Chiar pot fi scoși bani din piatră seacă? Sau, mai degrabă, din aer? Ministrul grec al Finanțelor, Kyriakos Pierrakakis, spune că poate, la propriu. Mai exact, din undele radio. Pierrakakis, în prezent șeful Eurogrop, denumirea informală a grupului care reunește miniștrii de finanțe ai UE, testează o nouă metodă curajoasă de a strânge mai multe fonduri pentru Uniune: prin redirecționarea către Bruxelles a veniturilor obținute din licitațiile naționale pentru frecvențe, informează Politico.
„Este politica de telecom a la Draghi,” a spus ministrul grec al Finanțelor, într-un interviu, cu referire la planul fostului premier italian de redresare a declinului economic al UE, care cerea o mai mare coordonare și armonizare a modului în care guvernele europene acordă licențele pentru frecvențele care alimentează rețelele mobile.
Operatorii telecom europeni se confruntă în prezent cu un labirint de proceduri naționale pentru a obține acces la acest activ esențial, inclusiv licitații care aduc venituri la bugetele naționale.
Din 2020, operatorii telecom din Europa au cheltuit peste 50 de miliarde de euro pe licențe de frecvențe, potrivit asociației profesionale Connect Europe. Procesul a fost mult timp criticat pentru că presează operatorii să scoată bani, în loc să încurajeze investițiile, devenind astfel o foarte profitabilă „vacă de muls” pentru guverne, după cum s-a exprimat fostul comisar european Thierry Breton.
Ministrul elen de Finanțe, Kyriakos Pierrakakis a cerut Europei să realizeze un plan financiar bazat pe „cea mai inovatoare licitație” din Europa - cu referire directă la planul guvernului grec din 2020 de a utiliza 25% din veniturile obținute din licitațiile de frecvență pentru finanțarea uni fond de captial de risc, care să fie folosit apoi pentru finanțarea investițiilor rețelelor 5G.
Acum, Pierrakakis, în calitatea sa de șef al Eurogroup, se gândește să aloce 75% din veniturile obținute din astfel de licitații pentru Cadrul Financiar Multianual, planul UE de investiții pe termen lung și restul de 25% într-un fond al Băncii Europene de Investiții. Cu un astfel de fond, a argumentat Pierrakakis, „vei avea o mare sumă de bani la dispoziția Europei, în general”.
Propunerea neconvențională ar putea oferi negociatorilor o sursă nouă de venit la nivelul UE — cunoscută în jargonul de la Bruxelles ca „resursă proprie” — în timp ce Europa rămâne divizată în privința bugetului de 2 trilioane de euro al blocului, între așa-numitele țări „zgârcite”, care vor să limiteze cheltuielile, și cele care vor să mențină nivelurile actuale.
Pierrakakis a spus că vrea, de asemenea, să lege această idee „non-zero sum” de efortul de a sprijini campionii industriali europeni și de a reduce dependența blocului de tehnologia americană.
Ideea rămâne controversată, arată Politico, și s-ar putea lovi de un veritabil „zid” în capitalele UE, care de mult timp au rezistat reformei în acest domeniu și s-au opus de fiecare datî când Bruxelles-ul a încercat să intervină într-o astfel de chestiune financiară națională, care reprezintă și o sursă de venituri bugetare.
„Nu cred că va beneficia de un sprijin larg”, a declarat, sub anonimat, un oficial guvernamental național, pentru Politico. Oficialul a menționat că țările UE ar fi reticente la ideea de a renunța la astfel de venituri și probabil vor rezista oricărei încercări a Comisiei Europene de a obține un rol mai important în coordonarea frecvențelor prin Legea Rețelelor Digitale, care este în prezent în dezbatere. "În general, a permite Comisiei să colecteze taxe de frecvență nu este ceva ce statele membre preferă", a spus pentru Politico un al doilea oficial guvernamental, sub anonimat.
