„Niciodată.” Așa răspunde un influent parlamentar iranian la întrebarea când ar fi pregătit Teheranul să renunțe la controlul asupra strâmtorii Hormuz. „Este dreptul nostru inalienabil”, spune pentru BBC, la Teheran, Ebrahim Azizi, fost comandant în cadrul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). „Iranul va decide dreptul de trecere, inclusiv permisiunile pentru navele care tranzitează strâmtoarea.” El afirmă că această poziție urmează să fie consfințită prin lege.
„Introducem în parlament un proiect de lege, în baza articolului 110 din Constituție, care vizează mediul, siguranța maritimă și securitatea națională, iar forțele armate vor pune legea în aplicare”, declară deputatul care conduce Comisia pentru Securitate Națională și Politică Externă.
Pe măsură ce cresc temerile că închiderea acestei rute maritime strategice va provoca noi șocuri economice la nivel mondial, devine tot mai clar că nu este vorba despre o criză de scurtă durată, care să poată fi rezolvată într-o singură zi.
Războiul a oferit Teheranului ceea ce consideră a fi o nouă armă. Azizi a descris această strâmtoare extrem de strategică, pe care Iranul a reușit să o transforme într-un instrument de presiune în timpul conflictului, drept „unul dintre atuurile noastre pentru a face față inamicului”.
El este un actor-cheie într-un parlament dominat de linia dură. Azizi reflectă totodată modul de gândire al unor decidenți de rang înalt care se afirmă în noua ordine născută din acest război, devenită tot mai militarizată și mai puternic controlată de facțiunea dură, în special de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, după o serie de asasinate la nivel înalt în urma loviturilor israeliene.
Teheranul vede acum capacitatea sa de a controla trecerea traficului maritim vital, inclusiv a tancurilor petroliere și a cargourilor de gaze, nu doar ca pe o monedă de schimb în negocierile actuale, ci și ca pe o pârghie de influență pe termen lung.
„Prima prioritate a Iranului după război este restabilirea capacității de descurajare, iar strâmtoarea Ormuz e printre principalele pârghii strategice ale Iranului”, explică Mohammad Eslami, cercetător la Universitatea din Teheran. „Teheranul este dispus să discute modul în care alte state pot beneficia de noul cadru iranian pentru strâmtoare, dar controlul rămâne linia roșie.”
Această perspectivă este însă respinsă de unii dintre vecinii Iranului, deja furioși din cauza atacurilor lansate de Teheran asupra țărilor lor în timpul celor cinci săptămâni de război, aflat acum într-o pauză marcată de un armistițiu temporar și fragil.
„Un act de piraterie ostilă” – așa a descris situația, într-un interviu recent acordat autoarei, Anwar Gargash, consilier diplomatic al președintelui Emiratelor Arabe Unite. El a avertizat că, dacă Iranul refuză să renunțe la controlul asupra acestor ape internaționale, s-ar crea un „precedent periculos” pentru alte căi maritime strategice din lume.
„Ei sunt pirații care au vândut regiunea noastră americanilor”, a replicat Azizi, referindu-se la bazele militare americane din Orientul Mijlociu, care, alături de alte infrastructuri, au fost vizate în repetate rânduri de dronele și rachetele iraniene. Statele Unite, a adăugat el, sunt „cel mai mare pirat din lume”. „Am spus întotdeauna că trebuie să lucrăm împreună pentru a securiza regiunea noastră”, a subliniat Azizi.
Este însă o viziune spulberată pentru majoritatea statelor din Golf, cu excepția Omanului, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Iranului în regiune, care controlează coasta sudică a strâmtorii. Omanul a fost implicat, la începutul acestei luni, în discuții cu Teheranul pentru a asigura un tranzit fluent și sigur al navelor.
Au existat și semne ale unor neînțelegeri în interiorul elitei militare și politice iraniene. Acest lucru s-a văzut în criticile rare și extrem de dure la adresa ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi, după ce acesta a publicat vineri pe rețelele sociale un mesaj în care afirma că strâmtoarea Ormuz este „complet deschisă”.
Președintele american Donald Trump a reacționat imediat printr-un mesaj scris cu majuscule pe rețelele sociale: „MULȚUMESC”. La doar câteva minute, instituții media apropiate de IRGC l-au mustrat pe Araghchi. Agenția de presă de stat Mehr a scris că mesajul ministrului de Externe „i-a oferit cea mai bună oportunitate lui Trump să depășească realitatea, să se declare câștigătorul războiului și să celebreze victoria”. O altă agenție, Tasnim, a descris mesajul drept „un tweet prost și incomplet, care a creat o ambiguitate înșelătoare cu privire la redeschiderea strâmtorii Hormuz”.
Araghchi a insistat că ruta maritimă este deschisă doar pentru navele autorizate de marina IRGC și doar pe culoare desemnate, care presupun plata unor taxe de trecere. Azizi a respins orice impresie privind existența unor fisuri în interiorul regimului. „Când vine vorba de securitatea națională, nu există abordări moderate sau radicale.”
Soarta acestei strâmtori va fi decisă la cel mai înalt nivel al statului. Este una dintre temele centrale ale discuțiilor la nivel înalt care, potrivit relatărilor, urmează să fie reluate marți la Islamabad, după ce primul tur al unor negocieri istorice față în față a avut loc weekendul trecut în capitala Pakistanului.
Trump a declarat că trimite o delegație, iar un oficial de la Casa Albă a spus pentru BBC că aceasta va fi condusă din nou de vicepreședintele american JD Vance.
Oficialii iranieni păstrează deocamdată tăcerea în privința unei eventuale reveniri la Islamabad a propriei delegații, conduse de președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf. Presa locală relatează că Iranul nu va participa atâta timp cât blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare.
Trump i-a ordonat în repetate rânduri Iranului să redeschidă acest coridor maritim, inclusiv într-o postare pe rețelele sociale din 5 aprilie, presărată cu injurii, în care avertiza că Iranul va „trăi în iad” dacă nu se conformează. Acum, liderul de la Casa Albă acuză Teheranul că încearcă să „șantajeze” Statele Unite. „Nu mă aștept la mare lucru de la un om care răstălmăcește adevărul”, spune ironic Azizi. „Noi nu facem decât să ne apărăm drepturile în fața șantajului american.”
La fel ca mulți oficiali iranieni de rang înalt, el îi răspunde adesea lui Trump prin postări ironice pe X. Acest schimb de mesaje scoate în evidență și faptul că ei au acces la internetul internațional, acces refuzat marii majorități a iranienilor, în condițiile unei pene digitale aproape totale, aflate în vigoare de mai multe săptămâni.
Azizi, al cărui dosar parlamentar include și securitatea națională, nu a spus când va fi ridicată această restricție, limitându-se la a sublinia că „atunci când va fi sigur și securizat, vom ridica interdicția, astfel încât inamicul să nu poată profita”.
Ştiri video recomandate
