Miniştrii de externe din statele UE se reunesc luni, 28 septembrie, la Bruxelles. Pe agenda Consiliului Afaceri Externe (CAE) se află, printre altele, sprijinul pentru Ucraina, ameninţările hibride şi situaţia din Orientul Mijlociu, notează Agerpres.
Înaintea reuniunii are loc şedinţa Comitetului director al Agenţiei Europene de Apărare (AEA). O conduce Înalta Reprezentantă Kaja Kallas, care este şi şefa agenţiei.
Discuţiile încep cu sprijinul militar pentru Ucraina. Ministrul ucrainean al apărării, Evgheni Khmara, se va adresa informal miniştrilor prin videoconferinţă. Apoi, Consiliul va discuta despre apărarea aeriană, misiunea EUMAM Ucraina, cooperarea industrială şi combaterea flotei fantomă a Rusiei.
Ajutorul militar european are drept scop ca Ucraina să aibă în continuare mijloacele necesare pentru a se apăra şi pentru a rezista agresiunii ruse.
Împreună cu contribuţiile statelor membre, sprijinul UE pentru armata ucraineană este estimat la 93 de miliarde de euro. Din această sumă, 6,4 miliarde au venit prin Instrumentul european pentru pace, iar 11,7 miliarde prin împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei.
Dacă se adaugă sprijinul financiar, ajutorul umanitar, veniturile din activele ruseşti blocate şi sprijinul pentru refugiaţi, asistenţa totală acordată Ucrainei ajunge la 224,5 miliarde de euro.
În privinţa ameninţărilor hibride, responsabilitatea principală rămâne a fiecărui stat membru. Există însă şi un răspuns colectiv, coordonat la nivelul UE.
Cadrul acestui răspuns a fost stabilit prin concluziile Consiliului din 21 iunie 2022. Setul de instrumente include măsuri de prevenţie, de cooperare, de consolidare a stabilităţii, de sprijin şi măsuri restrictive. Printre ele se numără instrumentele împotriva manipulării informaţiilor şi a ingerinţelor străine (FIMI) şi setul de instrumente de diplomaţie cibernetică, folosit ca răspuns la atacurile informatice.
Pe Orientul Mijlociu, UE urmăreşte cu îngrijorare evoluţiile din Iran şi din regiune. Bruxelles-ul cere reţinere maximă, protejarea civililor şi a infrastructurii civile şi respectarea deplină a dreptului internaţional, a dreptului internaţional umanitar şi a principiilor Cartei ONU.
La 19 iunie 2026, liderii UE au salutat memorandumul de înţelegere dintre SUA şi Iran. În concluziile adoptate atunci, ei au apreciat că documentul poate consolida stabilitatea regională şi poate readuce libertatea de navigaţie şi tranzitul sigur prin Strâmtoarea Ormuz.
Tot atunci, liderii s-au declarat mulţumiţi de continuarea eforturilor diplomatice pentru un acord de pace. Ei au insistat pe nevoia unei soluţii negociate şi durabile pentru toate chestiunile rămase deschise, în acord cu dreptul internaţional.
Precedenta reuniune a CAE a avut loc pe 13 iulie 2026.
Atunci, Consiliul a sancţionat persoane şi entităţi din Rusia implicate în atacuri cibernetice cu impact semnificativ, care reprezintă o ameninţare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.
Pe lista sancţiunilor au intrat şi responsabilii pentru încălcări grave ale drepturilor omului împotriva prizonierilor de război şi a civililor ucraineni deţinuţi, atât în teritoriile ocupate temporar, cât şi în Rusia.
Au fost vizaţi, de asemenea, cei care încalcă grav drepturile omului în interiorul Rusiei. E vorba mai ales de reprimarea societăţii civile şi a opoziţiei democratice, dar şi de folosirea noilor tehnologii pentru a îngrădi libertatea de exprimare, accesul la informaţie şi libertatea de asociere.
Tot pe 13 iulie au fost aprobate două măsuri de asistenţă prin Instrumentul european pentru pace (EPF): 120 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova şi 15 milioane de euro pentru cea a Filipinelor.
Miniştrii au discutat şi situaţia din Iran şi din regiune, inclusiv libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz. Ei au subliniat importanţa unui dialog activ şi a unei coordonări strânse cu statele din Golf, care au un rol esenţial în stabilitatea regiunii.
Despre Gaza şi Cisiordania, miniştrii şi-au reafirmat îngrijorarea faţă de „situaţia umanitară catastrofală din Fâşia Gaza”. Ei au cerut o creştere urgentă şi susţinută a ajutorului umanitar, inclusiv „a unui acces umanitar deplin, sigur şi neîngrădit”.
