O scădere bruscă a rezervelor valutare ale Turciei de la începutul războiului cu Iranul pune sub semnul întrebării politica de curs valutar a Ankarei și ridică problema dacă banca centrală va trebui să recurgă la rezervele sale de aur ca să susțină lira, scrie Financial Times care a vorbit cu administratori de fonduri și economiști.
Ieșirile rapide de capital străin din ultimele trei săptămâni au obligat banca centrală a Turciei să cheltuiască aproximativ 30 de miliarde de dolari pentru a menține stabilitatea lirei, aproape la fel de mult ca în perioada de criză financiară care a urmat arestării primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, anul trecut.
"Actuala politică valutară a băncii centrale nu mai poate continua mult timp în acest ritm de pierdere a rezervelor, decât dacă vând o parte din rezervele de aur", a declarat Kieran Curtis, administrator de fonduri pentru piețe emergente la Aberdeen.
Turcia, membră NATO, care are o frontieră de 550 de kilometri cu Iranul și încearcă să medieze încetarea războiului, este expusă conflictului, deoarece își importă cea mai mare parte a necesarului de energie.
Ministrul de Finanțe, Mehmet Şimşek, a declarat săptămâna trecută că este "imposibil" ca Turcia "să rămână neafectată" de război și că cea mai mare îngrijorare a sa este deficitul de cont curent, o vulnerabilitate care poate pune presiune pe liră.
În cele trei săptămâni până la 19 martie, banca centrală a vândut 26 de miliarde de dolari în valută, ceea ce a redus rezervele nete la 43,4 miliarde de dolari, arată calculele realizate de Bürümcekçi Research and Consulting pe baza datelor oficiale. Alți economiști independenți estimează că rezervele nete au scăzut cu 34 de miliarde de dolari de la începutul conflictului.
Totuși, banca deține și peste 100 de miliarde de dolari în aur, dintre care aproximativ 30 de miliarde sunt păstrate la Banca Angliei, potrivit JPMorgan, iar acest aur ar putea fi folosit pentru intervenții pe piețele valutare "fără constrângeri logistice".
Pentru a-și întări rezervele valutare, banca analiza posibilitatea de a recurge la împrumuturile garantate cu aur, a relatat Bloomberg marți. Astfel de operațiuni implică, de regulă, schimbul temporar de aur contra valută, cu un acord de răscumpărare ulterioară.
Banca centrală nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.
Turcia și-a reconstruit credibilitatea economică în ultimii trei ani sub conducerea lui Şimşek, fost bancher de investiții, și a guvernatorului băncii centrale, Fatih Karahan, fost economist în cadrul Rezervei Federale a SUA. Politica lor bazată pe dobânzi foarte ridicate și pe un curs valutar puternic a contribuit la reducerea inflației la aproximativ 30% în ianuarie, de la un vârf de 85% la sfârșitul lui 2022, și la refacerea rezervelor valutare epuizate, parțial datorită investitorilor străini atrași de dobânda ridicată din Turcia, în prezent de 37%.
Însă costurile mai mari ale energiei care se propagă în economia turcă riscă să submineze politica monetară strictă folosită pentru a combate inflația, a stabiliza lira și a menține încrederea investitorilor străini și a economisitorilor turci.
De la izbucnirea războiului, pe 28 februarie, prețul petrolului Brent a crescut cu peste 30 de dolari pe baril, ajungând marți în jurul valorii de 102 dolari. Inflația a urcat luna trecută la 31,5%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din lume. În același timp, deficitul anualizat de cont curent al Turciei a crescut la aproape 33 de miliarde de dolari.
"Turcia a rezistat bine și a avut o evoluție mai bună decât se așteptau mulți", a declarat Timothy Ash, strateg senior pentru datorie suverană la RBC Bluebay Asset Management. "Totuși, cu cât războiul durează mai mult și dacă prețurile energiei rămân ridicate, aproape toată lumea este de acord asupra a ceea ce ar trebui să se întâmple: Turcia ar trebui să lase lira să se deprecieze și să majoreze dobânzile. În acel scenariu, însă, întreaga lume ar avea de suferit", a spus Ash.
Până acum, banca centrală s-a abținut să majoreze principala rată a dobânzii, spre deosebire de martie anul trecut, când, pentru a calma turbulențele financiare de după arestarea lui İmamoğlu, principalul rival politic al președintelui Recep Erdogan, a crescut dobânzile cu 3,5 puncte procentuale, până la 46%, și a cheltuit până la 50 de miliarde de dolari pentru susținerea monedei naționale.
Rezervele nete au scăzut atunci până la doar 10 miliarde de dolari.
Între timp, Turcia și-a refăcut rezervele. Chiar și așa, o nouă slăbire a economiei și o posibilă venire în val a migranților iranieni, comparabilă cu aproape cele 4 milioane de refugiați ajunși în Turcia din cauza războiului civil din Siria, ar complica perspectivele politice ale lui Erdogan la următoarele alegeri prezidențiale, care trebuie organizate înainte de mai 2028.
Sondajele arată că Partidul Justiției și Dezvoltării, aflat la guvernare, este în urma principalului partid de opoziție.
Ştiri video recomandate
