Polonia și România vor desfășura un nou sistem de arme pentru a se apăra de dronele rusești, după o serie de incursiuni în spațiul aerian al NATO din ultimele luni, care au scos la iveală vulnerabilitățile Alianței și au sporit tensiunile în Europa, relatează The Associated Press.
Sistemul american Merops, suficient de compact pentru a fi transportat în bena unei camionete de dimensiuni medii, poate detecta și intercepta drone folosind inteligență artificială, chiar și atunci când comunicațiile prin satelit sau semnalele electronice sunt bruiate.
Potrivit oficialilor militari ai NATO citați de AP, Merops va fi utilizat nu doar în Polonia și România, ci și în Danemarca, ca parte a unui efort mai amplu de întărire a apărării flancului estic al Alianței.
Obiectivul este ca granița cu Rusia, de la Norvegia până la Turcia, să devină atât de bine protejată încât Moscova să fie descurajată să o încalce vreodată, au precizat aceștia.
Reacție la incursiunile cu drone
Nevoia unui astfel de sistem a devenit urgentă după ce, la începutul lui septembrie, aproximativ 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Avioane de luptă, care costă milioane de dolari, au fost ridicate de la sol pentru a intercepta drone evaluate la doar câteva zeci de mii de dolari.
Câteva zile mai târziu, România a raportat o incursiune similară. De asemenea, drone suspecte au determinat închiderea temporară a aeroporturilor din Copenhaga, München, Berlin și Bruxelles. Au fost observate zboruri neidentificate și în apropierea unor baze militare din Belgia și Danemarca.
Chiar dacă originea acestor drone nu a putut fi mereu confirmată, necesitatea de a consolida apărarea este evidentă: un conflict de durată bazat pe drone - sau un război total, precum cel din Ucraina - ar consuma rapid bugetele occidentale și stocurile de rachete, spun experții.
Cum funcționează Merops
„Acest sistem oferă o detecție extrem de precisă”, a explicat colonelul Mark McLellan, adjunctul șefului operațiunilor la Comandamentul Terestru Aliat al NATO. „Poate localiza dronele și le poate neutraliza la un cost mult mai redus... E mult mai ieftin decât să trimiți un F-35 în aer pentru a doborî o dronă cu o rachetă”.
Dronele zboară la altitudini joase și cu viteză redusă, fiind greu de identificat de radarele calibrate pentru rachete. Ele pot fi confundate cu păsări sau avioane. Merops, spun oficialii NATO, acoperă aceste „puncte oarbe”.
„Practic, Merops folosește drone împotriva dronelor”, a adăugat McLellan. Sistemul poate lovi direct ținta sau poate furniza coordonate forțelor de la sol ori din aer, pentru a o neutraliza.
Generalul de brigadă Thomas Lowin, adjunctul șefului operațiunilor la același comandament, a precizat că Merops oferă comandanților „timpul necesar pentru a evalua amenințarea și a decide dacă e cazul să tragă sau nu”.
Sistemul poate proteja atât infrastructura critică, cum ar fi aeroporturile, cât și trupele aflate în zone de luptă.
Primele unități Merops sunt deja instalate de-a lungul frontierelor Poloniei și României, iar Danemarca a decis la rândul său să achiziționeze tehnologia, a confirmat Lowin.
Fostul CEO al Google, Eric Schmidt, a investit în Merops, dar atât el, cât și compania, evită publicitatea și au refuzat interviurile. Ministerele Apărării din Polonia și România nu au comentat public.
O nouă generație de apărare europeană
Incursiunile rusești au impulsionat dezvoltarea unor noi tehnologii defensive. Sistemul Merops este doar una dintre soluțiile menite să schimbe echilibrul în eventualitatea unui război al dronelor.
Companiile europene dezvoltă în prezent sisteme „drone contra drone” și rachete antidrone, în timp ce statele UE au convenit să colaboreze pentru crearea unui „zid al dronelor” de-a lungul frontierei estice a blocului.
Armata SUA susține la rândul său ideea unei „linii de descurajare pe flancul estic”, o zonă stratificată de apărare de-a lungul graniței NATO.
Generalul Chris Donahue, comandantul forțelor terestre americane din Europa și Africa, a anunțat în iulie că dorește formarea unei rețele integrate de senzori și comenzi care să poată fi conectată la orice tip de echipament, pentru a permite înlocuirea rapidă a sistemelor învechite.
Cum Rusia dispune de o armată mai numeroasă și de un sistem de mobilizare rapid, NATO trebuie să își compenseze dezavantajul numeric prin superioritate tehnologică, a spus Donahue.
Merops este doar prima etapă dintr-un plan ce va dura între doi și cinci ani.
Lecțiile din Ucraina
Incidentele cu drone și instabilitatea de pe flancul estic al NATO au originea în războiul din Ucraina, care se apropie de al patrulea an. Conflictul a devenit un adevărat laborator de testare pentru noi tehnologii, iar Merops a fost selectat tocmai pentru că s-a dovedit eficient pe frontul ucrainean.
„Dacă un sistem nu funcționează acolo, probabil nu merită achiziționat”, a spus Lowin.
Dronele evoluează rapid, fiecare model nou necesitând o reacție diferită. „Provocarea este să identifici amenințarea și să știi aproape imediat cum să o contracarezi”, a explicat generalul Zacarias Hernandez, adjunctul pentru planificare la Comandamentul Terestru Aliat.
Acest lucru cere cicluri de producție extrem de rapide, de la proiectare până pe câmpul de luptă - uneori în doar câteva săptămâni.
Între timp, Rusia produce în masă drone de atac, echipate cu camere, motoare cu reacție și antene anti-bruiaj avansate.
Președintele Vladimir Putin a recunoscut la începutul lui octombrie că armata rusă a fost nevoită să se adapteze rapid: „Au existat domenii întregi în care nu aveam cunoștințe. Acum putem produce tehnologii avansate în doar câteva zile”, a spus el.
Atât Ucraina, cât și NATO și Rusia se află într-un joc tehnologic de-a șoarecele și pisica, au concluzionat oficialii NATO. „Vedem ce face Rusia în Ucraina”, a spus Hernandez. „Trebuie să fim pregătiți pentru asta”.
Ştiri video recomandate
