Impactul economic al războiului din Iran lovește Europa, iar creșterea economică redusă și inflația cu o dinamică mai rapidă riscă genereze presiunile sectoriale, fiscale și politice în toată regiunea vechiului continent, arată o analiză Bloomberg, citată de Agerpres.
Campania militară a președintelui Donald Trump, a cărei finalitate rămâne la fel de neclară ca atunci când au fost lansate primele atacuri, în urmă cu o lună, determină țările să-și reducă previziunile economice, în timp ce guvernele apelează tot mai mult la măsuri pentru a ține sub control creșterea prețurilor, provocată de majorarea cotațiilor la gaze și petrol, adaugă sursa citată.
După ce abia reușise să depășească efectele conflictului din Ucraina, declanșat în 2022, Europa revine, aparent, la politicile anterioare, axate pe sprijinul gospodăriilor și marcate de majorările de dobânzi decise de băncile centrale.
Pentru companii, afectate deja de lipsa angajaților calificați, există pericolul extinderii efectelor negative, în condițiile scăderii veniturilor individuale.
Germania și Italia iau în calcul să-și reducă prognozele economice. Șefa BCE: Șocul e dincolo de ce ne imaginăm
"Este foarte clar că primele și cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar, cu cât durează mai mult (războiul), cu atât efectul se va resimți mai mult în fiecare sector", avertizează Christian Keller, analist la Barclays.
În condițiile scăderii încrederii consumatorilor și majorării cotațiilor la gaze și petrol, Germania și Italia sunt printre țările care iau în calcul reducerea previziunilor economice, după perspectivele mai sumbre anunțate săptămâna trecută de Banca Centrală Europeană, BCE.
"Actualul șoc este probabil dincolo de ce ne imaginăm în acest moment, și duce la un fel de evaluare întârziată a nivelului gravității crizei", spune, la rândul său, șefa BCE, Christine Lagarde.
Sectorul industrial din Germania se luptă deja cu efectele războiului din Orientul Mijlociu
Industria chimică din Germania, afectată sever de ultima creștere a costurilor cu energia în 2022, a avertizat că unitățile ar putea reduce producția în urma închiderii efective a Strâmtorii Ormuz.
Cel mai mare producător german de amoniac, SKW Piesteritz GmbH, și-a restrâns activitatea la 85%, în timp ce Evonik Industries, care fabrică de produse chimice de specialitate, încă evaluează dificultățile cu care se confruntă.
"Este încă prea devreme să cuantificăm exact efectele. Dar Evonik nu va putea scăpa de consecințele indirecte ale conflictulu", a confirmat directorul general Christian Kullmann.
Grupul german de transport maritim Hapag-Lloyd AG se confruntă cu costuri suplimentare săptămânale de 40 - 50 milioane de dolari pentru combustibili, asigurări și depozitare.
Compania încearcă să recupereze unele costuri prin "taxe de urgență", a afirmat directorul general Rolf Habben Jansen.
Transmisia scumpirilor petroliere pe lanțul de aprovizionare îi lovește pe consumatori fix în buzunare
Astfel de costuri amenință să afecteze sever lanțurile de aprovizionare, făcând viața mai scumpă pentru toată lumea.
Consumatorii sunt în alertă: ponderea gospodăriilor care se așteaptă la o creștere mai rapidă a prețurilor anul viitor a crescut "extrem de puternic", arată datele Institutul Național de Statistică (Insee) din Franța.
Compania britanică de modă Next Plc a avertizat că ar putea majora prețurile cu procentaje între 1,5% și 2% dacă războiul durează mai mult de trei luni.
Firma suedeză Hennes & Mauritz AB (H&M) a atenționat, la rândul ei, că prelungirea conflictului va avea efecte negative care vor reduce consumul.
Vineri, Spania a publicat cifrele privind inflația - fiind prima mare economie europeană care anunță datele din martie - iar avansul a fost mai ridicat decât se estima, deși nu depășește ținta BCE de 2%.
Schimbarea paradigmei într-o regiune care până recent urmărea o redresare economică și menținerea sub control a inflației, după turbulențele comerciale de anul trecut, ar putea avea consecințe.
Puține state europene au spațiu fiscal pentru măsuri de sprijin economic, în contextul războiului din Orientul Mijlociu
Finanțarea măsurilor de sprijin economic problematică pentru multe țări europene, remarcă Bloomberg, notând că doar Germania dispune de spațiu fiscal semnificativ în acest sens.
În Franța, guvernul a reușit să reducă deficitul bugetar mai mult decât se estima, creșterea economiei depășind previziunile, după cum a comunicat Institutul Național de Statistică.
A doua economie a zonei euro a înregistrat un deficit bugetar de 5,1% din PIB în 2025, în scădere de la un nivel de 5,8% din PIB în 2024, și peste previziunile guvernamentale, indicau o coborâre doar până la 5,4% din PIB.
Comisar european: UE se confruntă cu risc de stagflație
Economia UE se confruntă cu riscul stagflației, ca rezultat al creșterii prețurilor energiei, în urma războiului din Iran, a afirmat vineri comisarul european pentru economie Valdis Dombrovskis.
"Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul șocului stagflației, cu alte cuvinte, o situație în care creșterea economică mai lentă coincide cu o inflație mai ridicată", a spus Dombrovskis după reuniunea miniștrilor de Finanțe din blocul comunitar pe tema creșterii prețurilor la energie.
"Acesta este cazul și dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată.
Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflația ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată", a explicat comisarul european.
Comisia Europeană a anticipat în noiembrie 2025 că PIB-ul UE va înregistra o creștere de 1,4% în 2026 și 1,5% în 2027, în timp ce zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 1,2% anul acesta și de 1,4% anul viitor.
Inflația în zona euro ar urma să se situeze la 2% în 2026, în linie cu ținta BCE pe termen mediu.
Dombrovskis a adăugat că orice răspuns al autorităților va avea impact asupra bugetelor și a tras atenția că majoritatea statelor membre UE au spațiu limitat de manevră, în urma precedentelor șocuri și a necesității majorării cheltuielilor din domeniul apărării.
O creștere semnificativă a inflației ar putea forța Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze dobânzile, iar traderii și-au sporit pariurile că o astfel de mișcare va fi decisă în acest an.
Ştiri video recomandate
