialul pentru CNN.

Oficialii din Liban au transmis Israelului și SUA că nu vor relua negocierile până când nu va fi încheiat un armistițiu între Liban și Hezbollah.

Anterior, joi, oficiali israelieni au declarat că Netanyahu și Aoun urmau să discute – după ce Israelul și Libanul au purtat, săptămâna aceasta, la Washington, DC, primele discuții directe din ultimele peste patru decenii. Trump a afirmat, de asemenea, într-o postare pe rețelele sociale, că liderii Israelului și Libanului vor vorbi, fără a oferi detalii despre unde sau cum ar urma să aibă loc comunicarea.

Israelul a declarat că nu intenționează, deocamdată, să pună capăt războiului cu gruparea susținută de Iran, conflict care a ucis peste 2.167 de persoane și a forțat peste 1,2 milioane de locuitori să își părăsească locuințele.

Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a vorbit într-o conferință de presă la Washington despre războiul din Iran, avertizând conducerea Iranului că SUA „îi urmărește”.

„În timp ce voi săpați în instalațiile lovite de bombe, noi devenim doar mai puternici”, spune el. „Voi aveți doar ce aveți – știți asta și noi știm asta.”

Adresându-se direct regimului iranian, el spune că aceștia pot „muta lucrurile”, dar asta înseamnă să se expună „ochiului atent” al SUA.

„Vă place să spuneți public, Iran, că controlați strâmtoarea Ormuz, dar nu aveți o marină”, adaugă Hegseth.

Hegseth spune că SUA se reîncarcă „cu mai multă putere decât înainte” și spune că îi oferă Iranului posibilitatea de a alege „calea ușoară sau calea grea”.

Dacă „alegeți greșit”, va exista o blocadă și vor cădea bombe asupra infrastructurii energetice, spune Hegseth.

El spune că industria energetică a Iranului nu este încă distrusă și că amenințarea cu tragerea asupra navelor comerciale „nu este control, ci piraterie”.

„Cât timp va fi nevoie, vom menține blocada”, a mai spus Hegseth.

Consilierul militar al liderului suprem al Iranului a avertizat că regimul va scufunda nave americane în strâmtoarea Ormuz dacă SUA vor decide să „supravegheze” calea navigabilă îngustă.

Mohsen Rezaei, fost comandant-șef al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran, numit consilier militar de Mojtaba Khamenei luna trecută, a amenințat, de asemenea, că va lua ostatici soldați americani dacă aceștia vor debarca și „va cere un miliard de dolari pentru fiecare captiv”.

„Trump vrea să devină poliția strâmtorii Ormuz, dar nu vom renunța sub nicio formă la cele zece condiții ale noastre din negocierile scurte privind o blocadă maritimă”, a declarat el aseară pentru televiziunea de stat, potrivit agenției de știri semi-oficiale Tasnim.

„Prelungirea armistițiului nu este deloc în favoarea noastră; aceasta este opinia mea personală. Presiunile trebuie intensificate. Lansatoarele noastre sunt acum fixate pe nave și le vom scufunda pe toate.”

„Un armistițiu va avea sens doar atunci când toate acordurile și drepturile noastre vor fi îndeplinite și o declarație va fi prezentată consiliului de securitate.”

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, va discuta astăzi cu președintele libanez, Joseph Aoun, potrivit presei israeliene.

Conversația va avea loc „după atâția ani de deconectare totală în dialogul dintre cele două state, iar această mișcare va duce, sperăm, în cele din urmă, la prosperitate”, a declarat un oficial israelian potrivit Times of Israel.

Mai multe instituții media au relatat însă că oficialii libanezi au declarat că nu au cunoștință de vreun contact sau întâlnire cu Israelul.

Asim Munir, șeful armatei pakistaneze, se află în Iran ca parte a eforturilor de mediere în curs de desfășurare pentru reluarea negocierilor, în contextul în care se apropie termenul limită pentru fragilul armistițiu dintre SUA și Iran.

Agenția de știri Reuters a relatat că un oficial iranian de rang înalt a declarat că vizita lui Munir „a fost eficientă în reducerea diferențelor în anumite domenii”, dar a adăugat că există în continuare dezacorduri fundamentale între părțile beligerante, în special în ceea ce privește programul nuclear al Iranului.

„Au fost create mai multe speranțe pentru prelungirea armistițiului și organizarea unei a doua runde de discuții”, a declarat oficialul.

„Soarta uraniului puternic îmbogățit al Iranului și durata restricțiilor nucleare impuse Iranului se numără printre problemele extrem de disputate pentru care nu s-a găsit încă nicio soluție”.

Armata americană afirmă că nicio navă nu a trecut de blocada americană de-a lungul Strâmtorii Ormuz de la intrarea acesteia în vigoare luni.

Forțele americane declară că vor intercepta sau vor întoarce navele care călătoresc spre sau dinspre coasta Iranului. Navele care vin sau pleacă din alte părți vor avea voie să treacă prin strâmtoare, se arată în comunicat.

Într-o actualizare de aseară, Comandamentul Central al SUA a declarat: „Zece nave au fost deja întoarse și ZERO nave nu au străpuns-o de la începutul blocadei americane de luni”.

Donald Trump speră să pună presiune pe Iran prin eliminarea taxelor pe care le cerea navelor pentru a trece prin Strâmtoarea Ormuz și prin reducerea exporturilor de petrol ale Iranului.

Iranul numește blocada „piraterie” și a amenințat că va riposta prin vizarea navelor din Golf, Golful Oman și Marea Roșie.

Liderii Israelului şi ai Libanului vor purta discuţii joi, a afirmat miercuri seara preşedintele american Donald Trump, la o zi după primele discuţii directe dintre cele două ţări.

„Încercăm să creăm o mică pauză între Israel şi Liban. A trecut mult timp de când cei doi lideri nu au mai vorbit, aproximativ 34 de ani. Se va întâmpla mâine. Super!”, a scris Trump pe reţeaua sa Truth Social.

Gardienii Revoluţiei au arestat patru „agenţi care au legătură cu Mosad”, serviciile secrete israeliene, a anunţat, joi, agenţia oficială iraniană IRNA pe site-ul său în limba arabă, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Suspecţii sunt acuzaţi că au „furnizat agenţilor Mosad, prin internet, imagini şi locaţia unor situri militare şi de securitate strategice”.

Cei patru suspecţi au fost arestaţi în provincia Gilan, la Marea Caspică, a precizat IRNA, fără a indica o dată anume.

Iranul anunţă regulat arestări şi execuţii ale unor persoane acuzate de spionaj în beneficiul inamicului.

Preşedintele american, Donald Trump, ar considera „binevenită încetarea ostilităţilor” în Liban, însă un astfel de acord nu face parte din negocierile cu Iranul, a declarat, miercuri, un oficial american de rang înalt, la o zi după primele discuţii directe între Israel şi Liban, relatează AFP, citată de Agerpres.

În ceea ce priveşte un posibil armistiţiu între Israel şi Hezbollah, oficialul a afirmat că „asta nu este ceva ce am solicitat şi nici nu face parte din negocierile de pace cu Iranul”.

Dar, a adăugat el sub protecţia anonimatului, „preşedintele ar considera binevenită încetarea ostilităţilor din Liban în cadrul unui acord de pace” între Israel şi Liban.

Obiectivele Israelului şi Statelor Unite „sunt identice” în ceea ce priveşte Iranul, a declarat prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, într-un mesaj video publicat miercuri seara de cancelaria sa, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Prietenii noştri americani ne informează în permanenţă despre contactele lor cu Iranul”, a afirmat Netanyahu în acest videoclip.

„Obiectivele noastre şi cele ale Statelor Unite sunt identice”, a adăugat el: „Vrem să vedem materialul îmbogăţit (stocul de uraniu înalt îmbogăţit) scos din Iran (...) abandonarea capacităţii de îmbogăţire în interiorul Iranului şi, desigur, vrem să vedem deschiderea Strâmtorii” Ormuz.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că SUA sunt „acum dispuse să aplice sancțiuni secundare” țărilor care cumpără petrol iranian sau care au în gestiune bani iranieni.

Întrebat despre o scrisoare trimisă de Departamentul Trezoreriei către aliați, care ar sugera că sancțiunile actuale împotriva Iranului nu au efectul dorit, Bessent a spus că „nu este adevărat”.

„Ieri am anunțat Operațiunea Economic Fury și, de peste un an, aplicăm presiune maximă asupra Iranului, atât prin blocarea plăților către statul iranian, cât și prin vizarea conturilor IRGC”, a spus el.

Secretarul Trezoreriei a adăugat că administrația dorește să înghețe „și mai multe fonduri ale conducerii IRGC și ale oricăror membri ai conducerii iraniene”. De asemenea, a precizat că administrația Trump a transmis țărilor că „dacă cumpărați petrol iranian sau dacă bani iranieni se află în băncile voastre, suntem acum dispuși să aplicăm sancțiuni secundare, ceea ce reprezintă o măsură foarte severă”.

Bessent a spus că această amenințare a fost repetată în mod specific către două bănci chineze, fără a preciza care sunt acestea.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că „Operation Economic Fury” este acum în desfășurare, iar SUA exercită presiuni financiare asupra Iranului.

El a spus că Iranul a făcut greșeala de a bombarda alte țări din Orientul Mijlociu, iar aceste țări sunt acum „mai transparente” în privința existenței banilor iranieni în sistemele lor bancare.

SUA au cerut acestor state să înghețe activele conducerii IRGC, a spus Bessent.

El a adăugat că țările sunt avertizate să nu cumpere petrol iranian. Dacă dețin bani iranieni în băncile lor, SUA vor lua în considerare aplicarea de sancțiuni secundare.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a negat că SUA ar fi solicitat prelungirea armistițiului cu Iranul

Karoline Leavitt a fost întrebată de un reporter despre o posibilă prelungire a acordului de armistițiu de două săptămâni dintre SUA și Iran.

„Am văzut unele relatări – din nou, relatări eronate – în această dimineață, potrivit cărora am fi solicitat oficial o prelungire a armistițiului. Nu este adevărat”, a spus ea.

„În acest moment, rămânem puternic implicați în aceste negocieri, în aceste discuții.

„Ați auzit direct de la vicepreședinte și de la președinte în această săptămână că aceste conversații sunt productive și în desfășurare, iar aceasta este situația în prezent”.

Totuși, Leavitt a adăugat că SUA „sunt optimiste în privința perspectivelor unui acord” cu Iranul.

Presa iraniană a relatat că patru nave au tranzitat, miercuri, apele din apropierea Iranului, deplasându-se către și dinspre țară, în ciuda blocadei impuse de SUA, care a intrat în vigoare marți.

Navele au fost Agios Fanourios, operată de Grecia, Alicia și RHN, operate de China, precum și nava cargo iraniană Golbon, potrivit agențiilor de presă semi-oficiale Tasnim și Mehr.

Datele MarineTraffic au arătat mișcările navelor, indicând că trei dintre acestea au intrat în apele iraniene, în timp ce Golbon se îndepărta.

Nava Golbon — sancționată de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA — „a continuat să opereze în apropierea Strâmtorii Ormuz, în ciuda amenințărilor SUA și a blocadei navale impuse de marina americană”, a relatat Tasnim.

Un oficial american a declarat, miercuri, că interceptările nu au loc în Strâmtoarea Ormuz și se desfășoară în mare parte în Golful Oman.

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că blocada vizează porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman, dar nu și strâmtoarea în sine, iar traficul care nu are legătură cu Iranul poate continua să tranziteze.

CENTCOM a mai transmis astăzi, într-o postare pe Twitter, că „în primele 48 de ore ale blocadei SUA asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene, nicio navă nu a reușit să treacă de forțele americane”.

„De asemenea, nouă nave au respectat indicațiile forțelor SUA de a se întoarce și de a reveni către un port sau o zonă de coastă iraniană”, a adăugat acesta.

Un armistițiu de două săptămâni între Iran și SUA este încă în vigoare. Între timp, Israelul și Hezbollah continuă schimburile de focuri peste graniță.

Discuții au fost deschise pe ambele fronturi, în speranța de a aduce pacea în regiune. Cele mai noi informații despre ele: 

Negocierile SUA–Iran

• 21 de ore de negocieri între SUA și Iran – găzduite de Pakistan – s-au încheiat duminică fără niciun progres către încheierea războiului
• Marți, Donald Trump a sugerat că discuțiile ar putea fi reluate „în următoarele două zile”. Iranul a spus că nu are „nicio informație” despre o nouă întâlnire
• BBC scrie că SUA poartă discuții cu Iranul despre o posibilă rundă secundă de negocieri, însă nu există nimic stabilit. Iranul a spus că discuțiile cu americanii „continuă” prin intermediul unui mediator pakistanez
• Un oficial de la Casa Albă a declarat separat pentru BBC că negocierile pentru prelungirea actualului armistițiu sunt în desfășurare. Între timp, o delegație din Pakistan a ajuns la Teheran

Negocierile Liban–Israel

• O întâlnire între ambasadorii Israelului și Libanului în SUA a avut loc marți la Washington
• Ambele părți au convenit să lanseze negocieri „directe” în urma întâlnirii. Ambasadorul Libanului a descris discuțiile drept „productive”, în timp ce omologul său israelian a spus că acestea arată că SUA, Libanul și Israelul sunt „de aceeași parte”
• În timp ce discuțiile aveau loc, Israelul și Hezbollah au continuat să se atace reciproc. Israelul a transmis că armistițiul nu se aplică operațiunilor sale din Liban

Negociatorii americani și iranieni au făcut progrese în discuțiile de marți, apropiindu-se de un acord-cadru pentru a pune capăt războiului, au declarat doi oficiali americani pentru Axios.

Un oficial american a declarat că echipa de negocieri a președintelui Trump - vicepreședintele Vance, trimisul Casei Albe Steve Witkoff și consilierul principal Jared Kushner - a continuat marți să efectueze apeluri telefonice și să facă schimb de propuneri preliminare cu iranienii și mediatorii.

„Au vorbit la telefon și au făcut schimb de replici cu toate țările și se apropie de noi relații”, a declarat oficialul american.

Un al doilea oficial american a confirmat marți că s-au înregistrat progrese.

„Vrem să facem o înțelegere. Și părți din guvernul lor vor să facă o înțelegere. Acum este să convingem întregul guvern de acolo să încheie înțelegerea”, a declarat un al treilea oficial american.

O nouă rundă de discuții directe, față în față, va avea loc probabil în următoarele zile, înainte de expirarea armistițiului, au declarat oficiali americani și surse familiare cu medierea, dar nu a fost stabilită o dată.

De la începutul blocadei impuse de SUA luni, 15 nave au traversat Strâmtoarea Ormuz, dintre care nouă au legături cu Iranul, potrivit unei analize BBC Verify bazate pe date de monitorizare maritimă.

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că blocada sa se aplică tuturor navelor care intră și ies din porturile iraniene. Navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre porturi non-iraniene nu ar urma să fie împiedicate, a adăugat acesta.

Într-o actualizare de marți, CENTCOM a informat că, în primele 36 de ore, nicio navă nu a reușit să treacă de blocadă, iar șase au respectat instrucțiunile de a se întoarce.

Datele de monitorizare sugerează că șase dintre navele care au trecut prin strâmtoare vizitaseră anterior un port iranian.

Informația SUA privind numărul navelor întoarse nu a putut fi verificată, însă datele de monitorizare indică faptul că cel puțin o navă care a traversat strâmtoarea și-a schimbat ulterior direcția.

Petrolierul Rich Starry, sancționat de SUA, a navigat spre est din Sharjah, în Emiratele Arabe Unite, prin strâmtoare, dar s-a întors și a revenit în Golf, miercuri.

În plus, două nave sub pavilion iranian au fost urmărite părăsind zona portului Chabahar.

„În primele 48 de ore ale blocadei impuse de SUA asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene, nicio navă nu a reușit să treacă de forțele americane. De asemenea, nouă nave au respectat indicațiile forțelor SUA de a se întoarce și de a reveni către un port sau o zonă de coastă iraniană”, a transmis CENTCOM în cea mai recentă actualizare a sa.

O bună parte a populației iraniene a primit cu ușurare acordul de încetarea focului cu Statele Unite, dar printre cei mai înverșunați susținători ai regimului iranian există și cei care cer ca Iranul să continue războiul și îi numesc „trădători” pe liderii care au fost de acord cu armistițiul, relatează, miercuri, EFE, citată de Agerpres.

În piața Enqelab răsună obișnuitele sloganuri „Moarte Americii” și „Moarte Israelului”, flutură steagurile miliției-partid libaneze Hezbollah și abundă portretele cu liderul suprem asasinat Ali Khamenei.

În aceeași piață sunt afișate pancarte în care sunt numiți „trădători” cei care au agreat fragilul armistițiu care a intrat în vigoare în urmă cu opt zile și care se menține, deși în discuțiile de la Islamabad nu s-a ajuns la un acord și în ciuda blocadei americane în Strâmtoarea Ormuz.

„Suntem pe străzi pentru a cere forțelor armate să nu lase armele și să continue lupta împotriva imperialismului”, spune, pentru EFE, Zahra, o femeie în vârstă de 41 de ani care poartă chador, o îmbrăcăminte care acoperă întreg corpul femeii cu excepția feței.

Femeia crede că Iranul „are acum avantajul” prin închiderea Strâmtorii Ormuz și prin ofensivele sale cu rachete împotriva țintelor americane și israeliene, așa că susține că „trebuie eliminați odată pentru totdeauna”. Ea spune că încă suferă după moartea ayatollahului Ali Khamenei - ucis pe 28 februarie, în prima zi a războiului - și cere răzbunarea acestuia.

Nu departe de ea, Nilufar susține că se opune armistițiului și refuză să negocieze cu agresorii. Tânăra, o manichiuristă în vârstă de 28 de ani, nu are aspectul obișnuit al susținătoarelor așa-zisei „republici islamice”, în fapt o dictatură teocratică.

Nu poartă chador, ci este îmbrăcată modern și, în loc de văl, poartă o panglică în păr. În orice caz, Nilufar consideră că „nu are niciun sens să negociezi cu țara care a trădat diplomația de două ori în câteva luni”, referindu-se la cele două ocazii, în iunie și în prezent, în care Statele Unite au atacat Iranul, deși aveau loc negocieri.

Nilufar susține că, dacă vor exista mai mulți morți pe pământ iranian din cauza atacurilor reînnoite ale americanilor sau ale israelienilor, sângele acestora va fi „responsabilitatea” celor care au convenit armistițiul, fără a preciza la cine se referă.

„Răspunderea pentru sângele vărsat după armistițiu revine celor care îl susțin”, scrie pe pancarta pe care o poartă tânăra.

Ladan, o secretară în vârstă de 33 de ani, consideră că este „inacceptabil să stai la aceeași masă cu acești ucigași”, referindu-se la Statele Unite și Israel, și amintește de uciderea a 165 de fetițe într-o școală din orașul Minab, într-un atac american la începutul războiului.

„Nu este nimic de discutat. Trebuie pur și simplu să ne răzbunăm pe câmpul de luptă pentru toate crimele pe care le-au comis”, spune ea, printre valurile de steaguri ale Iranului ayatolahilor și ale aliaților săi, precum Hezbollah.

Ca mulți alți susținători ai sistemului politic fondat de Ruhollah Khomeini în 1979, femeia consideră că SUA ar folosi armistițiul pentru a se „reînarma”.

În ciuda acestor dorințe de a continua războiul, totul indică posibilitatea organizării unei noi runde de negocieri în următoarele zile, după ce discuțiile de sâmbătă din Pakistan, care au durat 21 de ore, nu au ajuns la un rezultat favorabil.

Donald Trump a sugerat posibilitatea reluării contactelor în curând și nu a exclus că s-ar putea ajunge la un acord în următoarele runde de negocieri.

Pentru aceasta însă, ar trebui să se ajungă la un punct comun în ceea ce privește programul nuclear iranian, rachetele acestuia, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și sprijinul acordat unor grupuri regionale, precum Hezbollah.

Un oficial american de rang înalt a declarat pentru BBC că discuțiile privind prelungirea armistițiului de două săptămâni cu Iranul sunt în desfășurare.

Armistițiul urmează să expire săptămâna viitoare, pe 22 aprilie.

„Statele Unite nu au convenit oficial asupra unei prelungiri a armistițiului”, a declarat oficialul american.

„Există un dialog continuu între SUA și Iran pentru a ajunge la un acord”, a adăugat acesta.

Anterior, agenția de presă AFP a citat presa de stat iraniană, care a afirmat că informațiile privind o posibilă prelungire a armistițiului nu sunt confirmate.

Şeful comandamentului militar comun al Iranului a avertizat, miercuri, că forţele iraniene vor bloca total exporturile și importurile în regiunea Golfului Persic, a Mării Omanului și a Mării Roșii, în cazul în care Statele Unite nu vor ridica blocada impusă asupra porturilor iraniene. Într-o declarație citită de un prezentator la televiziunea de stat, Ali Abdollahi a afirmat că „Iranul va acționa cu fermitate pentru a-și apăra suveranitatea națională și interesele sale”:

„Comandantul Cartierului General Central al Khatam al-Anbiya a avertizat Statele Unite că, în cazul în care blocada navală împotriva Iranului va continua, nu vor mai fi permise niciun fel de exporturi sau importuri din Golful Persic, Marea Omanului și Marea Roșie.

Generalul-maior Ali Abdollahi a precizat că, dacă America agresivă și teroristă va încerca să-și continue acțiunea ilegală de blocadă navală în regiune și să creeze nesiguranță pentru navele comerciale și petrolierele Iranului, această acțiune a Americii va constitui un preludiu la încălcarea armistițiului, iar puternicele Forțe Armate ale Iranului nu vor permite continuarea niciunui export sau import în regiunea Golfului Persic, Mării Omanului și Mării Roșii. Comandantul Cartierului General Central al Khatam al-Anbiya a subliniat că Iranul va acționa cu fermitate pentru a-și apăra suveranitatea națională și interesele”, se arată în mesajul iranienilor.

Donald Trump a vorbit despre relația cu China într-o nouă postare pe contul său de pe Truth Social.

„China este foarte fericită că deschid permanent Strâmtoarea Ormuz. Fac acest lucru și pentru ei – și pentru întreaga lume. Această situație nu se va mai repeta niciodată. Au fost de acord să nu mai trimită arme în Iran. Președintele Xi îmi va da o îmbrățișare mare și călduroasă când voi ajunge acolo peste câteva săptămâni. Lucrăm împreună inteligent și foarte bine! Nu e asta mai bine decât să luptăm??? DAR ȚINEȚI MINTE, suntem foarte buni la luptă, dacă trebuie – mult mai buni decât oricine altcineva!!! Președintele DJT”, a scris Trump. 

Acesta a vorbit, într-un interviu pentru Fox news, despre o scrisoare pe care i-ar fi trimis-o lui Xi Jinping. 

Donald Trump a declarat că i-a scris lui Xi Jinping o scrisoare în care i-a cerut să nu dea arme Iranului.

Într-un interviu acordat Fox News, Trump a declarat că a auzit și a văzut rapoarte „peste tot” conform cărora China trimite arme Iranului.

„I-am scris o scrisoare rugându-l să nu facă asta. Și mi-a scris o scrisoare spunând că, în esență, nu face asta”, a spus Trump, adăugând că Xi este „o persoană cu care mă înțeleg foarte bine”.

Într-un interviu pentru Fox News, președintele SUA spune că prețurile la benzină „scad” și vor fi „mult mai mici” înainte de alegerile de la mijlocul mandatului.

Președintele SUA a declarat că războiul va încetini creșterea economică, spunând: „Va exista o lovitură, dar își va reveni”.

Dar el a adăugat că prețurile la benzină „vor scădea foarte curând și foarte mult”, spunând că el crede că vor fi „mult mai mici” înainte de alegerile de la jumătatea mandatului.

Pentagonul trimite, în următoarele zile, mii de militari în plus în Orientul Mijlociu, în timp ce administrația Trump încearcă să preseze Iranul să accepte un acord care ar putea pune capăt conflictului ce durează de câteva săptămâni. În același timp, guvernul american ia în calcul noi bombardamente sau chiar operațiuni terestre, dacă armistițiul fragil nu va rezista, au declarat oficiali americani, citați de The Washington Post.

În regiune vor fi trimiși aproximativ 6.000 de militari americani, aflați pe portavionul USS George H.W. Bush și pe navele de război care îl însoțesc, au spus oficiali actuali și foști oficiali. Alți circa 4.200 de militari, inclusiv pușcași marini, sunt așteptați să ajungă până la sfârșitul lunii.

Această suplimentare de forțe pare să se alăture navelor de război deja aflate în Orientul Mijlociu chiar în momentul în care armistițiul de două săptămâni urmează să expire pe 22 aprilie. Militarii se vor alătura celor aproximativ 50.000 de oameni despre care Pentagonul a spus că sunt implicați în operațiuni împotriva Iranului.

Sosirea unor nave americane suplimentare va pune și mai multă presiune asupra Iranului și îi va da amiralului Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA, precum și altor lideri militari de rang înalt, mai multe opțiuni dacă negocierile eșuează, a declarat James Foggo, amiral în retragere și decan la Center for Maritime Strategy din Virginia de Nord.

Întrebată despre extinderea prezenței militare, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat că Trump „a păstrat în mod înțelept toate opțiunile pe masă în eventualitatea în care iranienii nu renunță la ambițiile lor nucleare și nu acceptă un acord satisfăcător pentru Statele Unite”. Trump, Vance și negociatorii americani „au făcut foarte clare liniile roșii ale SUA”, a spus ea, estimând că „disperarea Iranului de a încheia un acord nu va face decât să crească” cât timp blocada rămâne în vigoare.

Sosirea forțelor suplimentare le va oferi comandanților trei portavioane în regiune, fiecare având la bord zeci de avioane de luptă. USS Abraham Lincoln se află în Orientul Mijlociu din ianuarie, în timp ce USS Gerald R. Ford a ajuns în estul Mării Mediterane în februarie. USS George H.W. Bush se afla marți în apropierea Cornului Africii și era așteptat să urmeze o rută neobișnuită, ocolind partea sudică a continentului african în drum spre Orientul Mijlociu, au declarat doi oficiali familiarizați cu situația. Traseul navei a fost relatat prima dată de USNI News.

Pe măsură ce blocada continuă, oficialii militari iau în calcul o altă posibilă escaladare: operațiuni terestre americane pe teritoriul Iranului, au declarat doi oficiali americani.

Oficiali ai administrației au discutat mai multe variante. Aplicarea unei blocade pe termen lung va fi „o misiune dificilă” pentru forțele americane, însă oricare dintre aceste operațiuni terestre ar fi mult mai riscantă, a declarat Mick Mulroy, fost pușcaș marin și fost ofițer CIA, care a lucrat la Pentagon în timpul primei administrații Trump.

Mulroy a spus că speră ca administrația americană și Iranul să poată ajunge la un acord acceptabil pentru ambele părți. Dacă, de exemplu, ar putea conveni asupra unei înțelegeri care să suspende programul nuclear iranian pentru 10 sau 20 de ani, această variantă trebuie cântărită în raport cu riscurile pe care le-ar înfrunta pușcașii marini și soldații desfășurați pe teritoriul iranian. „Nu va fi fără consecințe”, a spus el despre o astfel de misiune. „Cel mai probabil vor exista victime”.

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat, miercuri, că regimul iranian susține dialogul constructiv cu Statele Unite, dar nu va fi „forțat să se supună”.

„Iranul nu caută război sau instabilitate și a subliniat întotdeauna dialogul și cooperarea constructivă cu alte țări”, a spus el în timpul unei vizite la un centru de servicii de urgență din Teheran.

„Orice încercare de a impune o voință sau de a forța țara să se supună este sortită eșecului”, a adăugat el.

Șeful organismului de supraveghere nucleară al ONU, Rafael Grossi, a declarat, miercuri, că orice acord între Statele Unite și Iran pentru a pune capăt războiului trebuie să includă măsuri detaliate de verificare a activităților nucleare ale Teheranului.

„Iranul are un program nuclear foarte ambițios și extins, așa că toate acestea vor necesita prezența inspectorilor AIEA”, le-a spus Grossi jurnaliștilor. „În caz contrar, nu veți avea un acord. Veți avea o iluzie de acord”, a adăugat el.

Grossi a spus că orice înțelegere privind programul nuclear al Iranului va necesita „mecanisme de verificare foarte detaliate”.

Comentariile sale vin în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a sugerat o posibilă a doua rundă de discuții cu Iranul în zilele următoare, după ce o întâlnire inițială în Pakistan nu a reușit să producă un acord.

Ministrul pakistanez de Finanțe, Muhammad Aurangzeb, a anunțat că Arabia Saudită va depune 3 miliarde de dolari la banca centrală a Pakistanului.

Acești bani oferă un sprijin financiar important pentru Pakistan, a cărui economie este afectată de tensiunile regionale generate de conflictul dintre Statele Unite și Iran.

Aurangzeb se află la Washington, unde participă la reuniunile Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional.

El a mai spus că un depozit saudit deja existent, în valoare de 5 miliarde de dolari, nu va mai fi prelungit anual, ci pentru o perioadă mai lungă, potrivit unui comunicat al guvernului.

La începutul acestei luni, autoritățile pakistaneze au anunțat că țara va returna cele 2 miliarde de dolari depuse de Emiratele Arabe Unite la banca centrală a Pakistanului în 2019.

Donald Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News că războiul din Iran este „foarte aproape de final”.

Trump a declarat în repetate rânduri o victorie americană în Iran de la doar câteva zile după începerea războiului - chiar dacă realitatea de pe teren a fost mult mai complicată.

NEW: President Trump says the war with Iran is "close to over."

Full interview airs on @MorningsMaria on Fox Business at 6 a.m. pic.twitter.com/7YqjbHW3Fy

— Fox News (@FoxNews) April 15, 2026

Serghei Lavrov a declarat că Rusia ar putea ajuta la transformarea uraniului puternic îmbogățit al Iranului în combustibil nuclear sau la depozitarea acestuia „în moduri acceptabile pentru Iran, fără a-i încălca dreptul la îmbogățirea pașnică a uraniului”, a relatat agenția de știri de stat TASS, citată de CNN.

Rezervele Iranului de uraniu puternic îmbogățit – considerate un precursor al capacității de a construi o armă nucleară – reprezintă un punct cheie de dispută în negocierile dintre SUA și Iran pentru încetarea conflictului.

SUA au cerut Iranului să pună capăt programului său de îmbogățire și au insistat asupra recuperării celor aproximativ 460 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit care se crede că sunt îngropate sub pământ, a declarat un oficial al Casei Albe pentru CNN.

Ambele părți au propus suspendarea îmbogățirii uraniului de către Iran în timpul discuțiilor de la Islamabad de weekendul trecut, dar președintele american Donald Trump a declarat de atunci că nu îi place ideea unei pauze, preferând o oprire completă.

Moscova a ajutat anterior la gestionarea uraniului îmbogățit din Iran, odată cu intrarea în vigoare a acordului nuclear din era Obama – cunoscut sub numele de Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA).

Rusia ar accepta orice decizie a Iranului cu privire la uraniul îmbogățit în cadrul negocierilor de pace, a spus Lavrov, dar afirmarea sa privind „dreptul Iranului la îmbogățirea pașnică” se aliniază poziției declarate de mult timp de Iran, potrivit căreia dorește să îmbogățească uraniu doar pentru centrale electrice și în scopuri pașnice.

Marea Britanie, Canada, Elveţia şi alte şapte ţări au cerut marţi „încetarea urgentă a ostilităţilor în Liban”, invocând o îngrijorare profundă cu privire la înrăutăţirea situaţiei umanitare şi criza strămutărilor, relatează, miercuri, dpa, citată de Agerpres.

Cele zece ţări au afirmat într-o declaraţie comună că civilii şi infrastructura civilă trebuie protejate de efectele luptelor.

Ele au salutat recentul acord de încetare a focului de două săptămâni convenit între Statele Unite, Israel şi Iran, dar au spus că armele trebuie să tacă în Liban.

Apelul vine în urma unei întâlniri între reprezentanţi israelieni şi libanezi la Washington, care vizează pregătirea terenului pentru negocieri directe între părţile beligerante.

Conflictul dintre Israel şi miliţia libaneză Hezbollah, susţinută de Iran, a escaladat din nou în contextul războiului din Iran. Israelul a acuzat guvernul libanez că nu a dezarmat gruparea, care a funcţionat mult timp ca un stat în stat.

Cele 10 ţări - Australia, Brazilia, Canada, Columbia, Indonezia, Japonia, Iordania, Sierra Leone, Elveţia şi Regatul Unit - au cerut, de asemenea, respectarea dreptului internaţional umanitar pentru a proteja demnitatea umană, limita daunele aduse civililor şi pentru a permite furnizarea de ajutoare

„Condamnăm în termenii cei mai duri acţiunile în care au fost ucişi membri ai forţei de menţinere a păcii a ONU şi au crescut semnificativ riscurile cu care se confruntă personalul umanitar din sudul Libanului”, se arată în declaraţie

Trei militari din „Căştile albastre” au fost ucişi în incidente separate în sudul Libanului la sfârşitul lunii martie, a anunţat Forţa interimară a Naţiunilor Unite în Liban (UNIFIL). Un atac produs pe 29 martie a fost lansat de un tanc israelian, în timp ce un altul din 30 martie a fost cauzat de un dispozitiv exploziv plantat de Hezbollah, au arătat primele constatări ale UNIFIL.

Iranul a achiziționat în secret un satelit spion al Chinei și l-a folosit pentru a-și ameliora capacitatea de a lovi bazele militare americane din Orientul Mijlociu, scrie publicația Financial Times (FT), care citează documente militare ale regimului de la Teheran.

Conform ziarului britanic, Teheranul a folosit acest satelit în loviturile efectuate înainte de armistițiul convenit săptămâna trecută cu Washingtonul.

Satelitul TEE-01B, construit de compania chineză Earth Eye Co, a fost achiziționat de Forța aerospațială a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) la sfârșitul anului 2024, după ce a fost lansat cu succes în spațiu de pe teritoriul statului comunist.

Comandanții militari iranieni au recurs la acest dispozitiv pentru a monitoriza principalele baze militare ale SUA în regiunea Orientului Mijlociu.

Financial Times menționează că a consultat liste de coordonate cu date și ore, imagini realizate de pe orbită și diagrame ale traiectoriilor orbitale. 

Imaginile furnizate de TEE-01B au fost realizate în luna martie, înainte și după atacurile cu drone și rachete asupra amplasamentelor americane, conform publicației britanice.

Mai multe detalii aici.

Hezbollah a lansat aproximativ 30 de rachete asupra Israelului, a anunțat armata israeliană, la o zi după ce Israelul și Libanul au avut primele discuții directe din ultimele decenii, la Washington.

Majoritatea rachetelor au fost interceptate, iar restul au căzut în spații deschise, a declarat Forțele de Apărare Israeliene (IDF).

Pe de altă parte, cel puțin 35 de persoane au fost ucise în atacuri israeliene asupra Libanului într-un interval de 24 de ore, a anunțat ministerul sănătății al țării în actualizarea zilnică de marți.

Israelul a refuzat să se angajeze la un armistițiu în Liban. Ambele părți au convenit să poarte discuții suplimentare „la o dată și un loc convenite de comun acord”.

Prim-ministrul pakistanez, Shehbaz Sharif, va vizita Arabia Saudită, Qatar și Turcia săptămâna aceasta, în contextul în care se fac eforturi diplomatice pentru o a doua rundă de discuții dintre Iran și Statele Unite.

Sharif pleacă miercuri spre Jeddah pentru a se întâlni cu conducerea saudită înainte de a călători în Qatar „pentru a discuta despre cooperarea bilaterală în curs, precum și despre pacea și securitatea regională”, potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Pakistanului.

În Turcia, Sharif urmează să se întâlnească cu președintele Recep Erdogan și să participe la al cincilea Forum Diplomatic din Antalya.

Președintele pakistanez, Asif Ali Zardari, a declarat într-un comunicat că vizita oficială va consolida „o implicare suplimentară în promovarea eforturilor de pace”.

Pakistanul a găzuit sâmbătă primele discuții directe dintre cele Iran și SUA, în contextul unui armistițiu fragil. Deși nu s-a ajuns la niciun acord, Donald Trump a sugerat posibilitatea unor noi discuții, declarând, marți, pentru New York Post că „s-ar putea întâmpla ceva” în Pakistan în următoarele două zile.

Nu este clar dacă programul de călătorie al lui Sharif va influența momentul desfășurării acestor potențiale discuții. El se va întoarce la Islamabad sâmbătă.

Trump lansează pe Truth Social noi atacuri la adresa Papei Leon.  

„Poate cineva să-i spună, vă rog, Papei Leon că Iranul a ucis cel puțin 42.000 de manifestanți nevinovați, complet neînarmați, în ultimele două luni, și că a permite Iranului să dețină o bombă nucleară este absolut inacceptabil. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni. America s-a întors”, este mesajul pe care Donald Trump l-a publicat pe Truth Social.

Negocierile istorice dintre Israel şi Liban vor continua. Cele două delegaţii s-au întâlnit pentru prima dată după decenii întregi la Washington pentru a găsi o soluţie pe termen lung a conflictului. Pentru moment însă, Israelul a refuzat să se angajeze la un armistițiu în sudul Libanului, în ciuda faptului că Beirutul dorește o pauză de 15 zile în luptele armate pentru a putea accepta negocieri mai ample.

Marco Rubio, secretarul de stat american: "Aceasta este o ocazie istorică. Suntem conștienți că avem de-a face cu zeci de ani de istorie și de complexități, care ne-au condus la acest moment unic și la oportunitatea de față. Știu că unii dintre voi insistă cu întrebări despre încetarea focului, dar este vorba de mult mai mult decât atât. Este vorba despre a pune capăt definitiv celor 20 sau 30 de ani de influență a Hezbollahului în această parte a lumii. Acesta este un proces, nu un eveniment. Este mai mult decât o simplă zi. Va dura ceva timp, dar credem că merită efortul. Și este o întrunire istorică pe care sperăm să o dezvoltăm în continuare."

Yechiel Leiter, ambasador israelian in SUA: "Astăzi am descoperit că suntem de aceeași parte a baricadei. Și acesta este cel mai pozitiv lucru pe care l-am fi putut obține. Suntem uniți în efortul de a elibera Libanul de o forță de ocupație dominată de Iran, numită Hezbollah. Libanul se află sub ocupația lor, iar noi suferim din cauza barajelor lor constante de rachete și a atacurilor teroriste care încearcă să ne treacă granița. Am discutat despre o serie de aspecte, iar cel mai important a fost viziunea, viziunea pe termen lung, conform căreia va exista o graniță clar trasată între țările noastre, iar singurul motiv pentru care va trebui să ne traversăm teritoriile va fi pentru a ne desfășura activitățile profesionale, îmbrăcați în costume de afaceri, sau pentru a pleca în vacanță, îmbrăcați în costume de baie."

Vicepreşedintele SUA, JD Vance, ar urma să conducă o a doua rundă de negocieri cu oficialii iranieni, înainte de expirarea armistițiului. Donald Trump sugerase anterior că discuțiile s-ar putea relua în următoarele două zile în Pakistan.

JD Vance: „El (n.r. Donald Trump) nu vrea o înțelegere mică. Și acesta este unul dintre motivele pentru care, în primul rând, aș spune că în Pakistan am făcut progrese enorme, dar motivul pentru care acordul nu este încă încheiat este că președintele dorește cu adevărat un acord prin care Iranul să nu dețină arme nucleare, Iranul să nu mai sponsorizeze terorismul, dar și ca poporul iranian să poată prospera și să se alăture economiei mondiale. Și acesta este compromisul pe care îl oferă.

Le-a transmis că dacă îşi asumă renunţarea la armele nucleare, atunci noi vom face ca Iranul să prospere. Îl vom face prosper din punct de vedere economic. Și vom invita poporul iranian să intre în economia mondială într-un mod în care nu a mai fost niciodată în toată viața mea. Și acesta este genul de mare înțelegere în stilul lui Trump pe care președintele a pus-o pe masă. Trebuie să continuăm negocierile și să încercăm să o realizăm, pentru că ar fi minunat pentru lume. Ar fi minunat pentru țara noastră. Ar fi minunat pentru toată lumea”.

Armata americană folosește peste 12 nave de război și peste 100 de aeronave în blocada porturilor iraniene, a anunțat marți Comandamentul Central al SUA:

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat, marţi, că ONU are indicii că este foarte probabil ca discuţiile pentru a pune capăt războiului din Iran să fie reluate, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Întrebat ce ştie ONU despre o astfel de perspectivă, Guterres le-a răspuns reporterilor la sediul organizaţiei: „Potrivit indiciilor pe are le avem, este foarte probabil ca aceste discuţii să se reia”.

Secretarul general a menţionat că s-a întâlnit marţi cu viceprim-ministrul Pakistanului, şi a lăudat eforturile de pace ale guvernului acestuia.

„Consider că este esenţial ca aceste negocieri să continue”, a afirmat Guterres.

„Cred că ar fi nerealist să ne aşteptăm ca o problemă atât de complexă, o problemă de lungă durată, să poată fi rezolvată în prima sesiune a unei negocieri. Aşadar, avem nevoie ca negocierile să continue şi avem nevoie ca un armistiţiu să fie menţinut cât timp negocierile continuă”, a adăugat secretarul general al ONU.

Ministra Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a avut, marţi, o convorbire telefonică cu viceprim-ministrul şi ministrul de externe al Pakistanului, Mohammad Ishaq Dar, context în care s-a discutat despre negocierile de la Islamabad şi perspectivele de redeschidere a Strâmtorii Ormuz.

„România este afectată de conflictele din Orientul Mijlociu pentru că securitatea globală, preţurile crescute din piaţa de energie şi accesul limitat la fertilizatori se simt şi aici”, a scris şefa diplomaţiei române pe pagina sa de Facebook.

În cadrul convorbirii telefonice, aceasta i-a mulţumit ministrului Ishaq Dar pentru eforturile de mediere ale Pakistanului.

„Alături de partenerii regionali, aceste demersuri au fost esenţiale pentru obţinerea acordului de încetare a focului şi pentru evitarea unei escaladări militare periculoase în regiune.

Discuţia a reflectat speranţă, dar şi un optimism moderat, acordul de încetare a focului este fragil şi, în aceste zile, este prioritar ca SUA şi Republica Islamică Iran să continue discuţiile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul naval, fără blocaje şi restabilirea regimului de navigaţie liberă aşa cum era anterior conflictului”, a precizat Oana Ţoiu.

Ministrul de Externe a menţionat că, în coordonare cu partenerii internaţionali, România va continua să îndemne la dezescaladare şi dialog.

„Ştim cu toţii că nu sunt probleme care pot fi rezolvate direct de aici, dar putem contribui şi noi, la nivel diplomatic, la soluţii, împreună cu partenerii europeni, în coaliţia iniţiată de UK pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz din care facem parte, la ONU şi în Consiliul Guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, unde România a primit susţinerea celorlalte ţări pentru rolul de viceguvernator”, a spus Oana Țoiu.

De asemenea, cei doi miniştri au agreat să continue, într-o întâlnire viitoare, dialogul pentru dezvoltarea cooperării bilaterale, în special creşterea schimburilor comerciale, care acum sunt de aproximativ 150 de milioane de dolari.

„Semnarea în martie, în acest an, a memorandumului de înţelegere pentru colaborarea între Portul Constanţa şi Portul Karachi este un pas concret care semnalează prioritatea comună a ţărilor noastre pentru rute comerciale maritime care să contribuie la creşterea economiilor noastre”, a punctat ministra Oana Ţoiu.

În timp ce negocierile dintre Israel și Liban sunt în curs, Hezbollah susține că a atacat 13 localități israeliene din nordul țării cu rachete.

Gruparea afirmă că atacurile vor continua până când bombardamentele SUA–Israel vor înceta.

Anterior, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat că forțele israeliene se așteaptă la o intensificare a atacurilor din partea Hezbollah, pe măsură ce negocierile dintre Liban și Israel au început în SUA.

 Secretarul de stat american, Marco Rubio, a vorbit, marţi, de o „oportunitate istorică„ pentru o pace durabilă în Liban, la începutul primelor discuţii directe dintre Israel şi Liban din ultimele decenii, relatează AFP şi dpa, citate de Agerpres.

„Aceasta este o oportunitate istorică. Suntem conştienţi că trebuie să ne confruntăm cu decenii de istorie şi complexităţi care ne-au condus la acest moment unic şi la oportunitatea care ni se oferă”, a declarat Rubio, primindu-i la Departamentul de Stat pe ambasadorul israelian Yechiel Leiter, ambasadorul libanez Nada Hamadeh Moawad, ambasadorul SUA în Liban Michel Issa şi ambasadorul american la ONU, Mike Waltz.

„Este vorba despre încheierea definitivă a 20 sau 30 de ani de influenţă Hezbollah în această parte a lumii”, a adăugat el. „Este un proces, nu un eveniment singular. (...) Va necesita timp", a atenţionat secretarul de stat american, explicând că discuţiile de marţi au ca scop „definirea unui cadru pe care se poate construi o pace durabilă”.

Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelului încă de la începutul războiului actual, în sprijinul aliatului său, Iranul. Marţi, armata israeliană a indicat că se aşteaptă la o „intensificare” a atacurilor organizației teroriste pro-iraniene împotriva Israelului.

În ce-l priveşte, guvernul libanez vizează un armistiţiu şi cere retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului; guvernul de la Beirut s-a angajat în 2024 să dezarmeze Hezbollah, dar nu a reuşit să realizeze acest lucru, gruparea  fiind mai puternică.

„Va fi nevoie de multă imaginaţie şi optimism pentru a crede” că disputa dintre Israel şi Liban „poate fi rezolvată mâine la Washington”, a declarat, luni, un fost oficial israelian al apărării, adăugând că „aşteptările sunt mici”.

Președintele Consiliului European, António Costa, a criticat blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene, declarând pentru CNN că o „blocadă nu este niciodată răspunsul”.

„Credem că blocadele nu rezolvă alte blocade. Acționăm în mod corect, iar modul corect este să abordăm această problemă cu respect deplin pentru dreptul internațional”, a spus el.

Întrebat despre faptul că rezoluția Consiliului de Securitate al ONU pentru autorizarea unei astfel de coaliții a fost blocată săptămâna trecută de China și Rusia, Costa a insistat că nu este „imposibil” să se facă progrese.

„Într-o lume ideală am avea acest mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU, dar nu este imposibil să acționăm într-un alt cadru, nu ca parte a acestui război, ci ca parte a unei soluții de pace”, a spus el.

Costa a declarat că „ține pumnii” pentru progrese în cadrul negocierilor directe de astăzi dintre Liban și Israel, la Washington, condamnând, totodată, Israelul pentru încălcarea dreptului internațional în atacurile sale asupra statului vecin.

Donald Trump a afirmat, într-un interviu acordat, marţi, publicaţiei New York Post, că negocierile dintre SUA şi Iran s-ar putea relua în următoarele două zile, tot în Pakistan, unde a avut loc în weekend de asemenea prima rundă de negocieri, încheiată fără rezultat, transmite Reuters, citată de Agerpres.

„Într-adevăr, ar trebui să rămâneţi acolo (în Pakistan - n.red), pentru că ceva s-ar putea întâmpla în următoarele două zile şi înclinăm să mergem mai degrabă acolo” pentru noi negocieri cu Iranul, a spus preşedintele SUA.

De asemenea, el l-a lăudat pe comandantul armatei pakistaneze, mareşalul Asim Munir, despre care a spus că face o „muncă extraordinară” pentru medierea între SUA şi Iran. „Este fantastic, prin urmare este mai probabil să ne întoarcem acolo", în Pakistan, pentru noi tratative, a explicat Trump.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a făcut o paralelă directă între războiul din Ucraina și cel al SUA împotriva Iranului, spunând despre cele două conflicte că reprezintă „cele mai mari încălcări al legislației internaționale de la Al Doilea Război Mondial”, relatează Politico.

„Dezintegrarea legislației internaționale este evidentă astăzi, ca urmare a celor două cele mai mari crize globale – războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și războiul din Orientul Mijlociu”, a declarat Kallas, într-un discurs la Consiliul de Securitate al ONU, la New York.

„Împreună, crizele din Europa și Orientul Mijlociu reprezintă cel mai clar semnal că se abandonează vechile reguli, inclusiv carta ONU”, a continuat ea.

Kallas a spus că invazia rusească începută în 2022 este „cea mai revoltătoare încălcare a legililor internaționale”, dar a spus și despre actualul război SUA-Iran că face parte din aceeași eroziune sistemică a sistemului de relații internaționale bazat pe reguli.

Ea a avertizat că războiul din Iran, care a cuprins rapid toate țările învecinate din Golf, a „provocat o uriașă instabilitate și a costat prea multe vieți”, în același timp în care trimite unde de șoc pe piețele globale ale energiei și prin lanțurile de aprovizionare globale.

„Auzim multe despre multipolaritate astăzi, dar trebuie să o spunem clar – multipolaritatea necontrolată de carta ONU sau de legea internațională nu  dus niciodată la un rezultat pașnic sau stabil, ci a provocat mereu devastare”, a adăugat șefa diplomației europene.

„O nouă lume este în mijlocul facerii în acest moment, caracterizată de competiție și de politica puterii coercitive, dominată de câteva puteri militare care încearcă să-și formeze sfere de influență”.

Remarcile oficialei europene vin în contextul în care fragilul armistițiu din Orientul Mijlociu pare să fie pe punctul dezintegrării.

„Peste 10.000 de marinari, pușcași marini și aviatori ai SUA, împreună cu zeci de nave de război și zeci de aeronave, desfășoară misiunea de blocadă a navelor care intră și ies din porturile iraniene. În primele 24 de ore, nicio navă nu a reușit să treacă de blocada SUA, iar șase nave comerciale au respectat indicațiile forțelor americane de a se întoarce și de a reintra într-un port iranian din Golful Oman.

Blocada este aplicată în mod imparțial navelor tuturor statelor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman. Forțele SUA sprijină libertatea de navigație pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre porturi non-iraniene”, a transmis comandamentul central al armatei americane pe Twitter.

Ambasada iraniană în Africa de Sud a publicat pe Twitter un clip video generat cu inteligența artificială în care Donald Trump apare cântând o piesă numită „Blockade, Blockade”. Președintele american apare în îmbrăcăminte caracteristică anilor 1980, cântând la pian și plângându-se de închiderea Strâmtorii Ormuz.

And today’s popular music: “blockade” by Trump. pic.twitter.com/7EYQ1nSTm7

— Iran Embassy SA (@IraninSA) April 13, 2026

Războiul din Iran ar putea ajunge să-i coste pe contribuabilii americani mult mai mult decât arată cifrele oficiale, potrivit analizei Lindei Bilmes, expertă în politici publice la Harvard Kennedy School, citată de CNBC.

Primele șase zile ale războului au generat costuri de 11,3 miliarde de dolari, potrivit informării Pentagonului către Congres.

Deși un armistițiu fragil este încă în vigoare, eforturile de a ajunge la un acord durabil s-au dovedit până acum dificile, iar forțele americane au început, luni, o blocadă a porturilor iraniene, după ce negocierile de pace din weekend au eșuat.

„Sunt sigură că vom ajunge la un trilion de dolari pentru războiul din Iran”, spune Bilmes.

Cercetarea sa, publicată cu două zile înainte de anunțarea armistițiului temporar din 8 aprilie, a identificat mai multe motive pentru care această operațiune militară ar putea avea consecințe catastrofale asupra datoriei naționale a SUA pe termen lung.

Ea estimează costurile imediate, pe termen scurt, la aproximativ două miliarde de dolari pe zi, pe durata celor 40 de zile de conflict activ. Acestea includ costul muniției, al trupelor și al pagubelor aduse echipamentelor militare — cum ar fi doborârea accidentală a trei avioane de vânătoare F-15 în Kuweit.

Bilmes consideră că aceste costuri pe termen scurt sunt mai mari decât par pe hârtie, deoarece Pentagonul raportează cifre bazate pe valoarea istorică a echipamentelor, nu pe costul real al înlocuirii acestora în prezent — care este, de obicei, mult mai ridicat.

„Aceste diferențe sunt unul dintre motivele pentru care suma raportată de 11,3 miliarde de dolari este mai aproape de 16 miliarde și reflectă un decalaj persistent între ceea ce raportează Pentagonul în timp real și costul real al războiului”, a spus ea.

Bilmes a adăugat că marile contracte multianuale cu Lockheed Martin și Boeing pentru interceptori și rachete înseamnă că costul refacerii stocurilor pentru SUA va fi mult mai mare — aproximativ 4 milioane de dolari per interceptor — decât costul dronelor lansate de Iran, care pot fi produse cu doar 30.000 de dolari fiecare.

Pe termen lung, costul războiului crește odată cu reconstrucția instalațiilor și echipamentelor avariate — nu doar ale armatei americane din regiune, ci și ale infrastructurii aliaților săi din Golf.

La acestea se adaugă costurile potențialelor beneficii de invaliditate pe viață pentru aproximativ 55.000 de militari desfășurați în regiune, care au fost expuși la toxine și riscuri de mediu, a spus Bilmes, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra contribuabililor.

Între timp, Casa Albă a cerut Congresului să majoreze bugetul apărării SUA la 1,5 trilioane de dolari, ceea ce ar reprezenta cea mai mare creștere a cheltuielilor militare de la Al Doilea Război Mondial.

Această sumă nu include cele 200 de miliarde de dolari pe care Pentagonul a solicitat să fie alocate pentru războiul din Iran.

„Chiar dacă Congresul nu va aproba întreaga creștere, este foarte probabil ca cel puțin 100 de miliarde de dolari pe an să fie adăugați la bugetul de bază al apărării, sume care nu ar fi fost aprobate în absența acestui război”, a adăugat Bilmes.

Astfel de cheltuieli vor apăsa puternic asupra deficitului fiscal în creștere al SUA.

Comparativ cu războiul din Irak, care a costat în total două trilioane de dolari, datoria publică deținută de public în acea perioadă era sub 4 trilioane de dolari. Astăzi, aceasta depășește 31 de trilioane de dolari, o mare parte provenind din războaiele anterioare din Irak și Afganistan, potrivit lui Bilmes.

„Ne împrumutăm pentru a finanța acest război la rate mai mari, peste o bază de datorie mult mai mare”, a adăugat ea.

„Rezultatul este că doar costurile dobânzilor vor adăuga miliarde de dolari la costul total al acestui război. Și, spre deosebire de costurile inițiale, acestea sunt costuri pe care le transferăm explicit generației următoare”.

Hezbollah nu va respecta niciun acord care ar putea rezulta din discuțiile dintre Liban și Israel desfășurate în SUA, a declarat un oficial de rang înalt al grupării.

„În ceea ce privește rezultatele acestei negocieri dintre Liban și inamicul israelian, nu suntem deloc interesați sau preocupați de ele”, a declarat Wafiq Safa, membru de rang înalt al consiliului politic al Hezbollah, pentru AP.

„Nu suntem obligați de ceea ce vor conveni ei”.

Oficialii libanezi speră să ajungă la un acord de încetare a focului în războiul dintre Israel și Hezbollah.

Însă, premierului guvernului Israelului, Benjamin Netanyahu, a declarat că obiectivul său este dezarmarea Hezbollah, precum și un posibil acord de pace între Liban și Israel. Ieri, purtătorul său de cuvânt a spus că nu va exista un armistițiu cu Hezbollah.

Iranul ia în considerare o suspendare pe termen scurt a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, pentru a evita testarea unei blocade impuse de SUA și pentru a nu compromite o nouă rundă de negocieri de pace, potrivit unei persoane familiarizate cu deliberările de la Teheran, citată de Bloomberg.

Posibila pauză reflectă dorința de a evita o escaladare imediată într-un moment diplomatic sensibil, în timp ce SUA și Iranul stabilesc detaliile logistice pentru o nouă întâlnire față în față, a spus sursa, care a cerut să nu fie identificată deoarece discuțiile sunt confidențiale.

Macron a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter că a discutat cu Donald Trump şi cu preşedintele Iranului, și că le-a cerut să reia procesul de negocieri început la Islamabad.

„Am discutat ieri cu președintele iranian, Massoud Pezeshkian, precum și cu președintele american, Donald Trump. Am făcut apel la reluarea negocierilor întrerupte la Islamabad, la clarificarea neînțelegerilor și la evitarea unor noi faze de escaladare.

Este esențial, în special, ca încetarea focului să fie respectată strict de toate părțile și să includă Libanul.

La fel de important este ca Strâmtoarea Ormuz să fie redeschisă, în mod necondiționat, fără controale sau taxe de trecere, în cel mai scurt timp posibil.

În aceste condiții, negocierile ar trebui să poată fi reluate rapid, cu sprijinul principalelor părți implicate.

Franța și Regatul Unit vor găzdui, de asemenea, vineri, la Paris, o conferință care va reuni, prin videoconferință, țări nebeligerante dispuse să contribuie alături de noi la o misiune multilaterală și pur strict defensivă, destinată restabilirii libertății de navigație în strâmtoare, atunci când condițiile de securitate o vor permite”, a scris Macron.

Je me suis entretenu hier avec le Président iranien Massoud Pezeshkian, ainsi qu'avec le Président américain Donald Trump.

J’ai appelé à reprendre les négociations interrompues à Islamabad, à clarifier les malentendus, et éviter de nouvelles phases d'escalade.…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 14, 2026

Prim-ministra italiană, Giorgia Meloni, a anunțat suspendarea acordului de cooperare în domeniul apărării dintre Italia și Israel, scrie The Guardian.

„Având în vedere situația actuală, guvernul a decis să suspende reînnoirea automată a acordului de apărare cu Israelul”, a declarat Meloni, la un eveniment desfășurat la Verona, potrivit agenției italiene Ansa, fără a oferi alte detalii.

Corriere della Sera a relatat că acordul, încheiat inițial în 2005 și reînnoit automat la fiecare cinci ani, avea scopul de a încuraja acordurile comerciale dintre Italia și Israel, în special în sectorul apărării, precum și de a facilita cercetarea și dezvoltarea militară.

Pe de altă parte, Meloni a reacționat și la atacul dur lansat de Donald Trump pe platforma sa, Truth Social, la adresa Papei Leon al XIV-lea, pe care l-a acuzat că este „slab în fața infracționalității”. Prim-ministra italiană a calificat aceste afirmații drept „inacceptabile” și a adăugat: „Mi-am exprimat și continui să-mi exprim solidaritatea față de Papa Leon”.

Ibrahim Rezaei, purtătorul de cuvânt al Comitetului pentru Securitate Națională al Iranului, a declarat că armistițiul nu trebuie prelungit decât dacă sunt recunoscute drepturile Iranului, inclusiv controlul asupra Strâmtorii Ormuz.

El a avertizat că armistițiul nu trebuie folosit de SUA sau Israel pentru a se regrupa sau reînarma, spunând că orice astfel de acțiune ar justifica încheierea armistițiului.

„Dacă nu ne sunt acordate drepturile, armistițiul trebuie anulat”, a spus el, adăugând că Iranul este pregătit să revină la război dacă cererile sale nu sunt îndeplinite.

CEASEFIRE UPDATE ?

Ibrahim Rezaei, spokesman for Iran’s National Security Committee, says the ceasefire must not be extended unless Iran’s rights are recognized, including control over the Strait of Hormuz.

He warned the pause must not be used by the U.S. or Israel to regroup… pic.twitter.com/gnik86fShK

— Open Source Intel (@Osint613) April 14, 2026

Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, și președintele francez, Emmanuel Macron, vor găzdui împreună, vineri, la Paris, un summit axat pe eforturile de redeschidere a strâmtorii Ormuz, a anunțat guvernul britanic.

Potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului britanic, reuniunea va avea ca obiectiv stabilirea unui plan coordonat, independent și multinațional pentru protejarea transportului maritim internațional după încheierea conflictului.

Emmanuel Macron a declarat, anterior, că statele implicate în această inițiativă vor lucra la o „misiune strict defensivă”, separată de părțile aflate în conflict, care ar urma să fie desfășurată imediat ce situația o va permite.

Datele de urmărire a navelor analizate de BBC Verify arată că cinci nave cu legături cu Iranul au traversat Strâmtoarea Ormuz, în ciuda începerii blocadei navale impuse de guvernul american.

Două dintre aceste nave au vizitat porturi iraniene, potrivit MarineTraffic.

Datele acesteia arată că nava Christianna a traversat strâmtoarea luni, după începerea blocadei, după ce a făcut escală în portul iranian Bandar Iman Khomeini, conform datelor de urmărire a navelor.

Conform datelor, nava Rich Starry, sancționată de SUA pentru comerțul cu Iranul, a navigat peste noapte spre est din Sharjah, Emiratele Arabe Unite, prin strâmtoare.

Petrolierul Murlikishan, care se află și sub sancțiunile SUA pentru comerțul cu Iranul, a plecat din Lanshan, China, și s-a îndreptat spre vest prin strâmtoare peste noapte. Potrivit MarineTraffic, ultima sa poziție raportată a fost la est de insula Qeshm din Iran.

Un alt petrolier, Elpis, a trecut strâmtoarea îndreptându-se spre est, marți, venind din portul iranian Bushehr, conform urmăririi. De asemenea, nava se află sub sancțiuni americane, iar destinația sa este necunoscută.

O altă navă, care are legătură cu Iranul, dar care se îndrepta spre un port din Emiratele Arabe Unite a trecut prin strâmtoare, scrie Al Jazeera.

Nava Peace Gulf, care arborează pavilion panamez, se îndreaptă spre portul Hamriyah din Emiratele Arabe Unite, conform datelor LSEG.

Este posibil ca aceste nave să fi transmis rapoarte false de poziție - cunoscute sub numele de „spoofing” - pentru a-și deghiza locațiile.

Armata americană a declarat că, începând de luni va bloca „tot traficul maritim care intră și iese din porturile iraniene”. A precizat că „nu va împiedica libertatea de navigație pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre porturi non-iraniene”.

Blocada americană asupra porturilor iraniene și a navelor iraniene a început luni seară, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) declarând că forțele americane vor permite navigația către sau dinspre porturi non-iraniene, deoarece blocada se concentrează pe traficul maritim care intră sau iese din orice port iranian.

Jean-Noel Barrot, ministrul de externe al Franţei, a declarat că libera circulație a navelor în apele internaționale este un bun comun al omenirii care trebuie respectat pretutindeni și în toate circumstanțele, așa că este urgent ca această blocadă să fie ridicată.

Libera circulație în Ormuz a fost unul din subiectele principale la discuțiilor dintre Statele Unite și Iran care au avut loc în Pakistan weekendul trecut.

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a îndemnat Europa să joace un rol mai activ în a împinge Statele Unite către un acord, afirmând că diplomația rămâne cea mai bună cale de a rezolva disputele, potrivit presei de stat.

Într-o convorbire cu președintele Franței, Emmanuel Macron, Pezeshkian a spus că Iranul este pregătit să continue negocierile în cadrul regulilor internaționale și că Europa ar putea încuraja Washingtonul să respecte acest cadru.

„În ciuda unor înțelegeri la nivel de experți între părți, cererile excesive și lipsa de voință politică din partea oficialilor de rang înalt din SUA au împiedicat finalizarea unui acord”, a declarat acesta.

Iran’s President Masoud Pezeshkian urged Europe to play a more active role in pushing the United States toward an agreement, saying diplomacy remains the best way to resolve disputes, according to state media.

In a call with France’s President Emmanuel Macron, Pezeshkian said…

— Iran International English (@IranIntl_En) April 14, 2026

Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a declarat că se așteaptă la cea mai abruptă scădere trimestrială a cererii de petrol de la pandemia de Covid-19 încoace, scrie The Guardian. 

AIE a menționat că estimările sale presupun un „scenariu de bază” de reluare a transporturilor de petrol în luna mai prin strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a închis-o efectiv de la începutul războiului pe 28 februarie.

Aceasta ar duce la o scădere a cererii de 1,5 milioane de barili pe zi în al doilea trimestru, „cea mai accentuată de când Covid-19 a redus consumul de combustibil”, a declarat AIE.

Totodată, se preconizează că cererea globală de petrol va scădea cu 80.000 de barili pe zi în 2026, un contrast puternic cu prognoza de luna trecută, care preconiza o creștere de 640.000 de barili pe zi. 

Trei petroliere care au legături cu Iranul au trecut prin strâmtoarea Ormuz în prima zi completă de blocadă impusă de SUA porturilor iraniene, scrie The Guardian, care a preluat Reuters, citând date privind transportul maritim.

Agenția de știri a relatat că cele trei nave nu se îndreptau spre porturi iraniene așa că nu erau vizate de blocadă. Cele trei nave sunt:

Peace Gulf, un petrolier cu pavilion panamez, care se îndrepta spre portul Hamriyah din Emiratele Arabe Unite. Nava transportă de obicei nafta iraniană, un produs petrolier utilizat pentru fabricarea materialelor plastice și a substanțelor chimice.

Petrolierul Murlikishan, sancționat de SUA, naviga spre Irak pentru a încărca păcură. Nava, cunoscută anterior sub numele de MKA, a transportat petrol rusesc și iranian.

Rich Starry, o navă sancționată de SUA și sub pavilion chinez, care ar fi prima care va trece prin strâmtoarea Hormuz și se află aproape de Golful Oman. Transportă aproximativ 250.000 de barili de metanol, pe care i-a încărcat în ultimul său port de escală, Hamriyah din Emiratele Arabe Unite.

Arabia Saudită îndeamnă SUA să pună capăt blocadei asupra strâmtorii Ormuz din cauza temerilor că Iranul ar putea riposta și ar putea viza alte rute maritime, potrivit Wall Street Journal, citând oficiali arabi.

Oficialii și-au exprimat îngrijorarea că Iranul ar putea închide Bab el-Mandb, care a fost vulnerabil la atacurile Houthi. Arabia Saudită s-a bazat pe portul său de la Marea Roșie de la Yanbu pentru a exporta petrol, dar dacă Bab el-Mandeb se închide, regatul ar putea pierde ultima rută de export rămasă.

Echipele de negociatori din SUA și Iran ar putea reveni la Islamabad la sfârșitul acestei săptămâni, conform informaţiilor furnizate de cinci surse, la câteva zile după ce discuțiile la cel mai înalt nivel dintre cele două țări din ultimele decenii s-au încheiat fără un progres semnificativ. 

O sursă implicată în discuții a declarat că data nu a fost încă stabilită, dar că ambele țări s-ar putea întoarce încă de la sfârșitul acestei săptămâni, scrie Reuters, citat de The Guardian.

„Nu a fost stabilită o dată fermă, delegațiile păstrându-și opțiunea deschisă pentru perioada de vineri până duminică”, a declarat o sursă iraniană de rang înalt.

Întâlnirea de weekend din capitala Pakistanului pentru a rezolva conflictul dintre SUA și Iran, organizată la patru zile după anunțul de încetare a focului de marți trecută, a fost prima întâlnire directă dintre oficialii americani și iranieni din ultimii peste zece ani și cea mai importantă întâlnire de la Revoluția Islamică din Iran din 1979. O propunere a fost transmisă atât SUA, cât și Iranului, pentru a-și trimite din nou delegații în vederea reluării discuțiilor, a declarat prima sursă. 

Două surse pakistaneze au declarat că oficialii pakistanezi comunică cu ambele părți în privința momentului următoarei runde de negocieri, iar întâlnirea ar urma, cel mai probabil, să aibă loc în weekend. „Am luat legătura cu Iranul și am primit un răspuns pozitiv, că sunt deschiși pentru o a doua rundă de discuții”, a declarat un oficial guvernamental pakistanez de rang înalt.

Organizația Maritimă Internațională, agenția maritimă a ONU, afirmă că nicio țară nu are dreptul legal de a bloca navigația în strâmtorile utilizate pentru tranzitul internațional.

Secretarul general Arsenio Dominguez a declarat pentru programul Today de la BBC Radio 4 că se creează un precedent periculos.

„Înțeleg că există un conflict acolo, dar încă nu există nicio bază legală în dreptul internațional pentru a lua măsuri de blocare a oricărei strâmtori folosite pentru navigația internațională”, spune Dominguez.

„Cu cât au loc mai multe măsuri de represalii, cu atât crește îngrijorarea pentru cei 20.000 de navigatori încă prinși în Golful Persic și, bineînțeles, pentru toți ceilalți din întreaga lume care continuă să fie afectați economic.”

„Cu cât durează mai mult, cu atât mai mult vom simți cu toții acest impact.”

Xi Jinping a prezentat o propunere în patru puncte pentru pace și stabilitate în Orientul Mijlociu, avertizând că lumea nu trebuie lăsată „să revină la legea junglei”.

În unele dintre cele mai importante declarații făcute până acum despre criza din Orientul Mijlociu, liderul de la Beijing a spus că China va avea un „rol constructiv” în susținerea negocierilor de pace din regiune.

Xi Jinping a făcut aceste declarații în timpul unei întâlniri la Beijing cu Khaled bin Mohamed, prințul moștenitor al Abu Dhabi. Potrivit agenției de presă de stat Xinhua, cei doi au discutat despre situația actuală din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului.

În propunerea sa, Xi a cerut, în primul rând, respectarea principiului coexistenței pașnice și construirea unei arhitecturi de securitate comune, cuprinzătoare, cooperative și durabile pentru Orientul Mijlociu și Golf.

În al doilea rând, el a subliniat importanța respectării suveranității statelor, inclusiv prin protejarea personalului, a infrastructurii și a instituțiilor.

În al treilea rând, liderul chinez a insistat asupra respectării dreptului internațional, despre care a spus că nu trebuie „folosit când este convenabil și abandonat când nu mai este”. El a avertizat că lumea nu trebuie să alunece din nou spre „legea junglei”.

În al patrulea rând, Xi a cerut tuturor statelor să lege dezvoltarea de securitate și să contribuie la crearea unui climat favorabil dezvoltării țărilor din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului.

Preşedintele iranian, Masoud Pezeshkian, a dat vina pe SUA pentru eşecul recentei runde de discuţii de pace de la Islamabad, menţionând ceea ce el calificat drept cerinţe excesive şi o lipsă de voinţă politică din partea oficialilor americani, relatează, marţi, dpa, citând postul de televiziune de stat iranian în limba engleză PressTV.

Toţi aceşti factori au constituit piedici în calea unui posibil acord, a declarat Pezeshkian într-o convorbire telefonică, luni, cu Emmanuel Macron.

„În ciuda înţelegerilor la care au ajuns cele două părţi la nivel de experţi, cerinţele excesive şi lipsa de voinţă politică din partea înalţilor responsabili americani au împiedicat ajungerea la un acord”, a afirmat Pezeshkian, subliniind că diplomaţia rămâne calea preferată a Iranului, cu respectarea deplină a demnităţii şi suveranităţii sale naţionale.

Guvernul Pakistanului îşi continuă ofensiva diplomatică pentru a asigura sprijinul puterilor mondiale după blocajul negocierilor de la Islamabad între Statele Unite şi Iran având drept obiectiv organizarea unei a doua runde de dialog şi a unei prelungiri a armistiţiului în vigoare, informează EFE, citată de Agerpres.

„Astăzi, armistiţiul continuă să fie în vigoare. Se fac toate eforturile pentru a rezolva problemele restante”, a declarat prim-ministrul pakistanez, Shehbaz Sharif.

Shehbaz Sharif a confirmat în ultimele ore că menţine negocieri active cu China, Arabia Saudită şi membri ai G7 pentru a evita prăbuşirea procesului. Pentru a forţa o nouă întâlnire înainte ca armistiţiul să expire pe 22 aprilie, el a purtat convorbiri cu prim-miniştrii Canadei, Mark Carney, şi Japoniei, Sanae Takaichi.

Ministrul de externe al Pakistanului, Ishaq Dar, a anunţat, marţi, o convorbire telefonică cu omoloagele sale canadiană, Anita Anand, şi britanică, Yvette Cooper, pentru a analiza obstacolele din calea dialogului.

Se preconizează ca prim-ministrul pakistanez să călătorească în Arabia Saudită în următoarele ore pentru a se întâlni cu prinţul moştenitor Mohammed bin Salman cu care împărtăşeşte un acord de apărare reciprocă ce a determinat Pakistanul să desfăşoare sâmbătă o unitate a forţelor aeriene pakistaneze la baza King Abdulaziz.

Această vizită are loc după o coordonare prealabilă cu ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, şi după informarea guvernelor din Turcia şi Egipt cu privire la progresele realizate, ţări cu care Pakistanul împărtăşeşte medierea în procesul de pace.

Liderul pakistanez a descris ca un „moment istoric” cele 21 de ore de negocieri faţă în faţă între delegaţiile din SUA  şi Iran. „Este nevoie de luni şi uneori de ani pentru a stabili pacea. Pakistanul ne-a oferit oportunitatea de a transforma norii războiului în pace durabilă”, a declarat premierul Sharif referindu-se la acordurile de la Oslo sau Geneva.

Deşi delegaţia americană, condusă de vicepreşedintele JD Vance, şi-a calificat ultima propunere drept "oferta finală", iar preşedintele Donald Trump a anunţat un blocaj naval împotriva Iranului, Islamabadul insistă că rămân deschise canalele.

Conform surselor guvernamentale, Pakistanul îşi concentrează acum strategia pe recunoaşterea internaţională a rolului său de mediator pentru a exercita presiuni asupra ambelor părţi să revină la masa negocierilor. Pakistanul urmăreşte să extindă acordul de încetare a focului pentru a discuta punctele critice şi anume îmbogăţirea uraniului şi controlul asupra Strâmtorii Ormuz. 

Un petrolier chinez sancționat de Statele Unite a traversat marți Strâmtoarea Ormuz, în ciuda blocadei impuse de SUA asupra acestui punct strategic, conform datelor din domeniul transportului maritim, scrie CNN.

Petrolierul „Rich Starry” deținut de Shanghai Xuanrun Shipping Co Ltd a reușit să traverseze strâmtoarea și să părăsească Golful Persic, conform datelor furnizate de LSEG, MarineTraffic și Kpler.

Până în aprilie 2023, a purtat numele Full Star și a navigat sub pavilionul Hong Kong, arată datele MarineTraffic.

Petrolierul și compania care îl deține au fost sancționați de Statele Unite pentru relațiile cu Iranul.

Rich Starry este un petrolier de rază medie care transportă aproximativ 250.000 de barili de metanol la bord, potrivit datelor. Acesta a încărcat marfa în ultimul său port de escală, Hamriyah din Emiratele Arabe Unite, arată datele din domeniul transportului maritim.

Datele au arătat că petrolierul deținut de chinezi are la bord un echipaj chinez.

Un alt petrolier sancționat de SUA, Murlikishan, s-a îndreptat, de asemenea, marți spre strâmtoare, au arătat datele LSEG.

Se așteaptă ca petrolierul de dimensiuni mici, gol, să încarce păcură în Irak pe 16 aprilie, au arătat datele Kpler. Nava, cunoscută anterior sub numele de MKA, a transportat petrol rusesc și iranian.

Luni, un petrolier a trecut prin Strâmtoarea Hormuz după ce blocada urma să intre în vigoare, conform datelor publicate de Kpler, o platformă de analiză și analiză a fluxurilor comerciale globale.

Nava, înmatriculată în Comore sub numele Elpis, este parțial încărcată și a fost sancționată de Statele Unite în 2025 pentru „implicarea sa în vânzarea, cumpărarea și transportul de petrol iranian” ca parte a flotei din umbră a Iranului.

SUA au încercat să obțină o suspendare de 20 de ani a programului iranian de îmbogățire a uraniului, în demersurile de încheiere a unui acord de pace cu republica islamică, relatează Agerpres, care citează presa de peste Ocean.

Însă negocierile purtate la Islamabad s-au încheiat fără efecte palpabile.

Vicepreședintele american, JD Vance, a plecat, duminică, din Pakistan fără niciun rezultat în urma discuțiilor purtate cu Iranul, principalele puncte de blocaj fiind redeschiderea Strâmtorii Ormuz și programul nuclear iranian.

Negocierile au urmat armistițiului convenit de părți, săptămâna trecută, pe o perioadă de două săptămâni, după războiul început de SUA și Israel pe 28 februarie, prin bombardamente asupra Teheranului.

Implicarea SUA în război a fost motivată de Donald Trump prin riscul ca Iranul să dezvolte o armă nucleară.

Iranul neagă că ar urmări un asemenea obiectiv.

SUA au cerut Iranului o pauză de două decenii în programul de îmbogățire a uraniului. Teheranul a acceptat doar cinci ani

Potrivit presei americane, care citează responsabili apropiați discuțiilor desfășurate sâmbătă, la Islamabad, SUA au cerut Iranului să se angajeze să nu îmbogățească uraniu timp de 20 de ani.

Această pauză de 20 de ani ar fi urmat să vină însoțită de o relaxare a sancțiunilor internaționale la adresa republicii Islamice, a relatat The Wall Street Journal.

În schimb, Iranul s-a declarat dispus să-și suspende activitățile nucleare doar pe durata a cinci ani, a scris, la rândul său, The New York Times.

Aceste evoluții dezvăluite de presa de peste Ocean indică faptul că partea americană ar fi fost dispusă la o variantă mai „diluată” a cerințelor formulate public de Donald Trump. Acesta a spus că Iranul trebuie să renunțe definitiv la ambițiile sale nucleare.

În 2018, în timpul primului său mandat la Casa Albă, Trump a retras SUA din acordul nuclear încheiat în 2015 între Iran și marile puteri. Acordul prevedea o relaxare treptată a sancțiunilor în schimbul unor limitări stricte în privința îmbogățirii uraniului și în condițiile unui control internațional întărit asupra instalațiilor atomice ale țării.

JD Vance: SUA și-au prezentat clar liniile roșii

„Una este ca iranienii să afirme că nu se vor dota cu arma nucleară și este altceva punerea în aplicare a unui mecanism necesar care să garanteze că aceasta nu se va întâmpla”, a afirmat JD Vance, luni, după încheierea, fără niciun rezultat, a discuțiilor de pace în Pakistan.

El a adăugat că SUA au prezentat „linii roșii clare”.

„Problema centrală este retragerea întregii cantități de uraniu pe care Iranul deja l-a îmbogățit foarte mult, precum și garanția că nu va mai exista niciun fel de îmbogățire a uraniului în următorii ani, ba chiar în următoarele decenii”, a declarat și prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu.

Iranul a exclus deja orice fel de restricții cu privire la dreptul său de a îmbogăți uraniu în cadrul programului său nuclear, despre care susține că e de natură civilă.

Rusia și-a reiterat, luni, disponibilitatea de a prelua pe teritoriul său uraniul iranian îmbogățit, în eventualitatea unui eventual acord de pace între SUA și Iran.

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a afirmat, luni seară, că ţara sa, cu sprijinul aliatului său american, a dat regimului iranian „cea mai grea lovitură” din istoria sa, informează Agerpres.

„Am dat regimului terorist iranian cea mai grea lovitură din istoria sa", în timpul unei ceremonii la memorialul Yad Vashem din Ierusalim.

„Dacă nu am fi acţionat, nume precum Natanz, Fordo, Isfahan (...) ar fi putut rămâne pentru totdeauna asociate cu infamia, precum Auschwitz, Treblinka, Majdanek şi Sobibor", a afirmat el, comparând instalaţiile nucleare iraniene cu lagărele de concentrare naziste.

Iranul a propus suspendarea îmbogățirii uraniului pentru o perioadă de până la cinci ani, o ofertă respinsă de SUA, care a insistat asupra unei perioade de 20 de ani, potrivit New York Times, citând înalți oficiali iranieni și americani.

Raportul adaugă că SUA și Iranul au discutat despre suspendarea activității nucleare a Teheranului în timpul discuțiilor din Pakistan, dar nu au ajuns la un acord.

Însă ar putea avea loc o a doua rundă de discuții față în față.

Ambițiile nucleare ale Iranului au reprezentat un punct de conflict major, Donald Trump reiterând duminică faptul că SUA se vor asigura că Iranul nu va deține o armă nucleară.

JD Vance a acuzat guvernul iranian de „terorism economic” prin blocarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, scrie BBC.

Vance a declarat că președintele Donald Trump a arătat că „și de partea cealaltă se poate juca la fel”.

El spune că, dacă iranienii „se angajează în terorism economic”, atunci SUA vor respecta principiul potrivit căruia „nici navele iraniene nu vor mai ieși”.

Vance a vorbit și despre discuțiile cu Iranul din weekend, spunând că s-au făcut progrese importante. „Mingea este acum în terenul Iranului”, a spus el.

Potrivit lui Vance, Iranul trebuie să fie flexibil și să accepte „lucrurile esențiale” cerute de SUA: controlul american asupra uraniului îmbogățit al Iranului și un mecanism de verificare care să garanteze că Iranul nu dezvoltă o armă nucleară.

Departamentul de Stat al SUA a confirmat că secretarul de stat Marco Rubio va participa la întâlnirea de marți dintre ambasadorii libanez și israelian la Washington.

Yechiel Leiter din Israel și Nada Hamadeh Moawad din Liban au programate discuții la ora 11:30 ET (15:30 GMT), la Departamentul de Stat.

Scopul discuțiilor este de a pune capăt conflictului care cuprinde sudul Libanului, unde Israelul atacă pozițiile Hezbollah, forțând sute de mii de civili să fugă, ucigând peste 2.000 și rănind peste 6.500, potrivit Ministerului Sănătății din Liban.

Luni, liderul Hezbollah, Naim Qassem, a îndemnat Libanul să anuleze întâlnirea planificată cu Israelul. Organizația teroristă respinge ideea negocierilor directe cu Israelul.

La ora 14:30 ET, Rubio se va întâlni și cu ministrul egiptean de externe, Badr Abdelatty.

Trump a oferit, luni, un bacșiș de 100 de dolari unei livratoare de mâncare care a adus McDonalds în Biroul Oval, informează CNN.

Președintele SUA a glumit și a spus că acordarea bacșișului „nu a fost regizată”. În prezent, o lege promovată de Partidul Republican limitează taxele pe bașiș, într-o încercare de a diminua efectelele economice ale războiului din Iran asupra politicii interne.

„Deisgur, prețurile la benzină ne afectează pe toți. Nu suntem doar noi, toți sunt afectați”, a spus pentru CNN Sharon Simmons, livratoarea care a primit bacșișul de 100 de dolari de la Trump.

Simmons a adăugat că se bucură și ea de prevederile legii lui Trump de „netaxare a bașișului” și subliniat dificultățile cu care se confruntă americanii ca urmare a creșterii prețurilor la combustibili.

Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a anunțat luni că va trimite drone navale submarine în cadrul operațiunilor de deminare a Strâmtorii Ormuz, anunță Jerusalem Post.

„Am început procesul pentru crearea unui nou culoar sigur (prin strâmtoare - n.r.) și vom împărtăși în curând acest pasaj sigur cu industria maritimă, cu scopul încurajării comerțului liber”, a declarat amiral Brad Cooper, șeful CENTCOM.

Conform New York Times, Iranul deține între 2.000 și 6.000 de mine navale.

„Strâmtoarea Ormuz este un culoar maritim internațional și un coridor de navigație esențial care asigură prosperitatea economică regională și globală. Forțe suplimentare ale SUA, inclusiv drone submarine, se vor alătura efortului de curățare a strâmtorii în zilele următoarea”, a mai precizat șeful CENTCOM.

Un petrolier a traversat Strâmtoarea Ormuz luni după-amiază, după ce blocada impusă de administrația Trump asupra transporturilor maritime iraniene a intrat în vigoare, potrivit datelor publicate de Kpler, o platformă de analiză și informații privind fluxurile comerciale globale, citată de CNN. 

Nava, înregistrată în Comore sub numele Elpis, este parțial încărcată și a fost sancționată de Statele Unite în 2025 pentru „implicarea în vânzarea, cumpărarea și transportul petrolului iranian”, ca parte a așa-numitei flote „din umbră” a Iranului.

În schimb, un petrolier înregistrat în Botswana, Ostria, s-a întors din drum în timp ce încerca să tranziteze strâmtoarea. La doar 41 de minute după termenul-limită stabilit de Trump, nava și-a schimbat destinația din Oman către Emiratele Arabe Unite, după ce a făcut cale întoarsă, potrivit analizei realizate de CNN pe baza datelor de monitorizare a navelor furnizate de Kpler.

La câteva minute după intrarea în vigoare a blocadei, un alt petrolier, Rich Starry, și-a transmis statusul ca fiind „în derivă” în largul coastelor Qeshm Island, aparent amânându-și traversarea canalului.

Într-o altă convorbire telefonică de astăzi cu ministrul de externe al Qatarului, Araghchi a spus că Iranul„a intrat în mod responsabil în procesul diplomatic pentru a-și proteja interesele naționale și pentru a apăra pacea și securitatea regională”.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe iranian, Esmaeil Baghaei, a avertizat astăzi într-o postare pe Twitter că amenințările SUA de a bloca porturile iraniene ar echivala cu represalii împotriva economiei globale.

Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a declarat că blocada navală a Marinei SUA asupra porturilor iraniene nu servește „interesele comune” ale lumii și a făcut apel la comunitatea internațională să-și „intensifice eforturile pentru a promova discuțiile de pace”, în discuții cu alți diplomați de top, relatează CNN. 

Într-o convorbire telefonică cu omologul său pakistanez, Ishaq Dar, Wang a îndemnat comunitatea internațională să promoveze dialogul pentru a menține armistițiul „extrem de fragil” dintre Statele Unite și Iran.

„Sarcina urgentă acum este prevenirea reluării ostilităților și menținerea impulsului greu obținut al armistițiului”, a spus Wang, potrivit unui comunicat al convorbirii emis de Ministerul Afacerilor Externe de la Beijing. 

De asemenea, șeful diplomației chineze a avut o întâlnire cu Khaldoon Khalifa Al Mubarak, trimisul special al Emiratelor Arabe Unite în China, unde a subliniat că blocarea Strâmtorii Ormuz „nu servește intereselor comune ale comunității internaționale”, potrivit unui rezumat al întâlnirii publicat pe X de Lin Jian, purtător de cuvânt al ministerului de externe chinez.

„Obținerea unui armistițiu cuprinzător și durabil prin mijloace politice și diplomatice este calea fundamentală de urmat”, se arată în postare.

Președintele Donald Trump a declarat, luni, că nu a vorbit cu liderul chinez Xi Jinping, dar a spus că acesta își dorește ca războiul din Iran să se încheie. „Avem o relație foarte bună cu China”, a spus Trump reporterilor de la Casa Albă. Lui Xi „i-ar plăcea să vadă” că războiul se încheie, a adăugat Trump, potrivit CNN. 

Declarațiile vin în contextul în care CNN a relatat, în acest weekend, că serviciile de informații americane au indicii că Beijingul se pregătește să livreze noi sisteme de apărare antiaeriană Iranului în următoarele săptămâni. 

Întrebat despre aceste informații și dacă a discutat cu Xi despre această chestiune, Trump a sugerat că Beijingul va suferi consecințe dacă trimite arme Teheranului: „Dacă China face asta, atunci China va avea mai probleme, ok?”, a spus președintele american. 

Donald Trump are o vizită planificată în China în luna mai.

Donald Trump susține că Administrația de la Casa Albă a fost contactată, luni dimineață, de „cealaltă parte”. Președintele american a adăugat că Iranul își dorește „foarte mult să încheie o înțelegere”. 

Declarațiile sale în fața reporterilor de la Casa Albă vin la mai puțin de trei ore după ce SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene, dar și la mai bine de o zi după ce negocierile-maraton din Pakistan au eșuat. 

Trump a susținut că punctul de blocaj în discuțiile cu Teheranul „a fost problema nucleară”, adăugând că „Iranul nu va avea o armă nucleară”.

„Am convenit asupra multor lucruri, dar ei nu au fost de acord cu asta și cred că vor fi de acord. Sunt aproape sigur de asta. De fapt, sunt sigur de asta. Dacă nu sunt de acord, nu există nicio înțelegere. Nu va exista niciodată o înțelegere”, a spus Trump.

Președintele american a spus că o altă prioritate este ca SUA să recupereze uraniul îmbogățit care se află încă în posesia Iranului, spunându-le reporterilor: „Vom recupera praful. Îl vom recupera. Fie îl vom recupera de la ei, fie îl vom lua.”

Donald Trump a declarat că, dacă nu se ajunge la un acord cu Iranul pentru a pune capăt războiului până la sfârșitul armistițiului, „nu va fi plăcut pentru ei”.

Un reporter l-a întrebat pe președinte dacă amenințarea sa că „o întreagă civilizație va muri” este încă valabilă în scenariul în care armistițiul de două săptămâni se încheie fără un acord. „Nu vreau să comentez despre asta, dar nu va fi plăcut pentru ei. Permiteți-mi să spun așa”, a răspuns Trump.

Cu câteva ore înainte de termenul limită stabilit de președinte săptămâna trecută, Trump a anunțat că a fost de acord cu un armistițiu de două săptămâni cu Iranul. Cu toate acestea, în weekend, discuțiile de pace din Pakistan au eșuat, vicepreședintele JD Vance declarând că Iranul nu vrea să renunțe la arma nucleară.

Înainte de acordul temporar de încetare a focului, Trump a amenințat, de asemenea, că va distruge centralele electrice ale Iranului și a spus că „nu contează pentru mine” dacă ambele părți ajung la un acord.

Blocada navală anunțată de Donald Trump a intrat, luni, în vigoare și vizează navele tuturor statelor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv cele din Golful Persic și Golful Oman.

Speranțele pentru o încheiere rapidă a conflictului din Orientul Mijlociu au scăzut dramatic, iar statele lumii se pregătesc de o adâncire a celei mai grave crize a energiei din istorie. 

Analiștii se întreabă însă dacă decizia lui Trump e o tactică de negociere sau o eroare de calcul, care ar putea atrage China în conflict, o escaladare pentru care președintele SUA „nu este pregătit”, relatează CNBC.  

Prețul petrolului a crescut puternic, pe măsură ce investitorii au încercat să anticipeze o nouă reducere a ofertei din Golful Persic. Contractele futures pentru petrolul WTI din SUA, cu livrare în mai, au urcat cu peste 8% la 104,40 dolari pe baril, în timp ce petrolul Brent a crescut cu peste 7% la 101,86 dolari.

O blocadă completă va agrava și mai mult situația. „Reducerea suplimentară a cantității de petrol de pe piață, în special a singurului petrol care mai iese acum din Golful Persic, va duce prețurile și mai sus... până în jur de 150 de dolari pe baril”, a declarat Trita Parsi, vicepreședinte executiv al Quincy Institute, pentru CNBC.

Blocada riscă să atragă și a doua cea mai mare economie a lumii în conflict. China rămâne cel mai mare cumpărător de petrol iranian și a continuat să primească livrări prin strâmtoare de la începutul războiului, spun analiștii. 

O interdicție totală asupra petrolierelelor care transportă țiței iranian ar putea întrerupe această aprovizionare, reaprinzând tensiunile dintre SUA și Beijing înaintea unei vizite planificate a lui Trump în China luna viitoare.

„Mă îndoiesc că Trump este pregătit pentru o astfel de escaladare”, a spus Parsi. 

Șeful agenției maritime a ONU a declarat luni că nicio țară nu are dreptul de a bloca navigația în strâmtoarea Ormuz, o rută comercială paralizată de războiul actual între SUA și Iran, relatează Agerpres. 

„Conform dreptului internațional, nicio țară nu are dreptul de a interzice trecerea inofensivă sau libertatea navigației în strâmtorile utilizate pentru tranzitul internațional”, a declarat secretarul general al Organizației Maritime Internaționale (OMI), Arsenio Dominguez, într-o conferință de presă.

SUA au anunțat că luni la 17:00, ora României va începe o blocadă asupra porturilor iraniene situate în strâmtoarea Ormuz și împrejurimi, zonă controlată de forțele iraniene de la izbucnirea războiului actual în urma loviturilor americane și israeliene contra Iranului, pe 28 februarie.

Traficul maritim prin strâmtoarea Ormuz, pe unde tranzitează 20% din producția mondială de petrol și gaz natural lichefiat, a fost redus deja cu aproximativ 90% de la începutul conflictului actual, potrivit companiei de date maritime Lloyd's List Intelligence.

La scurt timp după ce a început blocada navală anunțată de Donald Trump asupra porturilor iraniene, președintele SUA a avertizat, într-o postare pe Truth Social, că dacă nave de atac ale regimului de la Teheran se apropie de armata SUA acestea vor fi „eliminate imediat”. 

„Flota Iranului este pe fundul mării, complet distrusă – 158 de nave. Ceea ce nu am lovit sunt cele puține, așa-numitele „nave rapide de atac”, deoarece nu le-am considerat o amenințare semnificativă.

Avertisment: dacă oricare dintre aceste nave se apropie de BLOCADA noastră, vor fi eliminate imediat, folosind același sistem de neutralizare pe care îl folosim împotriva traficanților de droguri pe mare. Este rapid și brutal.

P.S. 98,2% din drogurile care intrau în SUA pe cale maritimă sau oceanică au fost OPRITE! Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni”, a scris Trump pe Truth Social. 

Este luni, ora 17:00. Acesta a fost termenul limită stabilit de preșdintele SUA, Donald Trump, pentru începerea unei blocade navale impuse de SUA asupra navelor care intră sau ies din porturile iraniene.

Armata americană a avertizat că orice navă care intră sau iese din zona blocadei sale fără permisiune va fi „supusă interceptării, deturnării și capturării”.

Într-o notă către navigatori, consultată de Reuters, Comandamentul Central al SUA a declarat că va impune o blocadă în Golful Oman și Marea Arabiei, la est de Strâmtoarea Ormuz, începând de astăzi, ora 17:00, ora României.

Blocada se va aplica întregului trafic, indiferent de pavilion, a precizat acesta.

„Orice navă care intră sau iese din zona blocată fără autorizație este supusă interceptării, deturnării și capturării”.

„Blocada nu va împiedica trecerea neutră în tranzit prin Strâmtoarea Ormuz către sau dinspre destinații non-iraniene”.

Donald Trump ia în considerare reluarea atacurilor dacă o blocadă navală americană nu va determina Iranul să își schimbe cursul, au declarat surse pentru Axios. Printre țintele ar putea fi inclusă infrastructura pe care a amenințat că o va ataca înainte de anunțarea armistițiului.

Blocada, la fel ca decizia SUA de a se retrage din discuțiile din Pakistan, face parte din negocierile în curs, a declarat un oficial american. Oficialul a susținut că Trump vrea să împiedice Iranul să folosească Strâmtoarea Ormuz ca punct de sprijin în discuții.

„Nu suntem într-un impas complet. Ușa nu este încă închisă. Ambele părți negociază. Este un bazar”, a declarat sursa regională.

Mediatorii pakistanezi, egipteni și turci vor continua discuțiile cu SUA și Iranul în următoarele zile, în efortul de a acoperi decalajele rămase și de a ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului, potrivit unei surse regionale și a unui oficial american.

„Nu susținem blocada”, a declarat prim-ministrul britanic, Keir Starmer, pentru BBC. „Decizia mea a fost foarte clară: indiferent de presiuni - și au existat unele considerabile - nu vom fi atrași în război”, a spus el.

Anterior, Starmer a scris într-un mesaj pe X, că închiderea Strâmtorii Ormuz este profund dăunătoare, iar reluarea transportului maritim global este vitală pentru a atenua presiunile asupra costului vieții.

El a anunțat că Marea Britanie a convocat peste 40 de țări care au ca obiectiv comun restabilirea libertății de navigație. 

Săptămâna aceasta, Marea Britanie și Franța vor organiza un summit pentru a avansa lucrările asupra unui plan coordonat, independent, multinațional, menit să protejeze transportul maritim internațional odată ce conflictul se va încheia, a transmis Starmer.

The ongoing closure of the Strait of Hormuz is deeply damaging. Getting global shipping moving is vital to ease cost of living pressures.

The UK has convened more than 40 nations who share our aim to restore freedom of navigation.

This week the UK and France will co-host a…

— Keir Starmer (@Keir_Starmer) April 13, 2026

Franța și Marea Britanie organiza în zilele următoare o conferință pentru țările care doresc să pună în practică o misiune „strict defensivă” și „pașnică”, menită să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, pe fondul eforturilor Iranului de a o bloca, a declarat președintele francez, Emmanuel Macron, într-o postare pe Twitter.

Niciun efort nu trebuie economisit pentru a ajunge cât mai rapid la o reglementare solidă și durabilă a conflictului din Orientul Mijlociu pe calea diplomației, o reglementare care să permită dotarea regiunii cu un cadru robust, permițând fiecăruia să trăiască în pace și securitate, a declarat Emmanuel Macron.

„Pentru a realiza acest lucru, toate problemele de fond trebuie tratate prin oferirea unui răspuns durabil, atât în ceea ce privește activitățile nucleare și balistice ale Iranului, cât și acțiunile sale destablizatoare în regiune, dar și pentru a permite reluarea, cât mai curând posibil, a unei navigări libere și fără obstacole în strâmtoarea Ormuz și pentru a asigura că Libanul își regăsește calea păcii în deplinul respect al suveranității și integrității sale teritoriale.

Franța este pregătită să-și asume pe deplin rolul său, așa cum s-a implicat constant de la prima zi a conflictului.

În ceea ce privește strâmtoarea Ormuz, vom organiza împreună cu Regatul Unit, în următoarele zile, o conferință cu țările dispuse să contribuie alături de noi la o misiune multinațională pașnică destinată restaurării libertății de navigație în strâmtoare. Această misiune strict defensivă și distinctă de beligeranți va fi menită să se desfășoare de îndată ce situația o va permite", a transmis Macron.

Aucun effort ne doit être ménagé pour parvenir rapidement à un règlement solide et durable du conflit au Moyen-Orient par la voie de la diplomatie.

Un règlement qui permette de doter la région d’un cadre robuste permettant à chacun de vivre en paix et en sécurité.…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 13, 2026

Premierul britanic Keir Starmer spune că răspunsul Marii Britanii se concentrează pe redeschiderea Strâmtorii Hormuz, deoarece „asta este modalitatea prin care putem reduce prețurile la energie cât mai repede posibil”.

Întrebat dacă îl consideră pe președintele american Donald Trump personal responsabil pentru impactul asupra facturilor la energie din Marea Britanie, Starmer nu a răspuns direct. El a spus că „cel mai important lucru” pe care îl poate face este să reunească țările pentru a solicita dezescaladarea conflictului și deschiderea strâmtorii.

El a adăugat că Iranul este cel care a provocat restricționarea traficului prin Golful Persic și afirmă că Marea Britanie nu se lasă antrenată în război.

Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, care a condus delegația iraniană la discuțiile cu JD Vance, în weekend, a declarat că americanii vor duce dorul în curând benzinei la patru dolari.

„Bucurați-vă de cifrele actuale de la pompe”, a scris, luni, pe X, președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf.

„Cu așa-numita «blocadă», în curând veți duce dorul benzinei la 4–5 dolari”, a adăugat el.

Ghalibaf a atașat o captură de ecran cu prețurile la pompă din Washington DC, cu termenul de căutare „benzinărie lângă Casa Albă”.

El a inclus, de asemenea, o ecuație matematică care sugerează că creșterea prețurilor ar fi o creștere compusă, neliniară.

Prețul mediu național la pompă pentru benzina obișnuită în SUA este de aproximativ 4,12 dolari pe galon, la 12 aprilie 2026, potrivit Asociației Americane a Automobilelor.

Iranul a afirmat, luni, că blocada navală americană, care urmează să înceapă mai târziu în cursul zilei, este „ilegală” şi reprezintă un act de piraterie, avertizând că niciun port din Golf nu va fi în siguranţă dacă porturile sale sunt ameninţate, relatează AFP, citat de Agerpres.

„Restricţiile impuse de America criminală asupra navigaţiei maritime şi tranzitului în apele internaţionale sunt ilegale şi constituie un exemplu de piraterie", a transmis comandamentul forţelor armate iraniene, Khatam Al-Anbiya, într-un comunicat citit la televiziunea de stat.

„Dacă securitatea porturilor Republicii islamice din apele Golfului Persic şi ale Mării Arabiei este ameninţată, niciun port din Golful Persic şi din Marea Arabiei nu va mai fi în siguranţă", se afirmă în comunicatul oficial iranian.

China a îndemnat toate părțile să rămână calme și să dea dovadă de reținere, după ce președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va lansa o blocadă navală a Strâmtorii Ormuz, în urma eșecului negocierilor cu Iranul.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a declarat că menținerea acestei rute maritime esențiale sigură, stabilă și liberă de obstacole este în interesul comun al comunității internaționale.

China este pregătită să colaboreze cu toate părțile pentru a proteja securitatea și aprovizionarea cu energie, a spus Guo într-o conferință de presă obișnuită.

Referindu-se la discuțiile din Islamabad, acesta a afirmat că deschiderea negocierilor dintre Statele Unite și Iran reprezintă un pas spre detensionarea situației. El a adăugat că China speră ca toate părțile să respecte armistițiul.

Guo a mai spus că China a adoptat întotdeauna o abordare prudentă și responsabilă în ceea ce privește exporturile sale militare.

Potrivit CNN, serviciile de informații americane indică faptul că Beijingul se pregătește să livreze noi sisteme de apărare antiaeriană Iranului în următoarele câteva săptămâni.

Un analist financiar de pe Wall Street spune că a făcut un experiment și a mers singur în Strâmtoarea Ormuz cu 15.000 de dolari cash, trabucuri cubaneze și pliculețe cu nicotină. El a povestit pentru The Telegraph că ar fi reușit să evite serviciile de securitate din Oman, să intre în contact cu contrabandiști iranieni și, în final, să convingă un barcagiu să îl ducă în strâmtoare.

Analistul, care vorbește arabă și a fost numit de firma sa, Citrini Research, „Analyst #3”, spune că a vrut să vadă cu ochii lui cum arată situația din Ormuz, după ce Iranul a blocat-o. 

Într-o aventură prezentată pe contul de Substack al firmei americane Citrini, analistul a renunțat la metodele clasice de monitorizare, precum imaginile din satelit și sistemele moderne de urmărire a navelor, și a mers pe teren doar cu un carnețel și un telefon chinezesc de unică folosință.

Relatarea lui sugerează că Iranul ar putea permite trecerea prin strâmtoare a mai multor petroliere decât se crede în mod obișnuit.

El a adunat și relatări din porturi și din barurile hotelurilor din Dubai și Oman despre felul în care regimul iranian percepe și impune taxe pentru trecere, dar și despre disponibilitatea mai multor state de a accepta acest sistem.

Citește continuarea aici

Armata americană a anunțat că va începe o blocadă a porturilor iraniene luni, la ora 10:00 ET (17:00, ora României) și că va fi „aplicată în mod imparțial navelor tuturor națiunilor” care intră sau ies din Strâmtoarea Ormuz. Decizia vine după ce negociatorii celor două părți nu au reușit să ajungă la un acord pentru încheierea războiului început pe 28 februarie.

Manualul Marinei SUA privind dreptul operațiunilor navale, din 2022, definește blocada ca o „operațiune de război menită să împiedice navele și/sau aeronavele tuturor statelor, fie ele inamice sau neutre, să intre sau să iasă din porturi, aerodromuri sau zone de coastă aflate în posesia, ocupate de sau controlate de un stat inamic”.

Inițial, Trump a spus că Marina SUA va începe procesul de blocare a strâmtorii „cu efect imediat”.

Mai târziu, duminică, el a declarat pentru Fox News că blocada „va mai dura puțin până va fi pusă în practică, dar va deveni eficientă destul de curând” și a descris-o drept o politică de tipul „totul sau nimic”.

Într-o postare pe X, Comandamentul Central al SUA (Centcom) a anunțat că forțele sale vor începe aplicarea blocadei luni, la ora 10:00 EDT (15:00 BST).

Trump a spus că și alte țări vor participa la blocadă, fără să precizeze care sunt acestea. BBC a scris că Marea Britanie nu va fi implicată în această operațiune.

Citește continuarea aici

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu îi pasă dacă Iranul revine la masa negocierilor cu Statele Unite, după ce discuţiile din Pakistan nu au dus la încheierea unui acord, scrie BBC.

„Nu-mi pasă dacă revin sau nu. Dacă nu revin, este ok pentru mine”, le-a spus Trump reporterilor la Baza Andrews din Maryland, la întoarcerea sa din Florida.

Armata americană urmează să pună în aplicare un blocaj al porturilor iraniene.

Donald Turmp a mai spus: „Iranul nu va avea o armă nucleară... ei încă o doresc şi au arătat clar acest lucru”. „Armata lor a dispărut, iar rachetele lor sunt în mare parte epuizate. Capacitatea de producţie a rachetelor şi a dronelor este în mare parte distrusă", a adăugat președintele american.

Peste 32 de milioane de oameni din întreaga lume ar putea ajunge să trăiască în sărăcie din cauza consecinţelor economice ale războiului din Iran, ţările în curs de dezvoltare urmând să fie cele mai grav afectate.

Într-un raport publicat pe fondul îndoielilor privind fragilitatea armistiţiului, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a afirmat că lumea se confruntă cu un „triplu şoc” care vizează energia, alimentaţia şi încetinirea creşterii economice, relatează The Guardian.

Agenţia însărcinată cu combaterea sărăciei a declarat că acest conflict anulează progresele înregistrate în domeniul dezvoltării internaţionale, iar efectele sale se vor resimţi în mod inegal în diferite regiuni.

Alexander De Croo, administrator al PNUD şi fost prim-ministru al Belgiei, a declarat: „Un conflict ca acesta reprezintă un pas înapoi în dezvoltare. Chiar dacă războiul se opreşte, iar un armistiţiu este, evident, foarte binevenit. Dar efectele sunt deja vizibile. Veţi vedea un impact de durată, în special în ţările mai sărace, unde oamenii sunt împinşi înapoi în sărăcie. Acesta este elementul cel mai sfâşietor. Oamenii împinşi în sărăcie sunt foarte adesea cei care au fost odată în sărăcie, au ieşit din ea şi sunt acum împinşi înapoi.”

Preţurile la energie au crescut vertiginos în cele şase săptămâni de la primele atacuri aeriene americane şi israeliene asupra Teheranului, întrucât închiderea strâmtorii Ormuz de către Iran blochează aprovizionarea cu petrol şi gaze a economiei mondiale. Având un efect de domino asupra aprovizionării cu îngrăşăminte şi a transportului maritim global, experţii avertizează că o „bombă cu ceas a securităţii alimentare” a fost pusă la cale pentru ţările în curs de dezvoltare.

Chiar dacă se poate menţine o pace durabilă în Orientul Mijlociu, conducerea Fondului Monetar Internaţional a declarat că „efectele traumatizante” ale conflictului au afectat permanent economia globală.

Comandamentul Central al Statelor Unite a anunțat că va începe o blocadă a porturilor iraniene luni, la ora 10:00 ET (17:00, ora României).

CENTCOM a declarat că blocada va fi „aplicată în mod imparțial navelor tuturor națiunilor” care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene.

A precizat că va permite în continuare navelor care călătoresc între porturi non-iraniene să tranziteze Strâmtoarea Ormuz.

În declarația sa, CENTCOM a spus că blocada va include toate porturile iraniene. A adăugat că va oferi mai multe informații navelor comerciale înainte de începerea blocadei.

Corpul Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRCG) a afirmat că Strâmtoarea Ormuz se află „sub control și  administrare inteligentă” și rămâne deschisă navelor civile pentru „trecere nepericuloasă”, cu condiția respectării reglementărilor relevante, potrivit agenției Fars, citată de CNN. 

„Orice navă militară care încearcă să se apropie de Strâmtoarea Ormuz sub orice pretext sau justificare va fi considerată o încălcare a armistițiului și va fi tratată dur și decisiv”, a adăugat IRGC.

Regatul Unit nu va participa la blocada Strâmtorii Ormuz, anunțată de președintele Donald Trump, potrivit Sky News. Un purtător de cuvânt al Guvernului de la Londra a declarat că Regatul Unit colaborează cu „Franța și alți parteneri” pentru „a construi o coaliție largă care să protejeze libertatea de navigație”. 

„Continuăm să susținem libertatea de navigație și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, care este urgent necesară pentru a sprijini economia globală și costul vieții în țară. Strâmtoarea Hormuz nu trebuie să fie supusă taxelor de tranzit. Lucrăm de urgență împreună cu Franța și alți parteneri pentru a construi o coaliție largă care să protejeze libertatea de navigație”, a spus oficialul citat e Sky News. 

Donald Trump a ameninţat, duminică, China, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite, cu tarife vamale de 50% dacă Beijingul va oferi ajutor militar Iranului în războiul din Orientul Mijlociu, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Mă îndoiesc că ar face asta, dar dacă îi prindem făcând asta, le vom impune tarife vamale de 50%”, a declarat Trump pentru Fox News.

Trump a avertizat China că se va confrunta cu consecinţe serioase dacă dă arme Iranului în conflictul în curs din Orientul Mijlociu, informează Newsweek.

„Dacă China face asta, va avea probleme mari”, le-a declarat Trump jurnaliştilor, sâmbătă, la Casa Albă.

Trump urmează să meargă în vizită la Beijing în perioada 14-15 mai, unde se va întâlni cu Xi Jinping, după ce a amânat o întâlnire cu liderul chinez din cauza războiului din Orientul Mijlociu.

Preşedintele american şi-a repetat, duminică, ameninţarea de a distruge infrastructura energetică a Iranului dacă nu se ajunge la un acord pentru a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu.

„Aş putea distruge Iranul într-o zi. L-aş putea distruge într-o oră", a declarat Trump pentru Fox News, menţionând drept ţinte „toată infrastructura lor energetică, toate fabricile lor, toate centralele lor electrice, ceea ce este considerabil”, a mai spus Trump.

Organizaţia de Medicină Legală din Iran a raportat duminică că a identificat 3.375 de persoane ucise de la începutul războiului lansat pe 28 februarie de Israel şi Statele Unite, relatează AFP, preluată de Agerpres.

"În timpul recentului război care ne-a fost impus, au fost identificate cadavrele a 3.375 de martiri", a declarat Abbas Masjedi, şeful acestei organizaţii subordonate sistemului judiciar iranian, citat de agenţia oficială de ştiri Irna.

El a indicat că acest bilanţ include 2.875 de bărbaţi, fără a preciza dacă sunt adulţi, copii sau civili.

ONG-ul Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, anunţase cel puţin 3.597 de morţi, înregistraţi până pe 6 aprilie, între care 1.665 de civili, din care cel puţin 248 de copii.

Din cauza restricţiilor impuse mass-media, AFP nu a putut verifica din surse independente aceste cifre.

Potrivit lui Vance, care a refuzat să furnizeze detalii despre conţinutul negocierilor, principalul obstacol a fost eşecul Iranului de a se angaja să nu urmărească obţinerea unei arme nucleare pe termen lung.

Un oficial american a anunţat duminică că toţi membrii delegaţiei americane au părăsit Islamabadul.

Oficialul a făcut anunţul în timpul unei escale tehnice la baza aeriană Ramstein, în Germania, a unui avion Air Force 2, la bordul căruia se afla vicepreşedintele JD Vance. Acesta din urmă a participat la negocieri alături de emisarul american Steve Witkoff şi de Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.

Prin urmare, niciun membru al delegaţiei americane nu a rămas în capitala Pakistanului pentru a continua discuţiile

Vladimir Putin i-a transmis, duminică, președintelui Iranului, Masoud Pezeshkian, că este pregătit să participe la o mediere în conflictul din Orientul Mijlociu, a anunţat Kremlinul, la scurt timp după ce negocierile de pace dintre SUA şi Iran de la Islamabad au eşuat, relatează Reuters şi AFP, preluate de Agerpres.

În cadrul unei convorbiri telefonice cu preşedintele iranian, Putin „a subliniat că este gata să continue să faciliteze căutarea unei soluţii politice şi diplomatice la conflict şi să servească drept mediator în eforturile de a ajunge la o pace justă şi durabilă în Orientul Mijlociu”, se arată într-un comunicat al Kremlinului.

Convorbirea telefonică între liderii rus şi iranian a avut loc la câteva ore după ce JD Vance a anunţat că negocierile de pace de la Islamabad, primul contact direct la cel mai înalt nivel între SUA şi Iran din ultimii 47 de ani, s-au încheiat în zorii zilei de duminică, după 21 de ore de dialog, fără a se ajunge la un acord.

Donald Trump a spus, duminică, la Fox News, că Iran va reveni la masa negocierilor și a avertizat că poate „elimina Iranul într-o zi”. 

„Se vor întoarce și ne vor da tot ce ne dorim. Eu vreau totul...ei nu au nicio carte de jucat”, a spus președintele american într-o emisiune la Fox News. 

Președintele american și-a apărat amenințările pe care le-a făcut săptămâna trecută când a spus că „o întreagă civilizație va muri la noapte și nu va mai fi readusă niciodată înapoi”, susținând că datorită acestor cuvinte Teheranul a acceptat să vină la negocieri. 

„Când vorbesc despre o civilizație, chiar s-a schimbat. Chiar s-a schimbat. Dar gândiți-vă: lor li se permite să spună 'Moarte Americii. Moarte acestui lucru'. Iar eu fac o singură declarație și ei spun: 'Oh, ce mare lucru'. Acea declarație i-a adus la masa negocierilor și nu au mai plecat de acolo”, a spus Trump. 

Președintele american a făcut aceste declarații după ce negocierile între SUA și Iran s-au încheiat în Pakistan fără niciun acord. Donald Trump a reiterat apoi amenințările făcute înainte de negocieri că va ținti infrastructura energetică a Iranului. „Aș putea elimina Iranul într-o zi”, a spus el. 

„Într-o oră, aș putea elimina întreaga lor energie, totul, fiecare dintre instalațiile lor, centralele lor de producere a energiei electrice, ceea ce este un lucru major. Și urăsc să fac asta, pentru că, dacă o fac, îți ia 10 ani să reconstruiești, nu vor mai putea niciodată să o reconstruiască. Iar un alt lucru pe care îl elimini sunt podurile”, a spus el.

Președintele Donald Trump a spus că există în continuare ținte potențiale pentru armata SUA, inclusiv uzinele de desalinizare a apei, rețeaua electrică și podurile țării.

„Le-am distrus, în esență, întreaga țară. Singurul lucru care a mai rămas, de fapt, este apa lor, iar lovirea acesteia ar fi foarte devastatoare””, a spus președintele. 

Președintele a mai spus că țara încă are „câteva instalații de producere a rachetelor”, înainte de a adăuga: „Le știm pe toate.” „Mai avem și alte lucruri”, a spus el.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat, duminică, pentru Fox News că o blocadă americană a Strâmtorii Ormuz ar „dura puțin timp”, adăugând că „nu va dura mult să curățăm strâmtoarea”.

Președintele american a mai spus că Statele Unite aduc în zonă nave suplimentare de deminare și a spus că și alte țări, inclusiv Marea Britanie, trimit nave de deminare.

„Avem dragoare maritime acolo. Acum avem dragoare de mine subacvatice foarte sofisticate, care sunt cele mai noi și cele mai performante, dar aducem și dragoare maritime mai tradiționale. Și, din câte înțeleg, și Regatul Unit, precum și alte câteva țări, trimit dragoare de mine”, a spus el într-un interviu cu Maria Bartiromo la Fox News. 

Trump a mai declarat că NATO dorește acum să ajute la securizarea Strâmtorii Ormuz. „Credem că numeroase țări vor ajuta în acest demers”, a adăugat el.

Donald Trump a mai spus, de asemenea, că două distrugătoare au tranzitat Strâmtoarea Ormuz, sâmbătă. „Ieri, probabil că ați văzut că am trimis două noi distrugătoare, foarte sofisticate, frumoase, chiar prin mijlocul strâmtorii și nimeni nu ne-a făcut nimic”, a spus el. 

„Pentru că ceea ce facem este să urmărim arma înapoi, astfel încât aceasta se întoarce și lovește oamenii de cealaltă parte, literalmente în trei minute sunt eliminați. Tehnologia este incredibilă”, a adăugat Trump.

Donald Trump a anunțat, în două postări pe rețeaua Truth Social, că negocierile cu Iranul au eșuat, deoarece Teheranul „nu este dispus să renunțe la ambițiile sale nucleare”. Președintele american a spus că după 20 de ore de negocieri, în care au fost agreate mai multe puncte de negociere, s-a ajuns la un impas din acest motiv, iar SUA nu va permite „niciodată” ca Iranul să dețină o armă nucleară. Astfel, Donald Trump a anunțat că SUA vor bloca „imediat” Strâmtoarea Ormuz, vor începe operațiunile de deminare și orice iranian care trage asupra lor va fi „distrus complet”. 

Donald Trump a acuzat Iranul că încalcă „fiecare lege posibilă” prin blocarea Strâmtorii Ormuz.

„Iranul a promis că va redeschide Strâmtoarea Ormuz și, în mod deliberat, nu a făcut acest lucru. Acest lucru a provocat anxietate, perturbări și suferință multor oameni și multor țări din întreaga lume. Ei spun că au amplasat mine în apă, deși întreaga lor flotă navală și majoritatea "dispozitivelor de lansare a minelor" au fost complet distruse. Este posibil să fi făcut acest lucru, dar ce armator ar dori să își asume riscul? Există o mare lipsă de onoare și un prejudiciu permanent asupra reputației Iranului și a ceea ce a mai rămas din "liderii" săi, dar am depășit deja acest punct. Așa cum au promis, ar trebui să înceapă imediat procesul de redeschidere a acestei rute maritime internaționale și cât mai repede! Fiecare lege posibilă este încălcată de către ei”, a scris liderul american. 

Președintele SUA a spus că după 20 de ore de negocieri, discuțiile s-au blocat într-un punct în care iranienii au fost de neclintit: puterea nucleară.

„Am fost pe deplin informat de vicepreședintele JD Vance, de emisarul special Steve Witkoff și de Jared Kushner cu privire la întâlnirea care a avut loc la Islamabad, sub conducerea amabilă și foarte competentă a feldmareșalului Asim Munir și a prim-ministrului Shehbaz Sharif din Pakistan. Sunt oameni extraordinari și îmi mulțumesc constant pentru că am salvat 30 până la 50 de milioane de vieți într-un război îngrozitor care ar fi avut loc cu India. Apreciez întotdeauna să aud acest lucru — cantitatea de umanitate invocată este de neimaginat”

Întâlnirea cu Iranul a început devreme dimineața și a durat întreaga noapte — aproape 20 de ore. Aș putea intra în multe detalii și vorbi despre numeroase lucruri care au fost obținute, dar există un singur lucru care contează: IRANUL NU ESTE DISPUS SĂ RENUNȚE LA AMBIȚIILE SALE NUCLEARE! 

În multe privințe, punctele asupra cărora s-a ajuns la un acord sunt mai bune decât continuarea operațiunilor militare până la final, dar toate acestea nu contează în comparație cu pericolul de a permite energia nucleară să ajungă în mâinile unor oameni atât de instabili, dificili și imprevizibili.

Reprezentanții mei, pe măsură ce timpul a trecut, au devenit, nu surprinzător, foarte prietenoși și respectuoși față de reprezentanții Iranului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, Abbas Araghchi și Ali Bagheri, dar acest lucru nu contează, deoarece aceștia au rămas foarte fermi în privința singurei chestiuni cu adevărat importante. Și, așa cum am spus întotdeauna, încă de la început și de mulți ani, IRANUL NU VA AVEA NICIODATĂ O ARMĂ NUCLEARĂ!”, a scris Donald Trump. 

Președintele american a anunțat apoi că marina SUA va institui o blocadă în Strâmtoarea Ormuz, la care vor lua parte și alte țări, și va începe operațiunile de deminare. 

„Așadar, iată cum stau lucrurile: întâlnirea a decurs bine, majoritatea punctelor au fost agreate, dar singurul punct care conta cu adevărat, NUCLEARUL, nu a fost. Cu efect imediat, Marina Statelor Unite, cea mai bună din lume, va începe procesul de BLOCARE a tuturor navelor care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz. La un moment dat, vom ajunge la o situație de tipul „TOȚI POT INTRA, TOȚI POT IEȘI”, dar Iranul nu a permis acest lucru, spunând pur și simplu: „Ar putea exista o mină pe undeva”, despre care nimeni nu știe nimic în afară de ei. ACEASTA ESTE O FORMĂ DE ȘANTAJ GLOBAL, iar liderii țărilor, în special ai Statelor Unite ale Americii, nu vor fi niciodată șantajați”, a scris Trump.

Liderul de la Casa albă a continuat: „De asemenea, am instruit Marina noastră să caute și să intercepteze fiecare navă aflată în ape internaționale care a plătit o taxă Iranului. Nimeni care plătește o taxă ilegală nu va avea trecere sigură pe mările libere. Vom începe, de asemenea, să distrugem minele pe care iranienii le-au plasat în strâmtori. Orice iranian care va trage asupra noastră sau asupra navelor pașnice va fi DISTRUS COMPLET!”. 

Donald Trump a avertizat că Iranul nu va profita din acest șantaj și a amenințat că SUA vor „termina ce a mai rămas din Iran”. 

„Iranul știe, mai bine decât oricine, cum să PUNĂ CAPĂT acestei situații care le-a devastat deja țara. Marina lor nu mai există, forțele lor aeriene nu mai există, sistemele lor antiaeriene și radarele sunt inutile, Khomeini și majoritatea „liderilor” lor sunt morți, toate acestea din cauza ambiției lor nucleare. Blocada va începe în curând. Alte țări vor fi implicate în această blocadă. Iranului nu i se va permite să profite de acest act ilegal de ȘANTAJ. Ei vor bani și, mai important, vor arme nucleare. În plus, la momentul potrivit, suntem pe deplin „PREGĂTIȚI DE ACȚIUNE”, iar armata noastră va termina ceea ce a mai rămas din Iran!”, a scris președintele american. 

Niciun membru al echipei de negocieri americane nu a mai rămas în Pakistan după încheierea discuțiilor dintre SUA și Iran, a declarat presei un oficial american care l-a însoțit pe vicepreședintele JD Vance.

Faptul că niciun membru al echipei, inclusiv trimisul special Steve Witkoff, Jared Kushner sau echipele tehnice, nu a rămas în capitala pakistaneză subliniază faptul că nu va exista o reluare imediată a negocierilor directe, nici măcar la nivel de lucru.

După cele 21 de ore de discuții, Vance a declarat că cele două părți nu au reușit să ajungă la un acord.

Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, și sultanul Omanului au discutat duminică la telefon și au convenit că toate părțile ar trebui să evite „orice escaladare ulterioară” a războiului din Iran.

„Au vorbit despre discuțiile de pace purtate în Pakistan în weekend și au îndemnat ambele părți să găsească o cale de ieșire. Liderii au convenit că este vital să existe o continuare a armistițiului și ca toate părțile să evite orice escaladare ulterioară.

Sultanul Omanului a oferit informații actualizate despre situația din Strâmtoarea Ormuz, iar prim-ministrul i-a mulțumit pentru eforturile depuse de Oman pentru salvarea marinarilor de pe navele aflate în pericol în regiune.

Prim-ministrul a reiterat, de asemenea, angajamentul Regatului Unit de a asigura securitatea Omanului și a informat despre colaborarea Regatului Unit cu Ucraina în domeniul tehnologiei dronelor. Era clar că expertiza Ucrainei a fost vitală pentru regiune în ultimele săptămâni, în timp ce Rusia părea să continue să sprijine agresiunea Iranului”, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street.

După 21 de ore de discuții maraton la Islamabad, în Pakistan, delegațiile SUA și Iran nu au reușit să ajungă la un acord privind încetarea războiului.

Vicepreședintele parlamentului iranian, Haji Babaei, a declarat că strâmtoarea Hormuz este „complet” sub control iranian și că taxele trebuie plătite în moneda țării, riali, a transmis agenția de știri Mehr.

„250 de membri ai parlamentului au susținut în unanimitate planul Strâmtorii Ormuz și, conform formulei de conducere, această cale navigabilă strategică nu este negociabilă în nicio circumstanță”, a declarat el.

„În ciuda sancțiunilor, exporturile de petrol ale Iranului au depășit 1,6 milioane de barili, iar astăzi petrolul țării noastre a devenit practic nesancționabil. Națiunea iraniană nu va renunța nici măcar un centimetru la cerințele sale.”

Iranul nu are internet de 44 de zile, potrivit grupului de monitorizare a internetului NetBlocks.

Cei care nu au acces la Starlink sau la modalități alternative de comunicare, care sunt adesea costisitoare, sunt izolați nu numai de lumea exterioară, dar pana de curent limitează drastic și capacitatea iranienilor de a comunica unii cu alții, ceea ce face ca mobilizarea, de exemplu, să fie mult mai dificilă.

Doar unii oficilai pot folosi internetul și pot posta constant despre război pe rețelele sociale.

Internetul a mai fost întrerupt în ianuarie, în timpul protestelor la nivel național, ceea ce a contribuit la mascarea violențelor extreme împotriva populației Iranului .

Arabia Saudită și-a restabilit la capacitate maximă conducta de petrol Est-Vest, esențială pentru relația dintre Arabia Saudită și Vest, după atacurile care au afectat-o ​​săptămâna trecută, a anunțat duminică Ministerul Energiei.

Conducta de gaze, lungă de 1.200 de kilometri, este una dintre cele două din regiune care ocolește Strâmtoarea Ormuz, unde războiul a provocat perturbări semnificative ale comerțului. Atacurile asupra acesteia au dus la pierderi de producție de „aproximativ 700.000 de barili pe zi”, a relatat agenția de presă saudită săptămâna trecută.

Restaurarea aduce capacitatea de pompare a conductei Est-Vest la aproximativ 7 milioane de barili pe zi, iar producția zăcământului Manifa la aproximativ 300.000 de barili pe zi, a anunțat ministerul într-un comunicat emis duminică.

Lucrările sunt încă în curs de desfășurare pentru restabilirea producției complete pe zăcământul Khurais, a adăugat ministerul.

Iranul a afirmat duminică că situaţia din Strâmtoarea Ormuz nu se va schimba, referindu-se la restricţiile impuse de la începutul războiului şi la protocolul de securitate propus de Teheran pentru controlul acestei căi navigabile, cu excepţia cazului în care Statele Unite acceptă un "acord rezonabil", transmite EFE, citat de Agerpres.

Informaţiile au fost raportate duminică agenţiei de ştiri iraniene Mehr de către o sursă iraniană care cunoaște discuţiile de pace dintre Iran şi SUA care s-au încheiat duminică dimineaţă la Islamabad. După 21 de ore de negocieri, părţile beligerante nu au reuşit să ajungă la un acord.

Totodată, Gardienii Revoluţiei (IRCG), armata ideologică a Republicii Islamice Iran, au indicat că vor lua măsuri severe împotriva oricărei nave militare care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, a relatat duminică televiziunea de stat iraniană, potrivit AFP.

"Orice încercare a navelor militare de a trece prin Strâmtoarea Ormuz va fi întâmpinată cu un răspuns sever. Marina IRGC are autoritate deplină de a gestiona în mod inteligent Strâmtoarea Ormuz", a declarat comandamentul naval al Gardienilor Revoluţiei, potrivit televiziunii de stat, adăugând că trecerea prin strâmtoare va fi "acordată doar navelor civile în anumite condiţii".

Această declaraţie vine după ce comandamentul central al SUA a anunţat că două nave de război ale marinei americane au tranzitat această cale navigabilă strategică pentru a neutraliza minele amplasate de Teheran. 

Pakistanul a îndemnat, duminică, Statele Unite şi Iranul să continue să respecte armistiţiul de două săptămâni în vigoare, în ciuda eşecului negocierilor de pace de la Islamabad.

„Este imperativ ca părţile să continue să-şi respecte angajamentul faţă de armistiţiu”, a declarat ministrul pakistanez al Afacerilor Externe, Ishaq Dar, a cărui ţară a găzduit negocierile şi a servit drept mediator.

„Pakistanul şi-a jucat şi îşi va juca în continuare rolul de a facilita dialogul dintre Republica Islamică Iran şi Statele Unite ale Americii în zilele următoare”, a adăugat el.

„Cererile nerezonabile” ale Statelor Unite au dus la eşecul negocierilor de la Islamabad dintre iranieni şi americani pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, a afirmat duminică televiziunea de stat iraniană (Irib).

„Delegaţia iraniană a negociat fără încetare şi intens timp de 21 de ore pentru a apăra interesele naţionale ale poporului iranian. În ciuda diverselor iniţiative din partea sa, cerinţele nerezonabile ale părţii americane au împiedicat progresul negocierilor. Prin urmare, negocierile s-au încheiat”, a scris Irib pe Telegram.

Fostul negociator al Departamentului de Stat pentru Orientul Mijlociu, Aaron David Miller, a declarat că iranienii „au mai multe atuuri decât americanii”, după ce 21 de ore de discuţii între SUA şi Iran s-au încheiat fără a se ajunge la un acord.

„Este clar că nu se grăbesc să facă concesii”, a declarat Miller pentru CNN, sugerând că Iranul pare să acţioneze într-un ritm mai lent decât SUA.

„Mi se pare că încă mai deţin uraniu puternic îmbogăţit. Au demonstrat că au transformat geografia într-o armă, controlează şi gestionează acum Strâmtoarea Ormuz. Regimul a supravieţuit”, a spus Miller.

„Au demonstrat o capacitate îngrijorătoare de a submina securitatea şi stabilitatea. Toate aceste aspecte reprezintă atuuri”, a adăugat el. 

Miller a afirmat că, în opinia sa, Iranul ar prefera să rişte o nouă serie de atacuri militare din partea Statelor Unite şi a Israelului decât să rămână cu mâna goală după negocieri. 

JD Vance a declarat că negocierile maraton cu Iranul nu au dus la un acord privind încetarea definitivă a războiului.El a părăsit Islamabadul la bordul aeronavei Air Force 2. „Cererile nerezonabile” ale Statelor Unite au dus la eşecul negocierilor de la Islamabad dintre iranieni şi americani pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, a afirmat duminică televiziunea de stat iraniană (Irib). Pakistanul a îndemnat, duminică, Statele Unite şi Iranul să continue să respecte armistiţiul de două săptămâni în vigoare, în ciuda eşecului negocierilor de pace de la Islamabad.

„Discutăm de 21 de ore şi am purtat o serie de discuţii substanţiale cu iranienii. Aceasta este vestea bună”, a spus Vance în cadrul unei conferinţe de presă la Islamabad.

„Vestea proastă este că nu am ajuns la un acord”, a spus el. „Şi cred că aceasta este o veste proastă pentru Iran mult mai mult decât este o veste proastă pentru Statele Unite ale Americii. Aşadar, ne întoarcem în Statele Unite fără să fi ajuns la un acord.”

JD Vance a declarat că negociatorii iranieni au refuzat să accepte condiţiile propuse de SUA pentru un acord, condiţii pe care el a insistat că au fost „destul de flexibile”.

„Am fost destul de concilianţi. Preşedintele ne-a spus: «Trebuie să veniţi aici cu bună-credinţă şi să depuneţi toate eforturile pentru a ajunge la un acord». Am făcut asta şi, din păcate, nu am reuşit să înregistrăm niciun progres”, a spus el.

Vance a sugerat că principalul punct de blocaj a fost refuzul Iranului de a renunţa la programul său nuclear.

„Plecăm de aici cu o propunere foarte simplă, o modalitate de înţelegere care reprezintă oferta noastră finală şi cea mai bună”, a spus el. „Vom vedea dacă iranienii o vor accepta.”

JD Vance a declarat că Iranul nu s-a angajat să renunţe la arma nucleară, după ce negocierile de câteva ore dintre cele două ţări s-au încheiat fără un acord.

Întrebat de Nic Robertson de la CNN, la Islamabad, ce condiţii a respins Iranul, Vance a răspuns: „Adevărul este că trebuie să vedem un angajament ferm din partea lor că nu vor urmări să obţină o armă nucleară şi că nu vor căuta mijloacele care le-ar permite să obţină rapid o astfel de armă.”

Vicepreşedintele a continuat: „Întrebarea este: «Vedem un angajament fundamental din partea iranienilor de a nu dezvolta arme nucleare nu doar acum, nu doar peste doi ani, ci pe termen lung?» Încă nu am văzut acest lucru, dar sperăm că îl vom vedea.”

JD Vance a declarat că a discutat „în mod constant” cu preşedintele Donald Trump pe parcursul discuţiilor trilaterale cu Iranul, desfăşurate în Pakistan.

„Evident, am ţinut legătura constant cu preşedintele. Nu ştiu de câte ori am vorbit cu el, poate de vreo şase ori, poate de vreo douăsprezece ori în ultimele 21 de ore”, a declarat Vance reporterilor la Islamabad

Vance a spus că a vorbit şi cu alţi înalţi oficiali americani pe parcursul negocierilor, inclusiv cu secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth, secretarul trezoreriei Scott Bessent şi amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA.

„Am fost în permanenţă în legătură cu echipa, deoarece negociam cu bună-credinţă”, a spus Vance.

Discuțiile între reprezentanții SUA și ai Iranului sunt în plină desfășurare în noaptea de sâmbătă spre duminică și au loc deja de câteva ore. Trump a declarat că pentru el nu e nicio diferență dacă se va ajunge sau nu la un acord.

„Indiferent de ce se va întâmpla, noi câștigăm”, a spus Donald Trump.

.@POTUS on talks in Islamabad: "They've been meeting for many hours... We'll see what happens. Regardless, we win... Maybe they make a deal; maybe they don't. It doesn't matter. From the standpoint of America, we win." pic.twitter.com/z8R4xAX5bv

— Rapid Response 47 (@RapidResponse47) April 11, 2026

„Dacă se va ajunge la un acord sau nu, pentru mine nu e nicio diferență”.

Președintele SUA a spus că Iranul a suferit o „înfrângere totală”.

„Poate că vor încheia un acord, sau poate nu. Nu contează. Din punctul de vedere al Americii, noi vom câștiga”, a spus Trump.

Benjamin Netanyahu a declarat că ţara sa a „anihilat” programele nuclear şi de rachete balistice ale Iranului în campania de bombardamente desfăşurată împotriva acestei ţări împreună cu SUA, declaraţie făcută în timp ce în Pakistan se desfăşoară negocieri de pace americano-iraniene, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Am reuşit să anihilăm programul nuclear şi să anihilăm programul de rachete” ale Iranului, a spus Netanyahu într-un discurs televizat, adăugând că războiul împotriva Iranului a slăbit de asemenea leadership-ul acestei ţări şi aliaţii săi regionali.

„Ei au vrut să ne stranguleze, iar (acum) noi suntem cei care îi strangulăm. Ne-au ameninţat cu anihilarea, dar acum ei luptă pentru supravieţuirea lor”, a mai susţinut premierul israelian.

Campania de bombardamente lansată pe 28 februarie de SUA şi Israel împotriva Iranului a fost suspendată miercuri printr-un armistiţiu valabil două săptămâni, timp în care SUA şi Iranul caută o încheiere negociată a conflictului.

În pofida decimării conducerii politice şi militare a ţării în urma atacurilor aeriene, regimul de la Teheran a continuat până la armistiţiu represaliile cu drone şi rachete asupra Israelului şi intereselor americane din zonă şi nu dă semne că ar pierde puterea astfel încât să facă loc unui regim favorabil intereselor SUA şi Israelului pentru controlul politic şi asupra resurselor.

Două sesiuni de negocieri de pace între SUA şi Iran au avut loc sâmbătă în capitala pakistaneză Islamabad, iar o a treia sesiune este aşteptată să se desfăşoare în continuare tot sâmbătă seară sau duminică, a anunţat televiziunea de stat iraniană citată de AFP. Surse diplomatice au declarat agenţiei EFE că această primă etapă de negocieri directe americano-iraniene s-a încheiat cu „optimism”, relatează Agerpres. 

„Experţii celor două părţi fac acum schimb de documente” pentru a ajunge la un acord de pace, dincolo de armistiţiul de două săptămâni care a intrat în vigoare miercuri, a transmis postul de televiziune iranian, care citează informaţii oferite de „o persoană apropiată negociatorilor iranieni”.

În acest timp, doi oficiali pakistanezi au confirmat pentru AFP că au avut loc două sesiuni de negocieri. Unul dintre oficiali a vorbit despre o „atmosferă generală (...) cordială” la aceste tratative mediate de Pakistan.

De asemenea, o sursă diplomatică iraniană a declarat agenţiei EFE că „prima etapă a negocierilor s-a încheiat şi acum delegaţiile fac schimburi de documente. Ambele părţi se arată optimiste asupra rezultatului discuţiilor”, a mai spus aceeaşi sursă.

După ce a fost depăşit un blocaj generat de cereri suplimentare formulate de Iran şi care au împiedicat iniţial discuţiile directe, în cele din urmă acestea au început la ora 16:55, ora locală (11:55 GMT), şi au continuat până în jurul orei 19:00 (14:00 GMT), când s-a luat o pauză pentru rugăciune. După această pauză dialogul a fost reluat şi a continuat de asemenea cu o cină de lucru între echipele de negociere, afirmă o sursă diplomatică pakistaneză.

Potrivit agenţiei de presă iraniene Tasnim, experţi din ambele părţi examinează acum detaliile rămase nesoluţionate la negocieri, unul fiind legat de Strâmtoarea Ormuz, ceea ce ar putea prelungi discuţiile şi duminică.

Reacţionând faţă de aceste relatări, Casa Albă a transmis că discuţiile trilaterale între SUA, Iran şi Pakistan sunt „în desfăşurare”.

Delegaţia SUA este condusă de vicepreşedintele JD Vance, însoţit de emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, şi de ginerele lui Trump, Jared Kushner. Delegaţia iraniană este condusă de preşedintelui parlamentului, Mohammad Bagher Qalibaf, şi de ministrul de externe Abbas Araqchi.

Două distrugătoare americane au început sâmbătă o operaţiune de „stabilire a condiţiilor” pentru îndepărtarea minelor amplasate de Iran în apele Strâmtorii Ormuz, a anunţat Comandamentul militar al SUA pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), relatează Agerpres. 

Navele USS Frank E. Peterson şi USS Michael Murphy au traversat strâmtoarea şi au intrat în Golful Persic, „în cadrul unei misiuni mai ample menite să asigure că (strâmtoarea) este complet lipsită de mine navale” plasate de Corpul Gardienilor Revoluţiei, potrivit unui comunicat al CENTCOM, citat de Reuters.

https://t.co/v7ABGhPKr3

— U.S. Central Command (@CENTCOM) April 11, 2026

„Am iniţiat astăzi procesul de stabilire a unui nou coridor maritim şi vom împărţi în curând această rută sigură cu industria maritimă pentru a încuraja circulaţia liberă a comerţului”, a afirmat comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper.

După primele informaţii despre pătrunderea celor două nave militare americane în Golf, Iranul a ameninţat cu atacuri asupra acestora şi a cerut retragerea lor, solicitare transmisă prin intermediul Pakistanului, care găzduieşte şi mediază în prezent negocieri americano-iraniene.

Televiziunea de stat iraniană a negat informațiile potrivit cărora nave americane ar fi traversat Strâmtoarea Ormuz, citând un oficial militar iranian de rang înalt. Potrivit acestuia, o navă americană s-ar fi întors din drum după ce a primit un avertisment.

Iranian state TV denied reports that US vessels had crossed the Strait of Hormuz, citing a senior Iranian military official.

A US vessel turned back after receiving a warning, according to the official. https://t.co/bJvRbjGlQz

— Iran International English (@IranIntl_En) April 11, 2026

Mai multe nave ale marinei SUA au traversat Strâmtoarea Ormuz sâmbătă, a anunțat site-ul american de știri Axios, care a citat un oficial american. Oficialul a descris acțiunea drept o „operațiune de libertate a navigației în ape internaționale”.

Operațiunea americanilor a avut ca scop creșterea încrederii navelor comerciale de a traversa zona, au spus surse pentru Axios. Aceasta a avut loc în contextul începerii negocierilor de pace între cele două părți în Pakistan.

Mișcarea nu a fost coordonată cu Iranul. Este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru de la începutul războiului.

????Several U.S. navy ships crossed the Strait of Hormuz on Saturday, U.S. official says
????The move was not coordinated with Iran. It's the first time this happens since the beginning of the war

— Barak Ravid (@BarakRavid) April 11, 2026

Donald Trump a anunțat, într-o postare pe rețeaua Truth Social, că Statele Unite încep procesul de „curățare” a Strâmtorii Ormuz ca o favoare pentru „ţări din întreaga lume” care nu au curajul să o facă singure. 

„Acum începem procesul de curățare a Strâmtorii Ormuz, ca o favoare pentru țări din întreaga lume, inclusiv China, Japonia, Coreea de Sud, Franța, Germania și multe altele. În mod incredibil, nu au curajul sau voința de a face singure această muncă. Foarte interesant, însă, nave goale de transport petrol din multe națiuni se îndreaptă toate către Statele Unite ale Americii pentru a se încărca cu petrol”, a scris Trump. 

În postare, președintele american a denunțat așa zise manipulări ale presei „false” și a declarat că Iranul „pierde masiv”. 

„Mass-media de știri false și-a pierdut complet credibilitatea, nu că ar fi avut vreuna de la început. Din cauza sindromului lor masiv de "Trump Derangement Syndrome" (uneori numit TDS!), le place să spună că Iranul "câștigă", când, de fapt, toată lumea știe că pierde — și pierde masiv!

Marina lor a dispărut, forțele aeriene au dispărut, sistemul lor antiaerian este inexistent, radarele sunt distruse, fabricile lor de rachete și drone au fost în mare parte nimicite, împreună cu rachetele și dronele în sine și, cel mai important, "liderii" lor de lungă durată nu mai sunt printre noi, slavă lui Allah!

Singurul lucru care le-a mai rămas este amenințarea că o navă s-ar putea "lovi" de una dintre minele lor marine, care, apropo, toate cele 28 de ambarcațiuni ale lor pentru plasarea minelor se află și ele pe fundul mării””, a precizat liderul de la Casa Albă. 

Negocierile directe dintre SUA și Iran, cu mediere pakistaneză, au început sâmbătă la Islamabad, conform relatărilor din presa iraniană, precizează Axios.

Deși întâlnirea în sine este istorică - cea mai importantă interacțiune la nivel înalt între oficiali americani și iranieni din 1979 încoace - șansele de succes par scăzute. Ambele părți știu că riscul eșecului este un nou război, dar au viziuni contradictorii pentru pace.

Mass-media iraniene scrie că Teheranul a stabilit „liniile sale roșii” în cadrul negocierilor purtate in Pakistan: controlul asupra Strâmtorii Ormuz, despăgubiri de război, eliberarea activelor înghețate și un armistițiu real și stabil în toate regiunile relevante.

Iranian media say Tehran has set its red lines in talks via Pakistan: control over the Strait of Hormuz, war reparations, release of frozen assets, and a genuine, stable ceasefire across relevant regions.

— Clash Report (@clashreport) April 11, 2026

„Un număr masiv de petroliere complet goale, unele dintre cele mai mari din lume, se îndreaptă chiar acum spre Statele Unite pentru a se încărca cu cel mai bun petrol (și gaz!) de oriunde din lume. Avem mai mult petrol decât următoarele două economii petroliere mari la un loc - și de o calitate superioară. Vă așteptăm”, a scris Trump.

Un oficial american a negat că ar fi fost deblocate active iraniene înghețate, în ciuda unor informații anterioare care susțineau contrariul, scrie BBC.

Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, care conduce delegația, a declarat că acest lucru ar trebui să se întâmple înainte ca negocierile să înceapă.

O astfel de măsură ar fi foarte greu de justificat în fața susținătorilor lui Donald Trump din Statele Unite.

Surse din cadrul guvernului pakistanez și al delegației iraniene au declarat pentru BBC că prim-ministrul Shehbaz Sharif s-a întâlnit cu înalți oficiali iranieni. A fost publicată o fotografie în care Sharif apare alături de vicepreședintele american JD Vance.

Nu este însă clar dacă această manevră a Pakistanului va duce cele două părți la discuții față în față istorice sau la un acord între Statele Unite și Iran.

Au apărut imagini de la întâlnirea dintre JD Vance și premierul pakistanez Shehbaz Sharif.

Prime Minister of Pakistan Shehbaz Sharif meets U.S. Vice President JD Vance in Islamabad. pic.twitter.com/Qw1ImvLVT8

— Afifa ?? (@Afifa_Pk) April 11, 2026

Vance a fost însoțit de trimisul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner.

Sancțiunile, Strâmtoarea Ormuz, îmbogățirea uraniului și atacurile Israelului asupra Libanului sunt subiectele-cheie aflate pe agenda discuțiilor de astăzi de la Islamabad.

Statele Unite au cerut Iranului să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, principala rută maritimă de transport, care a fost practic blocată de la începutul războiului, pe 28 februarie. Iranul vrea ca autoritatea sa asupra acestei căi navigabile înguste să fie recunoscută și a sugerat chiar introducerea unor taxe de tranzit pentru navele care o traversează, idee respinsă de Washington. Donald Trump a avansat însă și varianta unei „societăți mixte” americano-iraniene care să stabilească aceste taxe.

Deși susține că nu intenționează să obțină arma nucleară, Iranul cere recunoașterea dreptului său de a îmbogăți uraniu. Statele Unite au exclus această posibilitate, iar Trump a insistat că „nu va exista nicio îmbogățire a uraniului”. Programul nuclear iranian se află de zeci de ani în centrul tensiunilor dintre cele două țări, Washingtonul impunând sancțiuni și alte măsuri restrictive pentru a încerca să îl oprească.

Iranul vrea ca armistițiul să includă și Libanul, unde atacurile armatei israeliene au ucis peste 2.000 de oameni de la începutul luptelor, pe 2 martie, potrivit autorităților libaneze. Israelul susține însă că armistițiul nu se aplică operațiunilor sale împotriva Hezbollah și continuă să lovească ținte din Liban.

Teheranul cere, de asemenea, ridicarea sancțiunilor și garanții că SUA nu va mai ataca Iranul, sugerând că își dorește o încetare permanentă a ostilităților, dincolo de actualul armistițiu de două săptămâni.

Delegația iraniană condusă de președintele parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, și de ministrul de externe, Abbas Araghchi, s-a întâlnit și a purtat discuții cu prim-ministrul pakistanez, Shehbaz Sharif, a relatat agenția de știri iraniană Tasnim.

SUA au fost de acord să ridice restricțiile asupra activelor iraniene blocate deținute în Qatar și în alte bănci străine, potrivit Reuters, care citează o sursă iraniană de rang înalt, scrie The Guardian.

Sursa, care a refuzat să-și dezvăluie identitatea din cauza caracterului sensibil al problemei, a salutat decizia ca pe un semn de „seriozitate” în ajungerea la un acord cu SUA în cadrul discuțiilor de la Islamabad.

SUA nu a făcut niciun comentariu public pe această temă.

Sursa a declarat pentru Reuters că deblocarea activelor este „direct legată de asigurarea trecerii în siguranță prin strâmtoarea Hormuz”, care se așteaptă să fie o chestiune cheie în discuții.

Mai multe nave se îndreaptă spre Strâmtoarea Ormuz, în timp ce negocierile de pace dintre Iran și Statele Unite urmează să înceapă la Islamabad, potrivit datelor de monitorizare a traficului maritim.

Mai multe nave, cele mai multe din China, au tranzitat deja strâmtoarea sau se deplasează dinspre Golful Persic către această rută, conform informațiilor publicate de site-ul MarineTraffic.

Un vrachier chinez a trecut prin zonă în cursul nopții, după ce plecase din portul irakian Umm Qasr în urmă cu aproape o lună. În același timp, două petroliere chinezești, fiecare cu o capacitate de aproximativ 300.000 de tone și marcate ca fiind încărcate, se îndreptau sâmbătă spre strâmtoare. Ambele navigau în apropierea coastelor iraniene.

Și un transportator de gaze naturale lichefiate sub pavilion Botswana, numit Nidi, facee o a doua încercare să părăsească Golful, după ce vineri dimineață s-a întors din drum.

Totuși, traficul rămâne mult sub nivelul obișnuit, reprezentând doar o mică parte din fluxul normal de aproximativ 100 de nave pe zi.

Joi, președintele american Donald Trump a declarat că „Iranul face o treabă foarte proastă, unii ar spune chiar rușinoasă, cu blocarea petrolului prin Strâmtoarea Ormuz”. „Nu acesta este acordul pe care îl avem!”, a scris Trump pe rețelele sociale.

Agenția iraniană Tasnim a relatat sâmbătă, într-un material publicat de la Islamabad, că Iranul „a menținut condițiile actuale pentru tranzitul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz”, ca reacție la ceea ce Teheranul susține că sunt încălcări ale acordului de încetare a focului de către SUA, inclusiv continuarea atacurilor israeliene asupra Hezbollah în Liban.

Iranul a transmis că navele pot traversa strâmtoarea doar cu aprobarea sa.

Delegația iraniană urmează să se întâlnească cu prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif la ora 13:00, ora locală (4:00 ET), potrivit Tasnim.

Negocieri între Teheran și Washington sunt așteptate după-amiaza, a relatat publicația, deși oficialii iranieni au semnalat că nu a fost luată o decizie finală cu privire la continuarea discuțiilor.

Potrivit Tasnim, dacă vor avea loc, negocierile vor avea loc o zi.

Iranul încă își evaluează poziția față de SUA, iar publicația scrie că discuțiile ar putea începe sâmbătă, spre finalul zilei, însă totul depinde de evoluțiile de pe parcursul zilei.

Iranul nu poate redeschide Strâmtoarea Ormuz pentru navigația comercială deoarece nu reușește să găsească și să îndepărteze toate minele pe care le-a pus acolo pe durata războiului, au declarat oficiali americani pentru The New York Times.

Potrivit oficialilor americani, coridoarele considerate sigure printre mine și indicate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran sunt limitate, din cauza modului în care Teheranul ar fi minat strâmtoarea.

Publicația notează că nici Statele Unite, nici Iranul nu dispun de capacitățile necesare pentru eliminarea minelor navale.

Citește continuarea aici

Noul Lider Suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, este încă în convalescență după rănile grave la față și la picioare suferite în urma atacului aerian care i-a ucis tatăl la începutul războiului, au declarat pentru Reuters trei persoane apropiate cercului său restrâns, scrie The Guardian.

Khamenei a fost desfigurat în urma atacului asupra complexului Liderului Suprem din centrul Teheranului, și, de asemenea, a suferit leziuni grave la unul sau la ambele picioare, au afirmat toate cele trei surse pentru Reuters.

Liderul iranian în vârstă de 56 de ani se recuperează totuși după rănile suferite și rămâne lucid, potrivit persoanelor care au vorbit cu Reuters și au solicitat să nu li se dea numele.

Întreruperea internetului impusă de autorităţile din Iran a depăşit 1000 de ore, a relatat, sâmbătă, ONG-ul de monitorizare a securităţii cibernetice NetBlocks.

Această întrerupere a accesului la internet de aproape 42 de zile devenise deja la începutul lunii cea mai lungă înregistrată vreodată la nivelul unui întreg stat.

ONG-ul a menţionat că a documentat anterior perioade mai lungi de întreruperi, dar la scară regională, şi a subliniat, de asemenea, că Phenianul nu a fost niciodată conectat la internetul global.

O sursă pakistaneză de rang înalt a lăudat implicarea lui JD Vance în încercarea de a găsi o soluție diplomatică între SUA și Iran. Sursa a declarat pentru CNN că vicepreședintele american a jucat un rol esențial în inițierea discuțiilor care urmează să înceapă la Islamabad în următoarele ore.

Sursa familiarizată cu procesul de negocieri a declarat pentru CNN că aceștia estimează că va fi nevoie de câteva zile de negocieri pentru a se asigura un armistițiu și că oficialii din Pakistan sperau că îl vor putea convinge pe Vance să rămână mai mult timp în țară pentru a ajuta la realizarea acestui lucru.

Pe de altă parte, o sursă importantă din Golf a declarat pentru CNN că iranienii au foarte puțină încredere în trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, care a condus rundele anterioare de negocieri cu Iranul, care au fost întrerupte de atacurile americane asupra țării. Witkoff face parte din delegația americană care participă la discuțiile de la Islamabad.

Preşedintele american Donald Trump a afirmat vineri că Strâmtoarea Ormuz va fi "deschisă în curând", chiar dacă navigaţia pe această cale maritimă vitală pentru comerţul global rămâne sever restricţionată de Iran, scrie Agerpres.

„Vom deschide Golful cu sau fără ei - sau strâmtoarea, cum o numesc ei”, a declarat preşedintele SUA, referindu-se la iranieni.

„Se va întâmpla destul de repede şi, dacă nu se va întâmpla, vom putea să obţinem acest lucru”, le-a declarat Trump reporterilor înainte de a se îmbarca în Air Force One pentru o deplasare în Virginia.

„Se va deschide automat" pentru că, altfel, Iranul „nu face bani”, a afirmat el.

Trump a sugerat, de asemenea, că alte ţări vor oferi ajutor, dar nu a menţionat nicio ţară. „Alte ţări folosesc strâmtoarea. Aşadar, avem şi alte ţări care vor veni, şi ele vor ajuta”, a spus Trump.

 Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, care conduce delegația țării în discuțiile de pace cu SUA în Islamad a declarat că Iranul are „intenții bune, dar nu avem încredere”, scrie BBC.

„Experiența noastră în negocierile cu americanii s-a soldat mereu cu eșecuri și promisiuni încălcate”, a continuat el.

La Islamabad, Ghalibaf e însoțit de Abbas Araghchi, ministrul de externe al Iranului; Ali Akbar Ahmadian, secretarul consiliului de apărare al Iranului; Abdolnaser Hemmati, guvernatorul băncii centrale a Iranului; și mai mulți membri ai parlamentului iranian. 

Serviciile secrete americane au raportat că China se pregătește să livreze Iranului noi sisteme de apărare aeriană în următoarele săptămâni, relatează CNN, citând trei persoane familiarizate cu evaluările recente ale serviciilor secrete.

Astfel, Beijingul ar putea direcționa transporturi de rachete antiaeriene cunoscute sub numele de MANPAD, prin țări terțe pentru a masca originea acestora, citând surse anonime. 

Președintele Trump și oficialii pakistanezi au confirmat că China a făcut presiuni asupra Iranului ca să accepte un armistițiu provizoriu. Însă, deși guvernul chinez declară că susține armistițiul, până în prezent nu și-a asumat vreo implicare diplomatică, ca garant al securității. Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a declarat că „în calitate de putere majoră responsabilă, China va continua să joace un rol constructiv și să depună eforturi pentru a dezescalada tensiunile”.

Vicepreședintele SUA, JD Vance, a ajuns împreună cu delegația americană la Islamabad, a declarat pentru BBC o sursă din domeniul aviației.

Aproximativ 100 de membri ai delegației americane se află deja în oraș, a declarat o sursă pakistaneză pentru Reuters.

JD Vance urmează să participe astăzi la discuții cu Iranul, alături de trimisul special Steve Witkoff și de Jared Kushner. Întâlnirea este prima de la izbucnirea războiului. Ambele părți au avut anumite condiții înainte de începerea negocierilor, Iranul cerând încetarea atacurilor israeliene în Liban , iar SUA fiind îngrijorate de armele nucleare și de situația strâmtorii Ormuz.

Vance și echipa sa de negociatori au plecat ieri din SUA spre Pakistan, iar chiar înainte de plecare, vicepreședintele a declarat reporterilor că „așteaptă cu nerăbdare negocierile”, dar a avertizat că SUA nu vor accepta ca Iranul „va încerca să se joace cu noi”.

Bombardamentele israeliene executate simultan, miercuri, împotriva Libanului au ucis 357 de persoane, potrivit celui mai recent bilanţ anunţat, vineri, de ministerul libanez al sănătăţii, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Noul bilanţ este de „357 de martiri şi 1.223 de răniţi” a transmis ministerul într-un comunicat, precizând că cifrele nu sunt definitive şi că operaţiunile de căutare printre dărâmături şi de identificare a victimelor prin teste ADN continuă.

Ministerul a mai anunţat că numărul total al celor ucişi în atacurile israeliene de la începutul războiului, pe 2 martie, a ajuns la 1.953, iar al răniţilor la 6.303.

Israelul a afirmat, vineri seară, că, în urma atacurilor masive şi simultane de miercuri, „conform unei prime evaluări a serviciilor de informaţii ale armatei, peste 180 de terorişti ai Hezbollah au fost eliminaţi”.

Pe de altă parte, 13 membri ai forţelor de securitate libaneze au fost ucişi vineri în sudul ţării de lovituri aeriene israeliene asupra oraşului Nabatieh şi a complexului administrativ din centru, potrivit unui nou bilanţ.

„Această pierdere dureroasă nu face decât să ne întărească determinarea de a obţine o încetare a focului care va proteja Libanul şi populaţia noastră din sud”, a reacţionat premierul Nawaf Salam într-un comunicat.

La rândul său, preşedintele libanez, Joseph Aoun, a făcut apel la comunitatea internaţională să „îşi asume responsabilităţile pentru a pune capăt agresiunilor israeliene repetate”.

Preşedintele american Donald Trump a afirmat vineri că Iranul nu are 'altă carte în mână' pentru a negocia decât Strâmtoarea Ormuz, transmite AFP., preluată de Agerpres.

„Iranienii nu par să îşi dea seama că nu au nicio carte în mână, în afară de extorcarea pe termen scurt a restului lumii folosind căile maritime internaţionale. Singurul motiv pentru care sunt încă în viaţă este pentru a negocia”, a scris Trump pe reţeaua sa Truth Social, înaintea începerii negocierilor de pace în Pakistan.

Într-un mesaj separat, el a adăugat: 'Iranienii sunt mai dotaţi pentru a gestiona media mincinoase şi relaţiile publice decât pentru a se bate!'.

Problema controlului Strâmtorii Ormuz, prin care tranzita 20% din ţiţeiul mondial înainte de război, va fi în centrul discuţiilor de pace programate pentru acest weekend în Pakistan între delegaţiile americană şi iraniană.

Iranul şi Statele Unite declaraseră că strâmtoarea strategică va fi redeschisă după ce marţi anunţaseră un armistiţiu de două săptămâni. Dar, în realitate, doar un număr mic de nave au trecut prin strâmtoare de atunci.

Trump a spus joi că Iranul 'nu îşi face deloc treaba' în Ormuz. 'Nu acesta este acordul pe care l-am încheiat!', a adăugat el.

Donald Trump a avertizat, vineri, că, dacă nu se va ajunge la un acord de pace cu Iranul, SUA vor reluat bombardamentele „cu și mai mare intensitate”, informează CNN.

„Încărcăm acum navele cu cele mai bune muniții, cele mai bune arme construite vreodată, chiar mia bune decât ce am folosit până acum și cu care i-am făcut fărâme”, a spus Trump într-un interviu telefonic acordat New York Post.

Președintele SUA a adăugat că SUA „vor folosi aceste arme foarte eficient”, dacă nu se va ajunge la un acord.

JD Vance a plecat vineri spre Islamabad, capitala Pakistanului, pentru negocieri cu Iranul

„Vom afla în 24 de ore, Vom afla curând”, a spus Trump.

Preşedintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a cerut vineri un armistiţiu în Liban şi deblocarea activelor ţării sale înaintea oricărei negocieri de pace cu Statele Unite, transmite AFP, preluată de Agerpres.

„Două dintre măsurile asupra cărora părţile s-au pus de acord încă trebuie aplicate: o încetare a focului în Liban şi deblocarea activelor Iranului, înainte de începerea negocierilor”, a scris Ghalibaf în limba engleză pe contul său de Twitter. „Aceste două chestiuni trebuie să fie rezolvate înainte ca negocierile să înceapă”, a insistat el.

Deblocarea activelor iraniene aflate sub sancţiuni nu fusese până acum menționată public de Iran drept condiţie prealabilă negocierilor, chiar dacă ridicarea sancţiunilor economice figurează pe lista sa de zece cereri.

După armistiţiul intrat în vigoare miercuri, Statele Unite şi Iranul au prevăzute discuţii în Pakistan în încercarea de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului.

Înaintea mesajului lui Ghalibaf, JD Vance, aşteptat, sâmbătă, la Islamabad, a cerut Iranului „să nu se joace” cu administrația Trump.

„Aşa cum a spus preşedintele Statelor Unite, dacă iranienii sunt pregătiţi să negocieze de bună-credinţă, noi suntem absolut dispuşi să le întindem mâna”, a afirmat Vance, înainte de a se îmbarca la bordul avionului Air Force Two care îl va duce spre Pakistan.

Însă, „dacă vor încerca să se joace cu noi, vor vedea că echipa noastră de negociere nu se va arăta foarte receptivă”, a adăugat vicepreşedintele american.

„Vom încerca, aşadar, să purtăm negocieri pozitive”, a mai afirmat el.

De partea iraniană, domneşte incertitudinea cu privire la plecarea unei delegaţii la Islamabad, care ar putea fi condusă de influentul preşedinte al parlamentului.

Încetarea focului dintre SUA şi Iran a intrat vineri în a treia zi, însă este pusă în pericol de atacurile israeliene care au ucis peste 300 de persoane în Liban miercuri.

În plus, divergenţele dintre cele doua părţi rămân uriaşe. Propunerea americană se concentrează pe uraniul îmbogăţit al Iranului, rachetele balistice, o relaxare a sancţiunilor şi redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În ce priveşte planul iranian, acesta prevede controlul strâmtorii, cu o taxă pentru navele care o traversează, încetarea operaţiunilor militare în întreaga regiune şi ridicarea sancţiunilor.

Înalți oficiali iranieni ar fi implicați într-o dispută privind componența și autoritatea delegației care urmează să negocieze cu Statele Unite la Islamabad, au declarat surse familiarizate cu situația pentru Iran International.

Comandantul-șef al IRGC, Ahmad Vahidi, încearcă să limiteze autoritatea lui Mohammad Bagher Ghalibaf și a ministrului de externe Abbas Araghchi în discuții, potrivit surselor.

Vahidi a insistat, de asemenea, pentru includerea lui Mohammad-Bagher Zolghadr, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, în echipa de negocieri - o mișcare căreia i se opun membrii actuali, care îl consideră lipsit de experiență în negocieri strategice, au declarat sursele.

În același timp, Vahidi și comandantul Forței Aerospațiale IRGC au subliniat că delegația trebuie să evite orice negocieri privind programul de rachete al Iranului.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a acuzat Madrid de „ostilitate” față de țara sa, în contextul excluderii Spaniei din Centrul de Coordonare Civil-Militar.

Într-un mesaj video publicat astăzi, el a declarat: „Israel nu va rămâne tăcut în fața celor care ne atacă. Spania i-a defăimat pe eroii noștri, soldații Forțele de Apărare ale Israelului, soldații celei mai morale armate din lume.

Prin urmare, am dispus îndepărtarea reprezentanților spanioli din centrul de coordonare din Kiryat Gat, după ce Spania a ales în repetate rânduri să se poziționeze împotriva Israelului.

Cine atacă Statul Israel în locul regimurilor teroriste, cine face acest lucru, nu va fi partenerul nostru în viitorul regiunii.

Nu sunt dispus să tolerez această ipocrizie și această ostilitate. Nu intenționez să permit niciunei țări să ducă un război diplomatic împotriva noastră fără să plătească imediat un preț pentru asta.”

מדינת ישראל לא תשתוק מול מי שתוקף אותנו.

ספרד הכפישה את גיבורינו, חיילי צה״ל, חיילי הצבא המוסרי בעולם.

ולכן הנחיתי לסלק את נציגי ספרד ממרכז התיאום בקריית גת, לאחר שספרד בחרה שוב ושוב להתייצב נגד ישראל.

מי שתוקף את מדינת ישראל במקום את משטרי הטרור, מי שעושה זאת, לא יהיה שותף… pic.twitter.com/PpWDcjNdzb

— Benjamin Netanyahu - בנימין נתניהו (@netanyahu) April 10, 2026

Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat înainte de a se îmbarca pentru a pleca spre Islamabad că echipa de negociere a SUA nu se va lăsa păcălită de oficialii iranieni:

„Așa cum a spus Donald Trump, dacă iranienii sunt dispuși să negocieze cu bună-credință, noi suntem cu siguranță dispuși să întindem o mână deschisă. Dacă vor încerca să ne păcălească, atunci vor descoperi că echipa de negociere nu va fi atât de receptivă.”

.@VP departs for Islamabad, Pakistan: "As @POTUS said, if the Iranians are willing to negotiate in good faith, we're certainly willing to extend the open hand. If they're going to try to play us, then they're going to find that the negotiating team is not that receptive." pic.twitter.com/9nNDGsMmId

— Rapid Response 47 (@RapidResponse47) April 10, 2026

Negocierile Liban–Israel sunt programate să aibă loc marți, scrie The Guardian.

Ambasadorul libanez în SUA, Nada Hamadeh Mouawad, ambasadorul israelian la Washington, Yechiel Leiter, ambasadorul SUA în Liban, Michel Issa și directorul pentru Planificare Politică de la Departamentul de Stat al SUA, Mike Needham vor avea azi o videoconferință.

Nada Hamadeh Mouawad va coordona discuțiile pregătitoare pentru negocierile directe.

Dosarul Liban este în responsabilitatea secretarului de stat al SUA, Marco Rubio și este complet separat de dosarul Iran.

Vicepreședintele american JD Vance a declarat că așteaptă cu nerăbdare viitoarele negocieri cu Iranul și că se așteaptă ca discuțiile de la Islamabad să fie pozitive, scrie The Guardian.

Vance a transmis acest mesaj chiar înainte de a pleca de la Washington spre Pakistan.

De asemenea, el a avertizat Teheranul să nu se „joace” cu SUA la discuții.

Ministrul adjunct de externe al Iranului pentru afaceri politice, Majid Takht Ravanchi, a declarat că Teheranul nu dorește un armistițiu care să permită SUA și Israelului să atace din nou.

El a făcut aceste în timpul unei întâlniri de astăzi la Teheran cu ambasadori străini și șefi de organizații, potrivit agenției de știri Tasnim.

 a relatat remarcile făcute de acesta în timpul unei întâlniri de astăzi la Teheran cu ambasadori străini și șefi de organizații.

O traducere a remarcilor sale suna astfel: „Nu dorim un armistițiu care să permită inamicului agresor să se reînarmeze și să lanseze o altă agresiune”.

El a susținut, de asemenea, că „s-a convenit ca planul în 10 puncte al Iranului să fie baza negocierilor”.

 JD Vance se îndreaptă spre Pakistan cu ordine de la Donald Trump de a transforma armistițiul șubred cu Iranul într-un acord de pace durabil, scrie The Guardian.

Pentru Vance, care a avut o atitudine discretă în timpul conflictului din Orientul Mijlociu, acesta va fi unul dintre cele mai importante momente ale carierei sale. Acum, el se va confrunta cu provocări uriașe atunci când discuțiile vor începe sâmbătă la Islamabad.

„Nu-mi pot imagina un caz în care vicepreședintele să fi condus negocieri formale de acest gen”, a declarat pentru agenția de știri AFP Aaron Wolf Mannes, lector la Școala de Politici Publice a Universității din Maryland și expert în rolul vicepreședinției americane în politica externă.

„Acesta este un risc ridicat, dar cu o recompensă mare.”

Vance și-a construit imaginea politică pe ideea de a ține America departe de orice alte războaie externe.  

New York Times a relatat săptămâna aceasta că, în discuțiile cu ușile închise din săptămânile dinaintea războiului, Vance s-a opus acțiunii militare, spunând că aceasta ar putea provoca haos regional și diviza coaliția Maga a lui Trump.

Însă Vance se trezește acum în ipostaza de diplomat trimis de Trump pentru un acord cu Iranul.

Vance va fi însoțit de Steve Witkoff și de ginerele lui Trump, Jared Kushner.

O teorie despre motivul pentru care vicepreședintele conduce aceste eforturi este că iranienii l-ar putea considera un partener mai bun pentru diplomație, având în vedere opoziția sa față de război și îndoielile generale cu privire la intervenționismul american.

„Dacă poate obține ceva care să acopere totul fără a aborda probleme reale, probabil că e suficient”, spune Mannes.

„Dar dacă nu iese nimic bun din asta, se ridică semne de întrebare cu privire la competența sa, ceea ce nu-l va ajuta electoral. Și, bineînțeles, Rubio este chiar acolo ca un potențial rival pentru 2028.”

Se iau măsuri speciale de securitate în Capitala Pakistanului, înaintea negocierilor dintre SUA şi Iran. Orașul a fost împânzit de militari, au fost instalate puncte de control, iar străzile sunt goale. 

FOTO: Profimedia Images

Sâmbătă încep negocierile decisive dintre Statele Unite și Iran, la Islamabad, într-un moment critic, după 42 de zile de conflict și un armistițiu fragil, tot mai contestat.

FOTO: Profimedia Images

Discuțiile au loc într-un climat extrem de tensionat. Chiar înainte de start, apar acuzații grave: președintele parlamentului iranian susține că Statele Unite au încălcat trei dintre cele zece puncte ale acordului de încetare a focului. Oficialii de la Teheran avertizează că aceste încălcări pun sub semnul întrebării credibilitatea SUA și riscă să afecteze întregul proces de negociere.

FOTO: Profimedia Images

Pe masa negocierilor se află teme-cheie precum securitatea regională, prezența militară americană și controlul rutelor strategice.

În acest context, Iranul își consolidează poziția într-un punct vital: Strâmtoarea Ormuz. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, Iranul limitează drastic tranzitul navelor și introduce taxe de trecere, inclusiv cu plăți în criptomonede sau valută chineză, o decizie care complică serios activitatea companiilor occidentale. 

De cealaltă parte, mesajele de la Washington rămân ferme. Administrația americană transmite că își menține prezența militară în regiune și este pregătită să reacționeze dacă acordul nu este respectat.

Așadar, în acest context, negocierile care încep mâine la Islamabad ar putea decide nu doar soarta armistițiului, ci și dacă regiunea se îndreaptă spre o detensionare sau spre o nouă escaladare majoră.

Aproape 600 de copii au fost uciși sau răniți în Liban de la izbucnirea celui mai recent război dintre Israel și Hezbollah, pe 2 martie, a transmis UNICEF.

Peste 30 de copii au fost uciși și aproape 150 răniți în valul de bombardamente de miercuri al trupelor israeliene, a anunțat UNICEF.

"UNICEF primește rapoarte despre copii scoși de sub dărâmături, în timp ce alții sunt dispăruți și separați de familiile lor. Mulți se confruntă cu traume, i-au pierdut pe cei dragi, casele și orice sentiment de siguranță. În întreaga țară, peste un milion de oameni au fost dezrădăcinați, inclusiv aproximativ 390.000 de copii, mulți pentru a doua, a treia sau chiar a patra oară. Dreptul internațional umanitar este clar: civilii, inclusiv copiii, trebuie protejați în permanență", potrivit UNICEF.

Șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a declarat că Forțele de Apărare ale Israelului continuă operațiunile militare în sudul Libanului și că nu există un armistițiu cu Hezbollah, potrivit unui comunicat publicat de IDF.

În timpul unei vizite în apropiere de Bint Jbeil, în sudul Libanului, Zamir a afirmat că armata israeliană se află în continuare în stare de război.

„IDF este în stare de război. Nu suntem în armistițiu. Continuăm să luptăm aici, în acest sector, care este principalul nostru front de luptă. În Iran există un armistițiu, dar putem reveni la luptă acolo în orice moment și într-un mod foarte puternic”, a spus el.

Un val intens de atacuri aeriene israeliene lansate miercuri în Liban a ucis peste 300 de persoane, potrivit autorităților libaneze. A fost cea mai sângeroasă zi pentru Liban de la reluarea confruntărilor dintre Israel și Hezbollah, pe 2 martie.

Mai mulți lideri internaționali, inclusiv oficiali din Marea Britanie, au condamnat atacurile Israelului și au cerut ca Libanul să fie inclus în armistițiul dintre Statele Unite și Iran.

O delegaţie iraniană a ajuns noaptea trecută în capitala Pakistanului, Islamabad, pentru discuţii mediate cu Statele Unite, a relatat Wall Street Journal, citând persoane familiarizate cu situaţia, conform The Guardian.

Delegaţia este condusă de ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, şi de preşedintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, potrivit relatării.

Agenţia semi-oficială de presă Tasnim din Iran a transmis că informaţiile privind sosirea oficialilor iranieni la Islamabad pentru a negocia cu SUA „sunt complet false”. Alte instituţii media afiliate statului iranian au relatat, de asemenea, astfel de dezminţiri.

Se aşteaptă ca vicepreşedintele SUA, JD Vance, să conducă delegaţia americană. Acesta va fi însoţit de trimisul special al SUA, Steve Witkoff, şi de ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, ambii participând la trei runde de discuţii indirecte pe tema nucleară cu negociatori iranieni în Oman, înainte ca SUA şi Israelul să lanseze atacuri asupra Iranului pe 28 februarie.

Arabia Saudită a confirmat atacuri asupra unor facilități petroliere și de gaze, inclusiv asupra importantei conducte Est–Vest, a relatat agenția de stat Saudi Press Agency, care citează un oficial din Ministerul Energiei, potrivit CNN.

Precizarea publicată joi nu precizează momentul exact în care a avut loc atacul.

CNN a informat anterior că imagini din satelit, furnizate de Agenția Spațială Europeană, arătau flăcări și coloane mari de fum negru ridicându-se de la instalația esențială de procesare Abqaiq a companiei Saudi Aramco, după relatări privind un atac iranian lansat miercuri. Cauza incendiului surprins în imaginile satelitare nu a fost clarificată.

Imaginea a fost realizată pe 8 aprilie, în jurul orei 10:00, ora locală, la doar câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de două săptămâni între Statele Unite și Iran.

Instalația Abqaiq a Saudi Aramco, aflată în estul Arabiei Saudite, este cea mai mare uzină de stabilizare a țițeiului din lume și asigură aproximativ 5% din aprovizionarea globală cu petrol, potrivit companiei. Tot aici se află și punctul de plecare al oleoductului Est–Vest.

Conducta, lungă de 1.200 de kilometri, este una dintre cele două rute din regiune care ocolesc Strâmtoarea Hormuz, zonă în care războiul din Iran a provocat perturbări importante ale comerțului.

CNN a solicitat un punct de vedere din partea Saudi Aramco.

 Iranul va intra într-o nouă etapă în administrarea Strâmtorii strategice Ormuz, potrivit unui mesaj citit la televiziunea de stat iraniană, atributi liderului suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, scrie The Jerusalem Post.

„Iranul nu dorește război, dar nu va renunța la drepturile sale și consideră toate fronturile de rezistență drept o entitate unitară”, se arată în declarație.

Mesajul a fost transmis în a 40-a zi de la asasinarea fostului lider suprem Ali Khamenei și include un omagiu adus acestuia. „Timp de patruzeci de zile, sufletul înălțat al liderului nostru martir s-a aflat în apropierea divină, alături de cei drepți”, se arată în textul atribuit lui Khamenei.

Referitor la război, în declarație se susține că Iranul a ieșit victorios „în ciuda agresiunii inamicului și a pierderilor suferite”, și că există „certitudinea că națiunea iraniană a obținut victoria”.

În mesaj se mai afirmă că ascensiunea Republicii Islamice ca putere majoră și declinul „aroganței globale” sunt vizibile pentru toată lumea.

„Timp de patruzeci de zile, susținătorii devotați ai revoluției au rămas cu curaj pe teren, în străzi și pe fronturile de luptă”, se mai arată în declarație. Potrivit textului, poporul iranian și-a transformat durerea în rezistență și hotărâre, surprinzându-și adversarii și inspirând observatori din întreaga lume.

Adresându-se statelor vecine, mesajul precizează că Iranul așteaptă în continuare un răspuns adecvat din partea acestora, pentru a le putea demonstra „fraternitatea și bunăvoința”.

Khamenei ar fi lansat și un un apel către susținătorii săi de a continua manifestațiile, despre care spune că sunt „esențiale” chiar și în perioada armistițiului.

Declarația se încheie cu recomandări adresate populației iraniene, care este îndemnată să fie atentă la „presa ostilă sau aliniată cu inamicul”.

Mesajul transmis joi este al doilea text scris atribuit lui Mojtaba Khamenei, care nu a mai fost văzut public de la începutul războiului, pe 28 februarie.

Primul mesaj atribuit acestuia, publicat pe 12 martie, a fost descris de o sursă informată din Teheran drept un text dictat de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice și publicat sub autoritatea lui Khamenei.

Surse media iraniene anunță că fostul ministru de externe Kamal Kharrazi a decedat în urma rănilor suferite într-un atac care a avut loc la începutul acestei luni, scrie BBC.

Kharrazi era cunoscut în mediul politic iranian ca politician reformist, președinte al Consiliului Strategic pentru Relații Externe al Iranului și consilier al defunctului Lider Suprem al Iranului, Ali Khamenei. El a ocupat funcția de ministru de externe al Iranului între 1997 și 2005.

Site-ul de știri iranian Jamaran, cu orientare reformistă, a relatat pe 1 aprilie că Kamal Kharrazi a fost „grav rănit și internat în spital” în urma unui atac care, potrivit raportului, i-a ucis soția. Jamaran a relatat că locuința lui Kharrazi din Teheran a fost ținta atacului.

Viețile a milioane de oameni din Orientul Mijlociu, dar și evoluția economiei globale, ar putea depinde de rezultatul discuțiilor decisive dintre Statele Unite și Iran, programate în acest weekend la Islamabad, în Pakistan.

Un armistițiu fragil, valabil de două săptămâni și care a făcut posibilă organizarea negocierilor, este încă în vigoare. Totuși, bombardamentele puternice și mortale lansate de Israel asupra Hezbollah, precum și neînțelegerile legate de includerea Libanului în armistițiu, riscă să afecteze desfășurarea întâlnirilor, scrie CNN.

Potrivit Casei Albe, discuțiile vor începe sâmbătă dimineață, ora locală, la Islamabad.

Delegația americană va fi condusă de vicepreședintele JD Vance, de trimisul special Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump. Teheranul nu a anunțat oficial cine va participa, însă unele relatări din presa locală spun că delegația iraniană ar putea fi condusă de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf.

Pe agenda negocierilor se află mai multe propuneri. Trump a vorbit despre „o propunere în 10 puncte din partea Iranului”, pe care a descris-o drept „o bază fezabilă pentru negocieri”. În același timp, Iranul a început să prezinte propria listă de 10 puncte, care include cereri precum recunoașterea controlului asupra Strâmtorii Hormuz, repararea pagubelor de război și ridicarea tuturor sancțiunilor. De cealaltă parte, Trump și echipa sa au pregătit o propunere separată, în 15 puncte.

Deși există confuzii și diferențe majore între pozițiile celor două părți, oficialii americani s-au grăbit joi să pregătească negocierile, au declarat pentru CNN surse apropiate situației. În ciuda tensiunilor, Trump a spus pentru NBC că este „foarte optimist” în privința unui acord de pace și a susținut că liderii Iranului par deschiși la pace în discuțiile private.

Preşedintele american Donald Trump a avertizat joi Iranul împotriva perceperii de taxe pentru navele care vor să tranziteze strâmtoarea Ormuz, cale navigabilă crucială controlată de Teheran, care a blocat-o în ultimele săptămâni, relatează AFP şi Reuters.

Într-un mesaj pe platforma sa Truth Social, Trump spune că a primit "informaţii conform cărora Iranul percepe taxe petrolierelor care tranzitează strâmtoarea Ormuz". "Au interesul să nu o facă, iar dacă o fac, mai bine să se oprească acum!", a adăugat Trump, în a doua zi a fragilului armistiţiu dintre Statele Unite şi Iran.

Într-un al doilea mesaj, câteva minute mai târziu, Trump a adăugat: "Foarte curând, veţi vedea petrolul începând să curgă liber, cu sau fără ajutorul Iranului", înainte de a comenta, într-un al treilea mesaj mai târziu în aceeaşi seară: "Iranul face o treabă foarte proastă, unii ar spune scandaloasă, cu petrolul pe care îl lasă să treacă prin strâmtoarea Ormuz".

"Nu acesta este acordul pe care îl avem!", a subliniat preşedintele american.

Președintele SUA, Donald Trump a discutat cu consilierii săi opțiunea retragerii unei părți din trupele americane din Europa, a declarat joi pentru Reuters un înalt oficial al Casei Albe, notează Agerpres.

Președintele a inițiat discuția, nemulțumit de faptul că aliații din NATO nu au contribuit la asigurarea securității Strâmtorii Ormuz și supărat că planurile sale de a prelua controlul asupra Groenlandei nu au avansat, arată sursa agenției de presă internaționale. 

Conform oficialului citat, nu s-a luat nicio decizie, iar Casa Albă nu a solicitat Pentagonului să elaboreze planuri concrete pentru o reducere a efectivelor militare pe continent.

Însă chiar și faptul că a avut loc o astfel de discuție arată cât de mult s-au deteriorat relațiile dintre Washington și aliații săi europeni din NATO în ultimele luni, comentează Reuters.

Mișcarea lui Trump sugerează că vizita efectuată miercuri la Casa Albă de secretarul general al NATO, Mark Rutte, nu a reușit să îmbunătățească în mod semnificativ relațiile transatlantice, aflate, probabil, la cel mai scăzut nivel de la înființarea NATO, în 1949.

Reuters: Trump ar fi mai degrabă înclinat să aducă în SUA trupele din țările europene

În prezent, Statele Unite au peste 80.000 de soldați în Europa. 

Aceste trupe au jucat un rol central în arhitectura de securitate a Europei încă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. 

Peste 30.000 dintre acești militari americani se află în Germania, iar contingente semnificative sunt staționate și în Italia, Regatul Unit și Spania.

NATO nu a răspuns pentru moment la solicitarea Reuters de comentarii.

Oficialul citat de agenția de știri nu a precizat care țări ar putea fi afectate sau câți soldați ar putea fi retrași în cele din urmă, în cazul în care Trump decide să pună în aplicare această idee.

Relația SUA - NATO s-a deteriorat tot mai mult în ultimele luni

Președintele american are de mult timp o relație tumultoasă cu NATO și acuză de ani buni capitalele europene că nu alocă suficienți bani cheltuielilor pentru apărare.

Însă ultimele trei luni au fost deosebit de dificile. În ianuarie, Trump a provocat o criză transatlantică, reînnoindu-și amenințările de a anexa Groenlanda, teritoriu semi-autonom din Regatul Danemarcei.

După ce a declanșat, împreună cu Israelul, războiul cu Iranul, pe 28 februarie, liderul republican și-a exprimat profunda frustrare că aliații NATO nu s-au oferit să ajute la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută vitală pentru aprovizionarea globală cu energie.

Chiar și în prezent, strâmtoarea este în mare parte închisă, în pofida unui armistițiu fragil anunțat marți noaptea de Washington și Teheran.

Publicația The Wall Street Journal a relatat miercuri că oficiali de rang înalt ai administrației au discutat și discută în continuare despre retragerea trupelor staționate în Europa, în țările care au criticat războiul împotriva Iranului și despre eventuala mutare a acestor forțe în state europene ai căror lideri s-au arătat mai cooperanți cu Washingtonul.

Însă oficialul de la Casa Albă citat de Reuters afirmă că Trump are mai degrabă în vedere readucerea trupelor în SUA, decât despre mutarea lor în alte țări. 

Președintele american Donald Trump s-a declarat, joi, ”foarte optimist” în legătură cu posibilitatea de a încheia un acord de pace cu Iranul.

Negocieri în acest sens sunt așteptate în weekend în Pakistan, după armistițiul fragil anunțat de Washington și Teheran marți noaptea.

Trump susține că Iranul are, în declarațiile publice, un discurs diferit de cel derulat pe canale diplomatice.

"Ei vorbesc la reuniuni într-un mod foarte diferit de ceea ce spun presei. Sunt mult mai rezonabili și acceptă tot ceea ce trebuie să accepte. Nu uitați că au fost înfrânți", a spus președintele într-un interviu telefonic pentru NBC News, cu referire la liderii de la Teheran.

Donald Trump a mai menționat că a discutat miercuri cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, în contextul campaniei anti-Hezbollah pe care statul evreu o continuă în Liban.

Liderul republican a afirmat că l-a îndemnat pe Netanyahu la reținere.

Armistițiul dintre Statele Unite și Iran, care a intrat joi în cea de-a doua zi, pare să reziste momentan.

Niciun bombardament nu a fost semnalat în Iran și nici în Golful Persic, după cinci săptămâni de război, soldat cu mii de morți, în principal în republica islamică și în Liban.

Însă comunitatea internațională se teme că înțelegerea poate să fie compromisă de atacurile israeliene în sudul Libanului, după lovituri ample efectuate miercuri de statul evreu și soldate cu aproape 200 de morți, conform autorităților de la Beirut.

Comisia Europeană a apreciat drept „ilegală” oferta făcută de președintele Trump privind un încheierea unui „parteneriat” pentru stabilirea de taxe navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz, informează Euronews.

Comisia Europeană a respins „cu fermitate” ideea ca Iranul sau SUA să taxeze navele care traversează strâmtoarea.

„Legislația internațională asigură libertatea de navigare. Ce înseamnă asta? Înseamnă că nu trebuie nicio plată, nicio taxă, nimic”, a declarat joi Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene. „Strâmtoarea Ormuz, la fel ca orice culoar maritim, este un bun public pentru întreaga umanitate, ceea ce înseamnă că navigația e liberă. Libertatea navigației trebuie restaurată”.

Reacția vine la o zi după ce președintele SUA, Donald Trump, a provocat îngrijorări, după ce a sugerat „un parteneriat” cu Teheranul pentru a impune un sistem de taxare în această rstrâmtoare vitală pentru transportul global al petrolului, gazelor și îngrășămintelor.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavit, a declarat că ideea „va fi în continuare discutată”, dar a accentuat că „prioritatea imediată” o reprezintă „redeschierea rutelor maritime, fără niciun fel de limitări, indiferent că vorbim de taxe sau altceva”.

Datele de trafic de joi arătau că doar un număr restrâns de nave au putut trece prin Strâmtoarea Ormuz.

În prezent, în jur de 2.000 de nave și 200.000 de marinari rămân blocați în Golful Persic.

Aliații NATO ai SUA îi asigură lui Donald Trump „sprijin masiv” în Iran, a declarat joi secretarul general al Alianței, Mark Rutte, citat de CNN. 

Rutte a precizat că „NATO nu fluieră pe lângă cimitir” și că aliații fac progrese rapide pentru a asigura un buget adecvat apărării și forțelor armate.

„Când vine vorba de sprijinul logistic și orice altceva au nevoie Statele Unite în Iran, unii aliați sunt mai lenți, să spun așa”, a declarat Rutte.

Secretarul general al NATO a adăugat: „Sincer, și ei (aliații) au fost puțin luați prin surprindere. Pentru a menține elementul surprizei, înaintea primelor bombardamente, președintele Trump a decis să nu-și informeze aliații. Dar, din ce văd acum în Europa, statele aliate asigură un sprjijin masiv”.

Șeful NATO a lăudat și Marea Britanie pentru rolul de „a conduce coaliția de țări” care să asigure tranzitarea în siguranță a vaselor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz.

Benjamin Netanyahu a anunțat, miercuri, că le-a cerut membrilor cabinetului să înceapă discuții directe cu Libanul, informează CNN.

Premierul israelian le-a cerut miniștrilor săi să înceapă aceste discuții „cât mai repede posibil”

Într-un comunicat publicat pe contul său de pe X, Netanyahu și-a motivat decizia „în lumina apelurilor repetate ale Libanului” de demarare a negocierilor.

Benjamin Netanyahu a adăugat că discuțiile se vor concentra pe „dezarmarea Hezbollah” și stabilirea de relații pașnice între Israel și Liban.

 Rusia şi-a reafirmat, joi, disponibilitatea de a ajuta Iranul să scoată din ţară uraniul îmbogăţit dacă regimul iranian va decide în cele din urmă acest lucru, informează EFE, preluată de Agerpres.

„Propunerea noastră rămâne pe masă, preşedintele Rusiei a exprimat-o în repetate rânduri”, a declarat directorul agenţiei nucleare Rosatom, Aleksei Lihaciov, citat de agenţia Interfax.

El a adăugat că Rusia poate, în cazul în care este aprobat de Iran, să reducă îmbogăţirea uraniului iranian. „Totuşi, astfel de decizii nu se iau în timpul unor operaţiuni militare”, a spus Lihaciov.

În luna februarie, Kremlinul a amintit că este deschis la propunerea de a primi uraniu îmbogăţit din Iran, opţiune discutată anterior cu Teheranul.

În timpul negocierilor dintre SUA şi Iran care au avut loc la Geneva înaintea începerii războiului americano-israelian împotriva Teheranului, partea iraniană a menţionat posibilitatea de a opri îmbogăţirea uraniului şi de a transfera o parte din rezervele sale către Rusia.

Cu toate acestea, după atacul începutul războiului, Iranul a refuzat să îşi restricţioneze programul de îmbogăţire a uraniului.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a informat unele ţări membre ale Alianţei că preşedintele american Donald Trump doreşte angajamente concrete din partea lor în următoarele zile pentru o contribuţie la securizarea Strâmtorii Ormuz, au declarat joi agenţiei Reuters trei diplomaţi europeni, potrivit Agerpres.

Rutte s-a întâlnit miercuri cu Trump la Washington, în contextul tensiunilor din interiorul Alianţei asupra războiului împotriva Iranului.

"Secretarul general se află contact cu aliaţii asupra discuţiilor sale de la Washington", a declarat joi purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart. "Este clar că SUA aşteaptă angajamente şi acţiuni concrete pentru a asigura libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz", a adăugat ea.

"Noi observăm frustrarea celor de la Washington, dar ei nu s-au consultat cu aliaţii nici înainte, nici după începerea acestui război" împotriva Iranului, a subliniat unul dintre diplomaţii citaţi.

"NATO în sine nu joacă un rol în războiul împotriva Iranului, dar aliaţii doresc să contribuie la căutarea unor soluţii pe termen lung pentru Strâmtoarea Ormuz. Odată lansate negocierile cu Iranul, aceasta ar putea fi de ajutor", a adăugat acelaşi diplomat.

După ce ţările europene au refuzat cererea lui Trump de a-şi trimite navele de război într-o operaţiune împotriva Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz, preşedintele american a susţinut că ia în considerare retragerea SUA din NATO.

Mai mult, el nu conteneşte cu criticile la adresa acestei organizaţii, în pofida armistiţiului prin care SUA şi Iranul au acceptat în noaptea de marţi spre miercuri să înceteze atacurile aeriene două săptămâni, timp în care vor căuta o ieşire negociată din război.

"NATO nu a fost acolo când noi am avut nevoie de ei şi nici nu vor fi acolo dacă vom avea din nou nevoie de ei", a scris Trump pe reţeaua sa socială Truth Social după întâlnirea sa de miercuri cu Rutte.

Acesta din urmă, într-un interviu acordat postului CNN după aceeaşi întâlnire, a spus că Trump "este în mod clar dezamăgit de mulţi aliaţi din NATO şi îi pot înţelege punctul de vedere".

Ca represalii în urma războiului declanşat de SUA şi Israel pe 28 februarie, Iranul a permis de atunci doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, dar a acceptat să o redeschidă în urma armistiţiului.

Totuşi, Teheranul a ameninţat miercuri cu retragerea din înţelegerea privind armistiţiul şi cu blocarea din nou a strâmtorii dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban.

Miercuri numai 5 nave au traversat strâmtoarea, faţă de 11 în ziua precedentă, înainte de anunţarea armistiţiului. Potrivit Emiratelor Arabe Unite (EAU), circa 230 de petroliere încărcate cu petrol sunt în Golful Persic pregătite să ridice ancora de îndată ce Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă.

Donald Trump a criticat din nou NATO, după întâlnirea de ieri cu secretarul general al alianței, Mark Rutte.

Fără a oferi prea mult context, președintele SUA a scris pe aplicația sa Truth Social: „Niciunul dintre acești oameni, inclusiv ai noștri, foarte dezamăgitor, NATO, nu au înțeles nimic decât dacă au fost supuși unor presiuni!!!”

După întâlnirea lor privată de ieri, Rutte a declarat că Trump a fost „evident dezamăgit” de faptul că aliații SUA au refuzat să se alăture războiului său împotriva Iranului.

 Iranul va permite trecerea a nu mai mult de 15 nave pe zi prin Strâmtoarea Ormuz în urma armistiţiului cu o durată de două săptămâni pe care l-a convenit cu SUA, a declarat joi agenţiei ruse de presă TASS un oficial iranian de rang înalt, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Ca represalii în urma războiului declanşat de SUA şi Israel pe 28 februarie, Iranul a permis de atunci doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz.

Aceasta are în porţiunea sa cea mai îngustă o lăţime de numai 34 de kilometri între Iran şi Oman şi este un coridor prin care este transportat circa 20% din petrolul mondial, fiind de asemenea o rută cheie pentru transportul altor produse esenţiale, precum îngrăşămintele chimice.

Peste 200 de nave au rămas blocate în Golful Persic în urma închiderii Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul a acceptat să o deblocheze prin armistiţiul convenit convenit în noaptea de marţi spre miercuri cu SUA pentru o perioadă de două săptămâni, timp în care vor căuta o ieşire negociată din război.

Totuşi, Iranul a ameninţat miercuri cu retragerea din înţelegerea privind armistiţiul şi cu blocarea din nou a strâmtorii dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat pentru CNN că criticile venite din partea administrației Trump și a unor oficiali din statele din Golf, potrivit cărora Europa nu a făcut suficient pentru a-i sprijini pe durata războiului cu Iranul, sunt „nedrepte”.

Ea a declarat că nu Europa a creat situația din regiune și, că totuși, face „foarte mult”, inclusiv prin furnizarea de sisteme de apărare aeriană, protejarea Mării Roșii și sprijinirea guvernului libanez.

Kallas a precizat că statele din Golf, în mare parte, nu au venit în sprijinul Europei atunci când Rusia a invadat Ucraina în 2022, afirmând că nu poate fi o „stradă cu sens unic”.

„Simt că acest lucru este cu adevărat nedrept. Desigur, cu toții putem face mai mult, dar atunci întrebarea este că avem și noi teatrul nostru de securitate în Europa. Avem războiul Rusiei. Nu am văzut cu adevărat statele din Golf ajutându-ne acolo, în condițiile în care nu poate fi doar o stradă cu sens unic. Așadar, dacă am fi în această situație împreună, așa cum adversarii noștri sunt în mod clar, atunci am fi mult mai puternici”.

Kallas a mai spus că, pe baza discuțiilor sale cu oficiali pakistanezi, acordul de încetare a focului ar trebui să includă Libanul și a cerut oprirea bombardamentelor intense ale Israelului acolo.

„Răspunsul a fost prea dur. Mă refer la civilii uciși. Acest lucru nu este deloc acceptabil. Așadar, dacă nu este încă inclus, atunci ar trebui să fie inclus acum”, a spus ea. „Este clar că armistițiul este fragil și trebuie să facem tot posibilul pentru ca acesta să se mențină, astfel încât părțile să poată, într-adevăr, să se așeze la masa negocierilor”.

Şeful organizaţiei iraniene pentru energie atomică, Mohammad Eslami, a exclus, joi, orice restricţii la programul de îmbogăţire a uraniului, una dintre revendicările fundamentale ale Statelor Unite şi Israelului, înaintea discuţiilor ce urmează să aibă loc la sfârşitul săptămânii în Pakistan, relatează AFP şi dpa, citate de Agerpres.

Vorbind la ceremonia de joi de comemorare a defunctului lider suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, Eslami a respins cererile ca Iranul să renunţe la îmbogăţirea uraniului, a transmis agenţia ISNA.

„Revendicările şi pretenţiile inamicilor noştri vizând restrângerea programului de îmbogăţire a uraniului al Iranului nu sunt decât dorinţe pioase care vor fi îngropate”, a declarat Eslami penru ISNA.

„Toate conspiraţiile şi acţiunile inamicilor noştri, inclusiv acest război brutal, nu au dat niciun rezultat”, a adăugat el, apreciind că SUA încearcă de acum să îşi atingă obiectivele de război „prin negocieri”.

Dosarul este un punct de dezacord major la viitoarele discuţii.

SUA acuză Iranul că este aproape de a produce arma atomică, afirmaţie neconfirmată de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA).

Iranul dezminte orice intenţie de a fabrica bomba atomică şi îşi apără „dreptul la energie nucleară în scop civil”. Un plan în 10 puncte propus de Iran pentru încetarea războiului include „acceptarea îmbogăţirii” uraniului, însă Donald Trump a repetat că nu va exista „nicio îmbogăţire”.

Presa iraniană, citându-l pe Abbas Masjedi Arani, șeful Organizației de Medicină Legală a țării, informează că peste 3.000 de persoane au fost ucise în Iran de la începutul conflictului, pe 28 februarie.

Până pe 7 aprilie, Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, afirmă că 1.701 civili au murit, inclusiv cel puțin 254 de copii.

HRANA mai relatează că au existat 1.221 de decese în rândul militarilor și încă 714 decese neclasificate de la începutul conflictului.

Israelul va ataca Hezbollah „oriunde va fi necesar”, a declarat, joi, Benjamin Netanyahu, în timp ce Israelul îşi continuă campania de bombardamente din Liban, care s-a soldat, miercuri, cu peste 200 de morţi, potrivit autorităţilor libaneze, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Continuăm să atacăm Hezbollah cu forţă, precizie şi hotărâre”, a scris premierul israelian pe contul său de Twitter.

„Mesajul nostru este clar: oricine atacă civilii israelieni va fi atacat. Vom continua să atacăm Hezbollah oriunde va fi necesar până când vom restabili complet securitatea pentru locuitorii din nordul Israelului”, a adăugat el.

Israelul a lansat cele mai puternice atacuri de până acum asupra Libanului, ucigând peste 200 de persoane, majoritatea în Beirut, în contextul intrării în vigoare a unui armistițiu de două săptămâni între SUA și Iran, Iranul afirmând că intensificarea atacurilor a făcut negocierile cu Washingtonul „nerezonabile”.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul va continua să atace Hezbollah „oriunde este necesar”, potrivit BBC.

Israelul a declarat anterior că armistițiul nu include Libanul, însă Iranul susține că atacurile continue ale Israelului împotriva Libanului echivalează cu o „încălcare gravă” a acordului.

Netanyahu a declarat: „Mesajul nostru este clar: oricine acționează împotriva civililor israelieni va fi vizat.”

„Vom continua să atacăm Hezbollah oriunde este necesar, până când vom restabili securitatea deplină pentru locuitorii din nord.”

Comentariile sale au venit după ce Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunțat uciderea lui Ali Yusuf Harshi, secretarul și nepotul secretarului general al Hezbollah, Naim Qassem.

Pakistanul a îndemnat, joi, Israelul să înceteze imediat agresiunea militară împotriva Libanului, avertizând că recentele bombardamente masive încalcă dreptul internaţional şi pun în pericol armistiţiul regional de 14 zile.

„Pakistanul condamnă în termenii cei mai fermi agresiunea israeliană continuă împotriva Libanului, care (...) subminează eforturile internaţionale de instaurare a păcii şi constituie o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a principiilor umanitare fundamentale”, a transmis diplomația pakistaneză într-un comunicat.

În mesajul său, ministerul de externe pakistanez cere comunităţii internaţionale să adopte „măsuri urgente şi concrete pentru a pune capăt agresiunii israeliene împotriva Libanului”, în conformitate cu rolul său principal în negocierile de pace.

Totodată, prim-ministrul pakistanez, Shehbaz Sharif, care a anunţat acordul după ore întregi de negocieri în dimineaţa zilei de miercuri, a scris într-un mesaj că părţile au convenit asupra unui armistiţiu imediat „peste tot, inclusiv în Liban”.

În timp ce Donald Trump a descris atacurile israeliene drept o „încăierare” care nu este inclusă în armistiţiul cu Iranul, mediatorii pakistanezi susţin că anunţul lui Sharif a fost pe deplin în conformitate cu ceea ce părţile conveniseră.

În ultimele ore, Sharif a încercat să consolideze sprijinul internaţional pentru pact printr-o campanie masivă pe reţelele sociale, postând mesaje de recunoştinţă la adresa liderilor care au salutat armistiţiul, precum premierul guvernului britanic, Keir Starmer, cancelarul german, Friedrich Merz, şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Miercuri seară, prim-ministrul pakistanez a purtat o convorbire la telefon cu Recep Erdogan, cu care şi-a coordonat eforturile de pace în ultimele două săptămâni.

Ambasadorul Iranului în Pakistan, Reza Amiri Moghadam, a şters, joi, un mesaj oficial pe Twitter care confirma sosirea negociatorilor ţării sale la Islamabad. Diplomatul iranian declarase iniţial că delegaţia invitată de Sharif va ajunge în capitala pakistaneză joi seară.

Cu toate acestea, mesajul a fost şters câteva ore mai târziu, iar misiunea diplomatică iraniană nu a clarificat dacă vizita negociatorilor ţării sale va mai avea sau nu loc.

Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare o suspendare temporară a regulilor privind deficitul bugetar, dacă războiul SUA şi Israel împotriva Iranului se reaprinde, a declarat, joi, prim-ministra italiană, Giorgia Meloni, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Într-un discurs ţinut în Parlamentul de la Roma, Meloni a mai spus că guvernul său este pregătit să ia toate măsurile posibile pentru a preveni potenţialele comportamente speculative cu privire preţurile la energie, inclusiv introducerea unor taxe pe profiturile excepţionale înregistrate de companiile energetice.

„Credem că discutarea unei posibile suspendări temporare a Pactului de Stabilitate şi Creştere nu ar trebui să fie un tabu. Nu o derogare pentru statele membre individuale, ci o măsură generală”, a spus Meloni.

Declaraţiile lui Meloni vin în contextul în care guvernul de la Roma se pregăteşte să îşi reducă previziunile de creştere pentru 2026 şi anii următori, ceea ce face mai dificilă pentru Italia reducerea deficitului sub plafonul de 3% din PIB, cerut de UE, în acest an, aşa cum era planificat.

Între 2020 şi 2023, Uniunea Europeană a activat o aşa-numită „clauză de salvgardare generală” pentru a suspenda regulile bugetare şi a permite statelor membre să răspundă la pandemia de COVID-19.

Totuşi, această clauză poate fi utilizată numai în cazul unei recesiuni economice severe în zona euro sau în întreaga Uniune Europeană, un scenariu care nu este preconizat în prezent de principalii analişti.

De asemenea, Italia ar putea activa o clauză naţională de salvgardare, care permite statelor membre să se abată de la obiectivele bugetare convenite cu UE ca răspuns la circumstanţe excepţionale, aflate în afara controlului lor. Guvernul de la Roma a exclus până acum o astfel de acţiune atâta timp cât Italia este vizată de o procedură de deficit excesiv.

„Italia rămâne pregătită să ia toate măsurile posibile pentru a preveni potenţialele comportamente speculative asupra preţurilor la energie, inclusiv, dacă va fi necesar, măsuri suplimentare privind profiturile companiilor energetice”, a adăugat Meloni.

Giorgia Meloni şi predecesorul ei, Mario Draghi, au adoptat în ultimii ani taxe pe veniturile excepţionale din sectorul energetic, ceea ce a declanşat litigii cu companiile afectate.

Iranul și-a scos loialiștii pe străzi, la Teheran, joi, pentru înmormântarea defunctului lider suprem Ali Khamenei, care s-a aflat la putere aproape patru decenii şi a fost ucis pe 28 februarie în prima zi a războiului.

Fiul său Mojtaba, care i-a urmat la putere la începutul lunii martie, nu a apărut în public de atunci. Prezenţa lui Mojtaba Khamenei pare puţin probabilă în acest stadiu, în condițiile în care el a fost rănit într-un atac, potrivit regimului.

Ceremoniile coincid cu încheierea unei perioade de doliu de 40 de zile, care este tradiţională în islamul şiit.

Imaginile transmise de televiziunea publică iraniană arată mii de persoane, ţinând portrete ale lui Ali Khamenei în mâini şi agitând drapele ale Iranului. Ceremonii sunt organizate în mai multe locuri din țară.

Ele se desfăşoară la Ourmia, Gorgan, dar şi la Teheran, unde bombardamentele s-au oprit de la intrarea în vigoare a armistițiului temporar.

Ceremoniile au început la ora locală 09:40. Pe 28 februarie, exact la ora 09:40, Ali Khamenei a fost ucis de loviturile care au vizat reşedinţa sa din Teheran, alături de numeroşi comandanţi militari de rang înalt.

Atacul a marcat începutul unui conflict ce a cuprins întreaga regiune, Iranul ripostând împotriva Israelului şi intereselor americane din Golful Persic.

Din cauza războiului, funeraliile de stat pentru Ali Khamenei, deşi iniţial anunţate, nu au putut fi organizate în cele din urmă.

O slujbă religioasă pentru Ali Khamenei este prevăzută pentru vineri la Teheran, dar deocamdată nu este clar cine o va conduce. De asemenea, nu este clar când va fi înhumat defunctul lider suprem în oraşul său natal, Mashhad, din nord-estul ţării. 

Armata israeliană l-a ucis în cursul nopţii de miercuri spre joi, într-un bombardament la Beirut, în Liban, pe secretarul personal şi nepotul liderului grupării şiite Hezbollah pe care l-a identificat drept Ali Yusuf Harshi, într-un comunicat publicat joi, relatează EFE, citat de Agerpres.

„Forţele de Apărare a Israelului (IDF) au atacat în zona Beirutului şi l-au eliminat pe Ali Yusuf Harshi, secretarul personal şi nepotul secretarului general al Hezbollah, Naim Qassem”, se arată în comunicatul armatei, care apreciază că Harshi a jucat un rol central în securitatea lui Qassem.

Pe lângă atacul care l-a ucis pe Harshi, forţele armate israeliene au bombardat două poduri peste râul Litani din sudul Libanului, susţinând că Hezbollah le folosea pentru transferul de arme.

Bombardamentele au vizat, de asemenea, cel puţin zece depozite de arme ale organizaţiei.

Israelul continuă să bombardeze Libanul, în ciuda faptului că Pakistanul, stat negociator în armistiţiul cu Iranul, a insistat că acordul de încetare a focului include şi această ţară.

Atât Benjamin Netanyahu, cât şi armata au repetat că Libanul nu este inclus şi, în ciuda faptului că armistiţiul a intrat în vigoare miercuri, Israelul a lansat o campanie de bombardamente pe scară largă în ţara vecină.

Cinci nave-vrachier și niciun petrolier sau transportator de gaze nu au tranzitat ieri Strâmtoarea Ormuz, potrivit datelor de monitorizare maritimă furnizate de Kpler, citate de Sky News.

Toate cele cinci nave de marfă au provenit din porturi iraniene și au părăsit Golful Persic. Nu au existat traversări în sens invers ale strâmtorii.

Cele cinci nave au urmat ruta controlată de Iran în jurul insulei Larak. Au fost înregistrate 13 traversări marți, șase luni și 14 duminică. Acest nivel este mult sub media de dinaintea războiului, de aproximativ 82 de traversări pe zi.

Traficul de nave prin Strâmtoarea Ormuz rămâne neglijabil la mai bine de o zi după ce Trump a anunțat un armistițiu de două săptămâni între SUA și Iran.

La momentul dimineții de joi, ora locală, datele MarineTraffic arătau grupuri mari de nave încă ancorate în Golful Persic.

Potrivit datelor din ziua precedentă ale platformei de monitorizare, peste 400 de petroliere, 34 de nave pentru GPL și 19 nave pentru GNL se află încă în regiune.

Trump a declarat că strâmtoarea va fi „DESCHISĂ & SIGURĂ” într-o postare pe Truth Social, târziu, miercuri. Anterior, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC) a susținut că transportul maritim prin această cale navigabilă s-a oprit în urma bombardamentelor Israelului asupra Libanului, pe care Iranul le-a considerat o încălcare a armistițiului.

De la anunțarea armistițiului, un număr redus de nave au tranzitat strâmtoarea, inclusiv cargoul vrac NJ Earth, deținut de Grecia, și cargoul vrac Daytona Beach, sub pavilion liberian.

Înainte de război, în medie, 107 nave de transport marfă tranzitau zilnic Strâmtoarea Ormuz, potrivit Lloyd’s List.

Experții au avertizat că va fi probabil nevoie de timp până când mai multe nave vor începe să tranziteze în număr mai mare.

„Este foarte mult o situație de tipul așteaptă și vezi”, a declarat Simon Kaye, director global de reasigurare la NorthStandard, care oferă asigurări de răspundere pentru o mare parte a flotei maritime mondiale.

„Nu poate fi o ieșire în grabă pentru toată lumea. Fiecare navă trebuie să obțină o autorizație specială pentru a tranzita strâmtoarea”, a spus el.

„Ca urmare, va exista o preferință pentru statele din Golf, pentru navele americane sau pentru cei care au comunicat pe canale neoficiale cu Teheranul?”

Este dimineață în regiunea Golfului, unde nu au fost raportate atacuri cu drone sau rachete peste noapte, pentru prima dată de când a început războiul.

În ultimele șase săptămâni, oficialii din statele din Golf au raportat activ atacuri din partea Iranului pe rețelele sociale, cu bombardamente aproape zilnice.

Armistițiul dintre SUA și Iran a avut nevoie de câteva ore pentru a intra în vigoare, miercuri, potrivit mai multor state din Golf care au raportat interceptări de rachete până în acea după-amiază.

Însă, în ultimele ore, aceste canale publice au devenit neobișnuit de tăcute – un indiciu că, cel puțin pentru moment, forțele dispersate ale Iranului par să fi încetat lansările de rachete și drone.

Ministerul de Interne din Bahrain a emis cel mai recent raport miercuri dimineața, ora locală, pe Twitter, afirmând că mai multe locuințe din zona Sitra au fost avariate de schije provenite de la o dronă iraniană interceptată.

Emiratele Arabe Unite nu au raportat niciun atac cu rachete sau drone de miercuri după-amiază, când ministerul apărării a declarat că a interceptat 17 rachete balistice și 35 de drone provenite din Iran.

Ministerul Apărării din Arabia Saudită a semnalat, de asemenea, o perioadă de calm, fără atacuri cu rachete sau drone raportate pe X în ultimele 15 ore.

Ministerul Apărării din Qatar nu a raportat incidente în ultimele 14 ore, după ce a anunțat pe Twitter că forțele sale armate au interceptat șapte rachete balistice și mai multe drone provenite din Iran.

Oficialii din domeniul apărării din Kuweit nu au raportat incidente cu rachete sau drone în ultimele 14 ore, după detectarea a patru rachete balistice și 42 de drone în intervalul anterior de 24 de ore, potrivit agenției de presă de stat KUNA.

Ministerul Apărării din Oman nu a raportat lovituri aeriene în ultimele 24 de ore.

Prețurile petrolului au crescut peste noapte, miercuri, pe fondul incertitudinilor tot mai mari privind menținerea armistițiului de două săptămâni convenit între SUA și Iran, relatează Sky News.

Cotația petrolului Brent, principalul reper global, a crescut cu peste 2%, ajungând la 97,35 dolari pe baril, după ce anterior scăzuse cu mult peste 10% în urma anunțului privind armistițiul făcut de Donald Trump, târziu, marți.

Această evoluție vine în contextul în care Iranul ar fi oprit traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz – a cărei redeschidere era esențială pentru acordul de încetare a focului – ca reacție la un val major de lovituri lansate de Israel asupra Libanului, despre care se crede că au ucis cel puțin 250 de persoane.

Statele Unite au insistat însă că traficul în strâmtoare revine la normal.

Ca represalii pentru ceea ce a numit „încălcări ale armistițiului”, Hezbollah, susținut de Iran și cu baza în Liban, a declarat în ultimele ore că a lansat rachete asupra nordului Israelului.

Marina Gărzilor Revoluţionare Iraniene a anunţat joi că navele care trec prin strâmtoarea Ormuz trebuie să utilizeze două rute alternative, apropiate de coastele iraniene, invocând posibilitatea existenţei unor „mine” pe ruta obişnuită mai în largul mării.

„Pentru a fi protejate de posibile coliziuni cu mine, în coordonare cu Marina Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice (...), până la noi ordine, (navele) vor trebui să folosească rute alternative pentru traficul în strâmtoarea Ormuz”, a transmis presa de stat iraniană, citând un comunicat militar însoţit de o hartă maritimă care arată itinerariile la sud şi la nord de insula Larak.

Pentru a intra în Golf dinspre Marea Arabiei, navele trebuie să treacă printre coasta iraniană şi Larak, zonă supranumită „taxa de tranzit a Teheranului” de către publicaţia maritimă de referinţă Lloyd's List. 

Ruta de ieşire din Golf trece la sud de această insulă, evitând ruta obişnuită mai aproape de coasta Omanului.

Traversările recente par să fi folosit această rută alternativă prin apele teritoriale iraniene.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat că toate navele, aeronavele şi personalul militar american vor rămâne în Iran şi în jurul acestuia până când ţara din Orientul Mijlociu va respecta pe deplin acordul de încetare a focului.

„Toate navele, aeronavele şi personalul militar al SUA, împreună cu muniţia suplimentară, armamentul şi orice altceva care este adecvat şi necesar pentru urmărirea letală şi distrugerea unui inamic deja substanţial slăbit, vor rămâne pe poziţii în Iran şi în jurul acestuia, până în momentul în care ACORDUL REAL încheiat va fi respectat pe deplin”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social făcută miercuri aproape de miezul nopţii, ora Washingtonului.

Retragerea echipamentului militar american din zonă era una dintre condiţiile puse de Teheran pentru încheierea războiului.

„Dacă, din orice motiv, acest lucru nu se va întâmpla, ceea ce este foarte puţin probabil, atunci vor începe Tirurile, mai ample, mai precise şi mai puternice decât oricine a văzut vreodată”, ameninţă Trump.

S-a convenit, „cu mult timp în urmă, şi în ciuda tuturor retoricilor false care susţin contrariul – FĂRĂ ARME NUCLEARE, iar Strâmtoarea Hormuz VA FI DESCHISĂ ŞI SIGURĂ”, subliniază Trump doup dintre condiţiile puse de SUA pentru încetarea focului.

„Între timp, marea noastră armată se pregăteşte şi se odihneşte, aşteptând cu nerăbdare, de fapt, următoarea sa cucerire. AMERICA S-A ÎNTORS!”, proclamă preşedintele SUA.

Generalul Dan Caine, preşedintele Comitetului Şefilor de Stat Major, a declarat miercuri într-o conferinţă de presă că SUA şi-au îndeplinit obiectivele militare în Iran, însă a dat asigurări că forţele americane rămân pregătite să reia luptele, dacă va fi necesar. „Un armistiţiu este o pauză, iar forţele comune rămân pregătite, dacă li se ordonă sau li se solicită, să reia operaţiunile de luptă cu aceeaşi viteză şi precizie pe care le-am demonstrat în ultimele 38 de zile, dar sperăm că nu va fi cazul”, a spus el.

Caine a mai spus că forţele comune au lovit peste 13.000 de ţinte în timpul operaţiunii din Iran. El a adăugat că 80% din sistemele de apărare aeriană ale Iranului şi peste 90% din flota navală convenţională a Iranului au fost distruse.

De fiecare dată după ce Donald Trump provoacă haos într-o parte a lumii, Europa e chemată să facă curățenie după el, sau cel puțin să plătească o notă de plată piperată pentru a repara răul făcut de președintele american. Este un tipar pe care liderii UE se tem că îl vor repeta acum în Strâmtoarea Ormuz, după ce președintele Trump a anunțat un acord de încetare a focului cu Iranul, au declarat mai mulți diplomați și oficiali europeni pentru publicația Politico.

Astfel, nu doar că Franța, Germania și Regatul Unit ar putea fi puse acum să plătească pentru o eventuală operațiune de escortare a navelor comerciale sau de deminare a strâmtorii, dar navele comerciale europene ar putea plăti inclusiv taxe mari, care nu existau înainte de declanșarea războiului, doar pentru „privilegiul” de a traversa Strâmtoarea Ormuz: Trump a declarat că ia în calcul o „asociere comună” cu Iranul și Omanul pentru a impune tarife navelor care traversează strâmtoarea.

Adăugați la toate acestea faptul că prețurile la energie din Europa vor continua să rămână, cle mai probabil, ridicate timp de săptămâni sau chiar luni - și asta în cazul în care armistițiul anunțat de Trump va fi respectat.

„E deja un tipar”, a spus pentru Politico Nacho Sánchez Amor, un parlamentar socialist spaniol care face parte din Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European. „În Gaza, vom plăti pentru reconstrucție. În Ucraina, plătim pentru război — practic singuri în acest moment. Acum s-ar putea să trebuiască să plătim pentru a curăța Strâmtoarea Hormuz”.

„NATO ar trebui să se bazeze pe loialitate reciprocă”, a adăugat parlamentarul european. „Dar așa nu funcționează.”

Statele Unite trebuie să aleagă între încetarea focului sau continuarea războiului prin intermediul Israelului, a avertizat, miercuri, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi.

„Termenii încetării focului între Iran și Statele Unite sunt clari”, a spus ministrul iranian, care a acuzat faptul că Israelul continuă campania de bombardamente asupra Libanului, iar cea mai mare serie de lovituri, lansată miercuri, s-a soldat cu peste 250 de morți și mai mult de 1.100 de răniți.

„Lumea vede masacrul din Liban. Mingea este în terenul SUA și lumea așteaptă să vadă dacă își va respecta angajamentele”, a adăugat el.

Iranul și SUA au convenit marți seară asupra unui armistițiu de două săptămâni, perioadă în care vor negocia încheierea războiului început pe 28 februarie.

Araghchi a făcut referire la acordul anunțat de prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, care prevedea „un armistițiu pretutindeni, inclusiv în Liban și în alte locuri”.

Ulterior, Donald Trump a declarat că atacurile Israelului împotriva Hezbollah în Liban reprezintă un conflict separat de războiul purtat alături de statul evreu împotriva Iranului și, prin urmare, nu fac obiectul armistițiului convenit cu Iranul.

Donald Trump a declarat, miercuri, că vrea ca guvernul său să poarte negocieri directe cu Iranul în viitorul apropiat, informează Agerpres, care citează DPA.

„Convorbirile vor avea loc foarte curând”, a declarat președintele, citat de New York Post, într-un interviu telefonic.

El a precizat că, din partea SUA, vor fi implicați în discuții Jared Kushner, ginerele său, emisarul special Steve Witkoff și vicepreședintele JD Vance.

Ulterior, Casa Albă a anunțat că o delegație americană va pleca în Pakistan pentru discuții cu reprezentanții Teheranului, care vor avea loc sâmbătă.

Delegația va fi condusă de vicepreședintele american.

Prim-ministrul pakistanez, Shehbaz Sharif, a invitat, anterior, reprezentanți din SUA și Iran la Islamabad, vineri, pentru discuții asupra unui acord final pentru stingerea conflictului.

Surse pakistaneze spun că reprezentanți din Arabia Saudită, Turcia și Egipt ar putea, de asemenea, să participe la discuții. 

Donald Trump a declarat, miercuri, că atacurile Israelului asupra grupării şiite Hezbollah din Liban reprezintă o „ciocnire” separată de războiul purtat alături de statul israelian împotriva Iranului, prin urmare Libanul nu face parte din armistiţiul temporar încheiat marţi seara cu Iranul, relatează EFE, citată de Agerpres.

Întrebat într-un interviu telefonic cu postul de radio PBS dacă este la curent cu bombardamentele masive israeliene lansate miercuri, fără avertisment, împotriva Beirutului, Trump a răspuns: „Da, ei (Hezbollah) nu au fost incluşi în acord”. „Aceştia nu au fost inclus în acord. Se va rezolva şi această problemă. E în regulă”, a spus Donald Trump în intervenţia sa în emisiunea PBS News Hour.

„Face parte din înţelegere - toată lumea ştie asta. E o ciocnire separată”, a insistat preşedintele american, citat de AP.

Ministerul israelian de externe a declarat pe Twitter că leadershipul libanez nu a reuşit să dezarmeze miliţiile Hezbollah sau să prevină atacurile asupra Israelului, acuzând conducerea Libanului că în loc să ia măsuri concrete împotriva grupării fundamentaliste s-a limitat să critice Israelul.

Autorităţile libaneze nu şi-au respectat angajamentele privind demilitarizarea sudului Libanului, susţine diplomaţia israeliană în aceeaşi postare, avertizând că Israelul va lua măsuri pentru a elimina ameninţarea în cazul în care acestea nu o vor face.

Preşedintele libanez, Joseph Aoun, a calificat anterior drept „barbare” atacurile israeliene asupra centrului capitalei Beirut, care au provocat moartea a zeci de persoane.

 Iranul a întrerupt miercuri navigaţia navelor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz după atacul Israelului asupra Libanului în care au murit zeci de persoane în timp ce alte sute au fost rănite, potrivit presei iraniene, transmite EFE, preluată de Agerpres.

„Trecerea navelor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz a fost oprită după atacurile Israelului asupra Libanului”, a informat agenţia iraniană Fars, conectată cu Gardienii Revoluţiei.

Iranul a avertizat că navele care vor trece prin Strâmtoare fără permisiune „vor fi țintite și distruse”, informează BBC.

Potrivit Fars, miercuri dimineaţă Iranul a permis trecerea „fără probleme” a două petroliere prin strâmtoare, după anunţarea armistiţiului de două săptămâni.

Totuşi, Libanul a rămas în afara acestui acord temporar şi faptic de încetare a focului.

Miercuri, armata israeliană a lansat „cel mai mare atac” asupra Libanului de la începutul războiului, care a provocat „zeci” de morţi şi „sute” de răniţi, potrivit guvernului libanez.

În plus, Iranul a denunţat mai multe încălcări ale acordului prin atacuri pe teritoriul său la o rafinărie de pe insula Lavan, situată în Golful Persic, şi, de asemenea, prin interceptarea unui drone în oraşul Lar, motiv pentru care a promis „un răspuns ferm şi puternic”.

Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, Iranul ar condiţiona, de asemenea, participarea sa la negocierile de vineri de la Islamabad de implementarea încetării focului şi în Liban. 

Statele din Golf, inclusiv Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite (EAU), explorează o dronă interceptoare proiectată de Ucraina şi al cărei preţ este de numai aproximativ 2.500 de dolari, ca o modalitate ieftină de a contracara atacurile iraniene care epuizează stocurile de rachete interceptoare americane, a declarat miercuri pentru Reuters o companie japoneză care comercializează respectiva tehnologie anti-dronă în străinătate.

De la începutul războiului declanşat de SUA şi Israel împotriva Iranului, acesta din urmă a lansat asupra aliaţilor SUA din Golf valuri de drone ieftine produse în masă, în special drone Shahed, similare cu dronele Geran folosite de Rusia împotriva Ucrainei.

Statele din Golf şi forţele americane staţionate acolo au recurs în mare măsură la rachete interceptoare costisitoare pentru a le doborî, mai ales rachete Patriot, situaţie ce evidenţiază necesitatea unei schimbări de paradigmă în apărarea antiaeriană, întrucât dronele ieftine lansate în valuri pot epuiza şi copleşi rapid sistemele antiaeriene avansate, care sunt deopotrivă costisitoare şi insuficiente cantitativ.

"Toată lumea a început să facă unele calcule. Pur şi simplu nu are sens din punct de vedere economic şi oamenii în sfârşit îşi dau seama de asta", a remarcat directorul executiv al companiei japoneze Terra Drone, Toru Tokushige.

Preţul unei drone interceptoare furnizate de această companie este de 400.000 de yeni, echivalentul a 2.526 de dolari. În comparaţie, rachetele interceptoare Patriot pot costa în jur de patru milioane de dolari fiecare, în timp ce o dronă Shahed costă doar aproximativ 20.000 de dolari.

În prima săptămână a războiului, Iranul a lansat peste 1.000 de drone şi se estimează că are capacitatea de a produce aproximativ 10.000 de drone pe lună.

Compania Terra Drone, cunoscută anterior pentru dronele comerciale, şi-a anunţat intrarea pe piaţa echipamentelor militare luna trecută printr-o colaborare cu o companie ucraineană, Amazing Drones. Aceasta din urmă a proiectat drona interceptoare Terra A1, cu scopul de a contracara atacurile cu drone Shahed/Geran lansate asupra Ucrainei de Rusia.

Conform acordului de colaborare convenit, compania japoneză va comercializa drona interceptoare pe pieţele externe, oferind în acelaşi timp investiţii şi know-how pentru procesul de fabricaţie. Drona Terra A1 nu a fost încă testată în luptă, dar acest lucru s-ar putea întâmpla în lunile următoare pe frontul ucrainean.

Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran a anunţat miercuri că a doborât o dronă Hermes 900 în oraşul Lar (în sudul ţării), denunţând o încălcare a armistiţiului convenit şi a avertizat asupra unui riposte puternice la alte încălcări, relatează EFE, potrivit Agerpres.

"O dronă avansată de tip Hermes 900 a fost detectată, interceptată şi distrusă în spaţiul aerian de deasupra oraşului Lar, în provincia Fars, prin focul unui sistem modern de apărare antiaeriană al Gardienilor Revoluţiei", a informat acest corp militar de elită, potrivit agenţiei Tasnim.

Gardienii au avertizat că pătrunderea oricărui avion "inamic" - referindu-se la Statele Unite şi Israel - în spaţiul aerian al ţării, chiar şi fără a desfăşura operaţiuni ofensive, va constitui o încălcare a armistiţiului şi "va primi un răspuns ferm şi puternic".

Iranul a raportat în cursul dimineţii un atac asupra rafinăriei de petrol în insula Lavan, situată în Golful Persic.

Presupusul atac a avut loc la câteva ore după ce, în zorii zilei de miercuri (ora Iranului), a intrat în vigoare armistiţiul de două săptămâni între Iran şi SUA.

Teheranul şi Washingtonul au convenit, de asemenea, să înceapă negocieri vineri la Islamabad pentru a pune capăt războiului care a început pe 28 februarie.

De atunci, Statele Unite şi Israelul au bombardat zilnic instalaţii militare, nucleare şi energetice din Iran, care a ripostat prin atacuri asupra intereselor americane din regiune şi din ţările vecine, precum şi prin închiderea strâmtorii Ormuz.

Totodată, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a evocat miercuri "încălcări ale încetării focului" de către Israel în Liban, în cursul unei convorbiri telefonice cu comandantul forţelor armate din Pakistan, ţară mediatoare a fragilului armistiţiu între SUA şi Iran, potrivit unui comunicat, citat de AFP. Israelul declarase din capul locului că nu va bombarda obiective iraniene, dar a subliniat că va ataca poziţii ale miliţiei şiite Hezbollah în Liban.

Abbas Araghchi şi puternicul şef al armatei pakistaneze, mareşalul Asim Munir au "subliniat importanţa (...) punerii în aplicare a punctelor din acord" între cele două ţări pentru "consolidarea păcii şi a securităţii în regiune", se mai spune în document.

Statele Unite sunt pregătite să ”ia” singure uraniul iranian, dacă Iranul nu-l cedează, ameninţă miercuri secretarul american al Apărării Pete Hegseth, după intrarea în vigoare a unui armistiţiu în Războiul din Iran, relatează AFP.

”Ştim ceea ce au şi ei îl vor ceda, iar noi îl vom obţine, dar îl vom lua, dacă trebuie s-o facem”, a declarat într-o conferinţă de presă şeful Prntagonului.

”Putem face asta prin toate mijloacele necesare”, a ameninţat Pete Hegseth.

Serviciul de informaţii al Turciei, MIT, a jucat un rol cheie în eforturile diplomatice care au dus la armistiţiul de două săptămâni anunţat în cursul nopţii de Statele Unite şi Iran, au relatat miercuri mass-media turce, citând surse din domeniul securităţii, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Washingtonul a fost de acord marţi seară cu armistiţiul, mediat de Pakistan, într-un conflict care s-a extins în Orientul Mijlociu şi a perturbat aprovizionarea globală cu energie.

Conform canalului public de ştiri TRT, Organizaţia de Informaţii Naţională (MIT) a fost printre puţinii actori care au putut să menţină un contact direct atât cu state occidentale, cât şi cu Iranul, inclusiv cu Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRGC).

MIT a lucrat pentru a menţine deschise canalele de comunicare, a preveni neînţelegerile, a transmite mesaje ce vizau dezescaladarea, şi, de asemenea, a prezentat propuneri pentru a evita o escaladare suplimentară şi s-a coordonat cu mai multe servicii de informaţii, a relatat TRT.

În timp ce Pakistanul a condus eforturile de mediere, Teheranul a declarat că Turcia a jucat un rol după ce iniţial a încercat să găzduiască discuţii directe între SUA şi Iran înainte de declanşarea războiului la sfârşitul lunii februarie. Un diplomat acreditat înTurcia a declarat, separat, că Ankara a jucat un rol de sprijin în ultimele săptămâni de discuţii.

Preşedintele turc Tayyip Erdogan, a cărui ţară este un aliat al SUA în NATO şi are graniţă comună cu Iranul, a salutat miercuri armistiţiul, a cerut implementarea sa deplină şi a avertizat împotriva oricăror provocări sau acte de sabotaj.

Gardienii Revoluției din Iran, armata ideologică a ţării, au transmis, miercuri, că „nu au încredere” în promisiunile Statelor Unite şi au afirmat că vor răspunde la orice agresiune americană sau israeliană care va avea loc în timpul armistiţiului convenit în cursul nopţii trecute, informează EFE, citat de Agerpres.

Gardienii, „cu degetul pe trăgaci”, sunt gata să riposteze „în cazul în care inamicul repetă erorile de calcul”, a transmis organizația pe canalul său de Telegram.

„Inamicul a fost întotdeauna înşelător, nu avem încredere în promisiunile sale şi vom răspunde oricărei agresiuni la un nivel superior”, a adăugat IRGC într-un comunicat citat de agenţia iraniană Tasnim.

IRGC a afirmat că rămâne pregătit, la ordinele liderului suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, să facă faţă oricărei „noi erori a inamicului”.

Armata ideologică a Iranului a transmis, de asemenea, un mesaj către ţările din regiune care găzduiesc baze americane.

„Partenerii regionali ai Statelor Unite au fost martori la slăbiciunea Washingtonului şi a regimului sionist şi ar trebui să ia act şi să înceteze cooperarea cu aceştia”, a avertizat IRGC.

„Rămânem în zonă, nu plecăm nicăieri și ne vom asigura că Iranul se conformează armistițiului. Trupele noastre sunt gata să reînceapă războiul oricând. În privința strâmtorii, înțelegem că Iranul permite navelor să treacă”, a continuat Hegseth, în răspuns la o întrebare legată de ce se va întâmpla cu prezența americană în Orient, în contextul armistițiului.

El susține în mod fals și că „regimul din Iran s-a schimbat”.

„Noul regim din Iran – e un grup nou de oameni – care au văzut forța SUA și calculează diferit felul ce înseamnă să negociezi cu noi și de aceea au venit la masa negocierii. Regimul s-a schimbat, are o interacțiune diferită cu SUA”, a spus el.

Precizăm că regimul iranian este același care era la începutul războiului și care continuă din 1979, de la Revoluția Islamică a lui Khomeini.

Șeful militar al armatei SUA, generalul Dan Caine, și-a început declarația amintind de cei 13 militari americani uciși în război.

„Le suntem recunoscători fiecăruia dintre ei și vom continua să le deplângem pierderea”, a adăugat Caine.

El a reamintit obiectivele militare ale lui Trump: distrugerea capacităților de rachete balistice și drone ale Iranului, distrugerea marinei iraniene și distrugerea bazei sale industriale de apărare. Caine a spus că, pe parcursul a 38 de zile, forța comună americană a atins aceste obiective.

Caine a salutat armistițiul, dar a spus că el „nu este o pauză”.

Trupele americane „rămân pregătite, dacă li se va ordona sau dacă vor fi chemate să reia operațiunile de luptă, cu aceeași viteză și precizie pe care le-am demonstrat în ultimele 38 de zile, și sperăm să nu fie cazul”, a adăugat el.

Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, și șeful militar al armatei SUA, generalul Dan Caine, susțin o conferință de presă la Pentagon.

„Iranul a fost o amenințare pentru SUA și pentru lumea liberă de 47 de ani. Au strigat «Moarte Americii» și ne-au ucis oameni. Credeau că pot obține arma nucleară. Nu cât suntem noi la putere.

(...)

Iranul a implorat pentru acest armistițiu, cu toții știm azi. Așa cum a spus și președintele, e o zi mare pentru pace, Iranului i-a ajuns. Operațiunea noastră a fost o victorie masivă. Am decimat armata iraniană și am schilodit-o”

(...)

Folosind mai puțin de zece la sută din puterea totală a Americii, am demantelat una dintre cele mai mari armate ale lumii. Principalul sponsor al terorismului, s-a dovedit incapabil să se apere pe sine, teritoriul său și poporul său.

Iranul a suferit o înfrângere devastatoare. Alături de aliații noștri, ne-am atins toate obiectivele, așa cum le-am enumerat la început

Iranul nu mai are niciun fel de apărare aeriană. Cerul lor este proprietatea noastră. Sistemelor de rachete este funcțional distrus. Lansatoare, instalații de producție și stocurile sunt consumate și decimate.

Iranul a tras sute și sute de rachete spre noi, au fost obsedați, fiecare lovitură a fost interceptată și oprită. Și-au consumat muniția inutil.

Mai important, în valul de seara trecută am distrus complet baza industrială de apărare a Iranului. Tot ce le-a mai rămas, îngropat în buncăre, e ce vor mai păstra. Încă mai pot trage, știm asta, dar centrul de comandă și control e atât de decimat încât nu mai poate comunica. Ar putea să mai tragă aici și pe dincolo, dar asta ar fi foarte lipsit de discernământ.

Dacă ne-ar fi refuzat revendicările, următoarele ținte ar fi fost instalațiile energetice, ținte pe care nu le-ar fi putut apăra și le-ar fi luat ani de zile să le reconstruiască.

Președintele Trump avea capacitatea de a schilodi întreaga capacitate economică a Iranului, dar a ales îndurarea. S-a îndurat de ei pentru că Iranul a acceptat armistițiul sub o presiune uriașă. Noul regim iranian a înțeles că un acord e mai bun decât soarta pe care-i aștepta. Acest nou regim s-a uitat la ce li s-a întâmplat predecesorilor lor

(...)

Restul lumii și restul așa-zișilor noștri aliați au văzut ce înseamnă capacități reale și ar trebui să-și ia notițe. Războinicii noștri americani merită recunoaștere pentru această zi, dar Dumnezeu merită gloria”.

Două nave au trecut prin Strâmtoarea Ormuz, după ce Iranul a acceptat să redeschidă calea navigabilă, ca parte a unui acord de încetare a focului cu Statele Unite, arată datele publicate, miercuri, pe site-ul de urmărire a traficului maritim MarineTraffic, informează AFP, citată de Agerpres.

„Vrachierul NJ Earth, deţinut de un armator grec, a tranzitat strâmtoarea la ora 08:44 UTC, în timp ce Daytona Beach, care arbora pavilion liberian, a făcut traversarea mai devreme, la ora 06:59 UTC, la scurt timp după ce a părăsit portul Bandar Abbas”, în Iran, potrivit contului de Twitter al MarineTraffic.

În noaptea de marţi spre miercuri, Statele Unite şi Iranul au convenit asupra unui încetări a focului timp de două săptămâni. În această perioadă, traversările prin Strâmtoarea Ormuz se vor face „în coordonare cu forţele armate iraniene”, a scris ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, pe Twitter.

„Tranzitarea Strâmtorii Ormuz de către nava NJ Earth ar putea fi un prim semn de reluare a traficului, dar este încă prea devreme pentru a spune dacă este vorba de o redeschidere mai amplă legată de armistiţiu sau de o autorizaţie prealabilă”, a declarat, pentru AFP, Ana Subasic, analistă la Kpler, proprietarul MarineTraffic.

Nava NJ Earth şi-a ţinut transponderul activat în timp ce urma o rută din apropierea insulei Larak, supranumită „cabina de taxare a Iranului” de către publicaţia maritimă Lloyd's List. AFP nu a putut confirma destinaţia acesteia.

„Chiar dacă ne aşteptăm la mai multe traversări în zilele următoare, această primă traversare trebuie interpretată cu prudenţă”, a precizat Subasic.

Potrivit Lloyd's List, peste 800 de nave sunt în prezent imobilizate în Golful Persic, dar armatorii şi proprietarii de vase au declarat, miercuri dimineaţă, că se desfăşoară pregătiri pentru a-şi repune navele în mişcare.

Accesul prin Strâmtoarea Ormuz a fost sever restricţionat de regimul iranian atunci când Statele Unite şi Israelul au început bombardarea ţării pe 28 februarie. În perioada 1 martie - 7 aprilie, au fost înregistrate 307 treceri de nave de marfă, conform datelor Kpler, o scădere de aproximativ 95% faţă de perioada de pace.

În mod normal, aproximativ 20% din ţiţeiul şi gazul natural lichefiat din lume trec prin această strâmtoare care leagă apele Golfului de principalele rute maritime internaţionale. 

Vicepreședintele SUA, JD Vance, a descris armistițiul drept o „pace fragilă”, îndemnând Iranul să negocieze „cu bună-credință” pentru un acord pe termen lung.

Vorbind la Budapesta, unde îl sprijină pe premierul Ungariei, Viktor Orban, înaintea alegerilor de duminică, Vance a spus că un acord este posibil dacă „iranienii sunt dispuși, cu bună-credință, să colaboreze cu noi”.

El a avertizat însă că, dacă aceștia „împiedică chiar și această pace fragilă pe care am stabilit-o să se concretizeze, atunci nu vor fi mulțumiți”.

Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, care a mediat discuțiile, a declarat că guvernul său va găzdui delegații ale SUA și Iranului vineri, „pentru a negocia în continuare un acord definitiv care să soluționeze toate disputele”.

Au existat relatări în presa iraniană potrivit cărora Vance ar urma să conducă negocierile SUA cu Iranul, însă nu a existat încă o confirmare din partea guvernului american.

Compania Națională de Petrol din Iran a confirmat, miercuri, că rafinăria de petrol Lavan a fost bombardată în jurul orei locale 10:00. Echipele de răspuns de urgență au ajuns la fața locului pentru a stinge incendiul și pentru a da primul ajutor.

„Din fericire, datorită evacuării din timp a personalului, nu au fost înregistrate victime până acum”, a informat compania.

Ulterior, Iranul a răspuns cu bombardamente în Emiratele Arabe Unite și în Kuweit, conform IRIB, care a informat că au fost lansate rachete și drone spre cele două țări.

Conform surselor locale de presă, operațiunile de represaliile au fost pornite pe parcursul orei care a trecut după bombardamentul de la Lavan.

Strikes hit an Iranian oil refinery on Lavan Island today.

Iran is now retaliating with strikes on targets in Kuwait, Bahrain, and the UAE. pic.twitter.com/xOptoGRjbB

— Clash Report (@clashreport) April 8, 2026

Noaptea trecută, 1.441 de nave erau blocate de o parte și de alta a strâmtorii Ormuz, potrivit companiei de software pentru transport maritim AXSMarine, care urmărește mișcările navelor la nivel global, scrie The Guardian.

Majoritatea - 959 - se aflau în Golf, la vest de strâmtoare, iar 621 la est fie așteptau să intre în golf pentru a se încărca cu gaze, petrol, substanțe chimice sau alte mărfuri, fie cu livrări pentru statele din Golf.

Citește mai departe AICI

Indicele FTSE 100 a crescut cu 2,5% în tranzacțiile de la începutul ședinței, după deschiderea piețelor londoneze, miercuri.

În Franța, indicele CAC 40 era în creștere cu 4,07% în tranzacțiile timpurii, în timp ce indicele DAX al Germaniei a urcat cu 4,87%.

Piețele bursiere au crescut, de asemenea, în Asia — indicele Nikkei din Japonia a avansat cu 5,5%, Kospi din Coreea de Sud a crescut cu 6,8%, indicele Hang Seng din Hong Kong a urcat cu 3%, iar indicele compozit din Shanghai a crescut cu 2,5%.

Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au transmis că au încetat atacurile asupra Iranului, dar vor continua operațiunile în Liban.

Într-un comunicat, armata Israelului afirmă că „a finalizat o serie de lovituri în Iran” și a încetat focul „în conformitate cu directivele” conducerii politice.

IDF a adăugat că este „pe deplin pregătită să răspundă defensiv la orice încălcare” împotriva Israelului.

În schimb, împotriva Hezbollah, în Liban, „IDF continuă să desfășoare operațiuni terestre țintite”, se arată în comunicat.

Casa Albă se aşteaptă ca vicepreşedintele SUA, JD Vance, să participe la viitoarele discuţii dintre Statele Unite şi Iran, programate iniţial pentru vineri, la Islamabad, în Pakistan, a relatat CNN, citând oficiali guvernamentali americani.

La rândul său, agenţia de presă chineză Xinhua, care citează agenţia de ştiri a studenţilor iranieni, ISNA, relatează, miercuri, că preşedintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, va conduce echipa de negociatori pentru discuţiile cu JD Vance. Pe de altă parte, Reuters citează agenţia iraniană Tasnim care a informat că nu a fost decis deocamdată liderul echipei de negociere iraniene.

Revenind la JD Vance, oficialii citaţi de CNN au declarat că, în afară de vicepreşedintele american, la discuţii vor participa şi trimisul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, şi ginerele preşedintelui SUA, Jared Kushner.

Witkoff şi Kushner au condus mai multe runde de discuţii cu Iranul în ultimul an (ultima pe 27 februarie, cu o zi înainte ca SUA şi Israelul să declanşeze atacurile împotriva Iranului), aceasta fiind prima dată când vicepreşedintele SUA este implicat direct în acest tip de negocieri.

Vance se află în prezent în vizită în Ungaria, iar surse consultate de CNN spun că ar putea călători de acolo direct în Pakistan.

Relatarea CNN vine la câteva ore după ce Donald Trump a anunţat un armistiţiu bilateral.

Donald Trump a publicat un nou mesaj pe Truth Social, la câteva ore după agrearea unui armistițiu de două săptămâni în Orientul Mijlociu. Între timp, însă, au mai fost raportate bombardamente și lovituri în mai multe state ale Orientului Mijlociu, iar Israelul își continuă invazia în Liban.

Trump spune că e o „zi mare pentru pacea mondială” și că Orientul ar putea să treacă printr-o „epocă de aur”, „precum cu cea pe care o trăim în SUA”.

„O zi mare pentru pacea mondială! Iranul își dorește acest lucru, au ajuns la limită! De asemenea, la fel și toți ceilalți! Statele Unite ale Americii vor ajuta la degajarea traficului din Strâmtoarea Ormuz. Vor exista multe acțiuni pozitive! Se vor face mulți bani. Iranul poate începe procesul de reconstrucție. Vom aduce cantități mari de provizii de toate tipurile și vom «sta prin zonă» pentru a ne asigura că totul decurge bine. Sunt încrezător că așa va fi. La fel ca ceea ce trăim în SUA, aceasta ar putea fi Epoca de Aur a Orientului Mijlociu!!!”, a scris Trump pe Truth Social.

Israelul a fost ţinta unui atac cu rachete, miercuri dimineață, în ciuda acordului de încetare a focului convenit de SUA şi Iran, înţelegere acceptată de israelieni, transmite DPA, citată de Agerpres.

Ynet a relatat despre impacturi în oraşele Petah Tikva şi Bnei Brak. La scurt timp după aceea, sirenele au sunat din nou în centrul şi sudul Israelului. Localnicii au raportat explozii puternice. Armata israeliană a transmis pe Telegram că apărarea anti-aeriană a fost activată pentru interceptarea ameninţării.

Un consilier al președintelui Emiratelor Arabe Unite a declarat că țara a „triumfat”, după ce a fost supusă unor atacuri iraniene repetate de la începutul războiului.

„Am prevalat printr-o apărare națională epică, care a protejat suveranitatea și demnitatea și a apărat realizările noastre în fața unei agresiuni perfide”, a declarat Anwar Gargash.

„Astăzi, mergem mai departe pentru a gestiona un peisaj regional complex, cu mai multă influență, o înțelegere mai clară și o capacitate mai solidă de a influența și modela viitorul”.

Ministerul apărării al țării a publicat actualizări regulate privind atacurile iraniene interceptate de la începutul războiului. O actualizare publicată marți a indicat următoarele cifre: 2.221 de drone, 26 de rachete de croazieră și 520 de rachete balistice.

Ministrul de externe al Omanului a salutat, de asemenea, armistițiul.

Ministerul de Externe al Omanului a atribuit meritul pentru acest rezultat eforturilor Pakistanului, dar a precizat și importanța „intensificării eforturilor” în continuare, în direcția unui armistițiu permanent.

Armata Israelului a emis un avertisment „urgent” de evacuare pentru locuitorii orașului de coastă Tir, din Liban.

„Pentru a vă asigura siguranța, evacuați-vă imediat locuințele și deplasați-vă la nord de râul Zahrani”, a transmis purtătorul de cuvânt în limba arabă al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), într-o postare pe Telegram. IDF a precizat că vizează Hezbollah în zonă.

Libanul nu este inclus în armistițiul dintre SUA, Israel și Iran, a declarat, anterior, cancelaria prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu.

La câteva ore după anunțarea armistițiului dintre SUA și Iran, datele de transport maritim arată puțină mișcare în Strâmtoarea Ormuz, relatează CNN.

Datele privind traficul maritim indică o activitate redusă în Strâmtoarea Ormuz la mai mult de șase ore după ce SUA și Iran au anunțat un armistițiu, un analist avertizând că navele și asigurătorii vor avea nevoie de semnale pozitive suplimentare înainte de a relua tranzitul.

„Armistițiul este un prim pas necesar, dar nu înseamnă că transportul comercial se normalizează imediat pe rutele internaționale din strâmtoare”, a declarat Charlie Brown, consilier pentru monitorizarea flotelor „fantomă” la organizația United Against Nuclear Iran și fost ofițer al Marinei SUA.

„Armatorii încă așteaptă orientări oficiale din partea canalelor de securitate navală, a statelor de pavilion și, esențial, a asigurătorilor specializați în riscuri de război maritim, înainte de a trimite navele înapoi în strâmtoare”, a adăugat Brown.

„Semnalul real de urmărit este cel al «primilor care se mișcă» – primele nave dispuse să testeze ruta. Dacă aceste tranzite sunt finalizate în siguranță, încrederea va crește rapid, iar restul actorilor care adoptă o atitudine de așteptare vor urma”.

Iranul a atacat cel puțin 19 nave în apropierea Strâmtorii Ormuz, care leagă Golful Persic de Golful Oman, de la începutul războiului. Blocajul de aproape șase săptămâni al acestei rute a afectat grav livrările de țiței către restul lumii și a destabilizat piețele globale.

Miercuri dimineață, ministrul de externe al Iranului a declarat că „tranzitul sigur prin Strâmtoarea Ormuz va fi posibil prin coordonare cu Forțele Armate ale Iranului”. Iranul și Omanul vor percepe taxe pentru tranzitarea strâmtorii în perioada armistițiului, a relatat agenția semi-oficială Tasnim.

Mai multe explozii au fost auzite miercuri dimineaţă în capitala Bahreinului, Manama, la doar câteva ore după ce Statele Unite au anunţat un armistiţiu de două săptămâni cu Iranul, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

„Apărarea Civilă a stins un incendiu la o instalație, rezultat în urma agresiunii iraniene. Nu au fost raportate victime”, a făcut cunoscut ministerul de interne al Bahreinului pe Twitter.

Bahreinul, care găzduieşte Flota a Cincea a Marinei SUA, este un centru cheie pentru operaţiunile militare americane în Orientul Mijlociu şi a fost vizat în repetate rânduri de atacuri iraniene de când a început războiul.

Iranul anunţă că traficul prin Strâmtoarea Ormuz „nu va mai fi ca înainte de război” şi va fi coordonat cu forţele armate iraniene, în conformitate cu „limitările tehnice”.

Araghchi: „Pentru o perioadă de două săptămâni, trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz va fi posibilă prin coordonare cu Forțele Armate ale Iranului și cu luarea în considerare corespunzătoare a limitărilor tehnice”.

Iranul a obținut o mare victorie și susține că a obligat SUA să accepte planul său în 10 puncte, scrie asriran.com. În cadrul acestuia, Statele Unite s-au angajat, în principiu: 

• să garanteze neagresiunea
• menținerea controlului Iranului asupra Strâmtorii Ormuz
• acceptarea îmbogățirii uraniului
• ridicarea tuturor sancțiunilor primare
• ridicarea tuturor sancțiunilor secundare
• încetarea tuturor rezoluțiilor Consiliului de Securitate
• încetarea tuturor rezoluțiilor Consiliului Guvernatorilor
• plata despăgubirilor către Iran
• retragerea forțelor de luptă americane din regiune
• oprirea războiului pe toate fronturile, inclusiv împotriva rezistenței islamice eroice din Liban. 

La patru ore după anunţul lui Donald Trump, cancelaria prim-ministrului Benjamin Netanyahu a emis o declaraţie prin care salută încetarea focului dintre SUA şi Iran, precizând, în acelaşi timp, că aceasta nu acoperă Libanul, în ciuda afirmaţiilor contrare ale mediatorilor pakistanezi, scrie The Times of Israel.

„Israelul susţine decizia preşedintelui Trump de a suspenda atacurile împotriva Iranului timp de două săptămâni, sub rezerva deschiderii imediate a strâmtorilor de către Iran şi opririi tuturor atacurilor asupra SUA, Israelului şi ţărilor din regiune”, a transmis biroul premierului Benjamin Netanyahu într-o declaraţie emisă doar în limba engleză.

„Israelul susţine, de asemenea, efortul SUA de a se asigura că Iranul nu mai reprezintă o ameninţare nucleară, cu rachete şi teroristă pentru America, Israel, vecinii arabi ai Iranului şi pentru întreaga lume”, continuă declaraţia.

„Statele Unite au transmis Israelului că se angajează să atingă aceste obiective, împărtăşite de SUA, Israel şi aliaţii regionali ai Israelului, în cadrul negocierilor viitoare”, se mai arată în comunicatul citat.

Declaraţia arată, însă, că armistiţiul nu include şi Libanul: „Armistiţiul de două săptămâni nu include Libanul”.

Anterior, prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a afirmat că armistiţiul convenit de Statele Unite şi Iran include şi Libanul.

„Am plăcerea să anunţ că Republica Islamică Iran şi Statele Unite ale Americii, împreună cu aliaţii lor, au convenit asupra unui armistiţiu imediat peste tot, inclusiv în Liban şi în alte zone, CU EFECT IMEDIAT”, a declarat Sharif într-un comunicat.

Armata Statelor Unite ale Americii a suspendat loviturile în Iran, informează CNN, care citează un oficial american.

Informația vine după ce atât Donald Trump cât și regimul de la Teheran au anunțat că au convenit un armistițiu de două săptămâni, în care Strâmtoarea Ormuz ar urma să fie redeschisă.

Israelul a anunțat, la rândul său, că va respecta armistițiul.

Consiliul Suprem de Securitate Națională de la Teheran a emis o declarație în care susține că planul în 10 puncte al regimului „pune accent pe aspecte fundamentale, precum tranzitul reglementat prin Strâmtoarea Ormuz, sub coordonarea Forțelor Armate ale Iranului”, relatează CNN.

Acest lucru oferă Iranului o „poziție economică și geopolitică unică”, se afirmă în declarație.

Ministrul iranian de externe, Abbas Aragachi, a spus, la rândul său, că în timpul celor două săptămâni de armistițiu trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz va fi posibilă „prin coordonarea cu Forțele Armate ale Iranului și cu luarea în considerare a limitărilor tehnice”.

Aragachi și-a exprimat recunoștința față de prim-ministrul pakistanez, Shehbaz Sharif, și față de șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, pentru eforturile diplomatice în urma cărora Donald Trump a fost de acord cu armistițiul de două săptămâni.

Contractele futures pe acțiunile companiilor americane au crescut după ce Donald Trump a anunțat că a fost de acord cu o încetare a focului de două săptămâni cu Iranul.

Contractele pe indicele Dow au crescut cu 1,53%, contractele futures pe S&P 500 au urcat cu 1,58%, iar contractele futures pe Nasdaq au crescut cu 1,68% în schimburile de după închiderea sesiunii de tranzacționare.

În paralel, contractele futures pe țiței au scăzut. 

Contractele futures pe sortimentul West Texas Intermediate au coborât cu peste 10% în tranzacțiile de după închiderea sesiunii.

Iranul a transmis, marți noaptea, că a obținut „o mare victorie” și a forțat Statele Unite să accepte planul său în 10 puncte, potrivit unei declarații a Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului semnalată de CNN.

Noul lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a acceptat propunerea Pakistanului, de încetare a focului cu SUA timp de două săptămâni, după eforturi diplomatice intense și presiuni de ultim moment din partea Chinei, scrie The New York Times.

China, aliat-cheie al Teheranului, a cerut conducerii iraniene să dea dovadă de flexibilitate și să dezamorseze tensiunile, pe fondul îngrijorărilor crescânde cu privire la efectele economice la nivel global, în urma daunelor aduse infrastructurii critice și a afectării fluxului de materii energetice prin Strâmtoarea Ormuz, au indicat trei oficiali iranieni. 

Conform acestora, propunerea de încetare a focului a fost aprobată de Mojtaba Khamenei.

Un oficial al guvernului american, citat marți de CNN, a declarat că Israelul a fost de acord cu un armistițiu temporar cu Iranul, în urma recentelor eforturi diplomatice de a opri ostilitățile din regiune.

Precizarea vine după ce Donald Trump a anunțat că a acceptat - la propunerea Pakistanului - să amâne cu două săptămâni bombardarea pe scară largă a Iranului, dacă regimul de la Teheran redeschide „imediat, complet și în siguranță” Strâmtoarea Ormuz.

Donald Trump a anunțat marți noaptea că acceptă o amânare cu două săptămâni a bombardării pe scară largă a Iranului, cu condiția ca regimul iranian să redeschidă „imediat” Strâmtoarea Ormuz.

„Pe baza discuțiilor cu prim-ministrul Shehbaz Sharif și cu mareșalul Asim Munir din Pakistan, care mi-au cerut să amân loviturile forței distructive trimise în această seară către Iran, și sub rezerva acceptării, de către Republica Islamică Iran, a DESCHIDERII COMPLETE, IMEDIATE și ÎN SIGURANȚĂ a Strâmtorii Ormuz, sunt de acord să suspend bombardarea Iranului pentru o perioadă de două săptămâni. 

Acesta va fi o ÎNCETARE A FOCULUI în care sunt implicate două părți! Motivul pentru care facem acest lucru este că am îndeplinit și am depășit deja toate obiectivele militare și suntem într-un stadiu avansat cu un Acord definitiv privind PACEA pe termen lung cu Iranul și PACEA în Orientul Mijlociu.

Am primit o propunere în 10 puncte din partea Iranului și credem că este o bază fezabilă pentru negocieri. Aproape toate anterioare punctele în dispută au fost rezolvate între Statele Unite și Iran, dar o perioadă de două săptămâni va permite finalizarea Acordului. 

În numele Statelor Unite ale Americii, în calitate de președinte și reprezentând, de asemenea, țările din Orientul Mijlociu, este o onoare să ajungem aproape de rezolvarea aceastei probleme de lungă durată. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris Trump pe Truth Social.

După ce Pakistanul a cerut SUA să accepte un armistițiu de două săptămâni în războiul cu Iranul și l-a îndemnat pe președintele american să prelungească ultimatumul acordat Iranului, Casa Albă a postat pe Twitter un mesaj în care afirmă că „deceniile de terorism ale Iranului nu vor continua în mandatul președintelui Trump”.

Mesajul este ilustrat cu o fotografie a liderul republican,

Sub fotografie se spune că „47 de ani de corupție, extorcare și moarte se vor încheia, în sfârșit”.

Anterior, Casa Albă a a transmis că președintele american va da un răspuns la propunerea Pakistanului privind armistițiul de două săptămâni.

Iran's decades of terrorism won't continue under President Trump. pic.twitter.com/jpPd5W2AVi

— The White House (@WhiteHouse) April 7, 2026

O sursă guvernamentală pakistaneză apropiată discuțiilor și o sursă familiarizată cu situația au declarat pentru CBS News că prim-ministrul pakistanez, Shehbaz Sharif, este implicat în negocierea unui armistițiu cu Iranul.

Din partea SUA, interlocutorul este vicepreședintele JD Vance, potrivit CBS.

Mai multe țări din zona Golfului Persic au anunțat, marți seară, că acționează pentru interceptarea atacurilor cu rachete și drone lansate de Iran.

Autoritățile din Emirate spun că sunetele puternice raportate în toată țara reprezintă rezultatul operațiunilor în curs de desfășurare împotriva amenințărilor iraniene.

Oficialii din Qatar au spus, la rândul lor, că au contracarat cu succes un atac cu rachete iraniene care viza teritoriul acestui stat. 

În Bahrain au fost pornite sirenele, avertizând civilii să caute adăpost.

De cealaltă parte, SUA și Israelul ar fi atacat obiective ale industriei militare iraniene în Zarrinshahr, în apropierea orașului Isfahan, conform informațiilor din surse deschise.

BREAKING:

U.S./Israeli airstrikes are hitting Iranian military industries facilities in Zarrinshahr, near the city of Isfahan. pic.twitter.com/GNGM2glXKE

— Visegrád 24 (@visegrad24) April 7, 202

Forțele armate qatareze au declarat că au interceptat un atac cu rachete care se îndrepta spre granițele lor.

De asemenea, Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite declară că sistemele sale de apărare aeriană „interacționează activ” cu rachetele și dronele care se apropie.

Ministerul afirmă că „sunetele auzite în întreaga țară sunt rezultatul operațiunilor continue de distrugere a rachetelor și dronelor”.

„Publicul este îndemnat să rămână calm și să respecte instrucțiunile de siguranță și securitate emise de autoritățile competente”

Donald Trump spune că se află în „negocieri tensionate” pe măsură ce se apropie termenul limită pentru lovituri asupra infrastructurii Iranului.

Președintele Donald Trump a declarat că administrația sa se află în mijlocul unor negocieri dificile, în contextul unui termen-limită stabilit în relația cu Iranul, în care a amenințat că ar putea viza infrastructura energetică a țării.

„În acest moment suntem în negocieri tensionate”, a declarat el pentru Fox News.

Casa Albă a transmis, marți, că președintele Donald Trump a fost informat despre propunerea de încetare a focului cu durata de două săptămâni, formulată mai devreme de premierul pakistanez Shehbaz Sharif.

Sharif a spus că ipoteticul armistițiu va permite continuarea negocierilor dintre SUA și Iran.

Potrivit șefului de guvern de la Islamabad, Iranul va trebui să redeschidă Strâmtoarea Ormuz în cele două săptămâni.

„Președintele a fost informat despre propunere și va da un răspuns”, a declarat pentru CNN secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a convocat miercuri o reuniune a Consiliului Național de Apărare și Securitate pentru a discuta „situația din Iran și Orientul Mijlociu”.

Potrivit anunțului de la Palatul Élysée, ședința, care reunește miniștri și oficiali responsabili de securitate, va avea loc la ora 8:30, în contextul în care Donald Trump a amenințat că va distruge „o întreagă civilizație„, dacă Iranul nu dă curs ultimatumului său și nu redeschide Strâmtoarea Ormuz.

Ultimatumul expiră miercuri dimineață, la ora 3 (ora României).