Executivul a aprobat, joi, o nouă schemă de ajutor de stat dedicată tehnologiilor avansate, numită TechUp România. Programul face parte din pachetul de relansare economică adoptat prin OUG nr. 8/2026 și își propune să grăbească modernizarea economiei și să genereze, la nivel național, produse și servicii cu valoare adăugată ridicată, scrie Agerpres.
Bugetul pus la dispoziție se întinde pe mai mulți ani.
„Bugetul total estimat al TechUp este de până la 5,3 miliarde lei, alocat etapizat în perioada 2026 - 2032, cu o alocare anuală de aproximativ 759 milioane lei. Acest mecanism integrat de sprijin financiar şi fiscal urmăreşte încurajarea inovării şi stimularea investiţiilor în sectoare cu valoare adăugată mare. Este primul program care vizează cercetarea şi dezvoltarea de soluţii tehnologice avansate şi finanţează întregul parcurs tehnologic, eliminând fragmentarea care exista anterior între fazele de cercetare şi producţie. Programul răspunde unei nevoi structurale identificate la nivel naţional: lipsa infrastructurilor intermediare între cercetarea de laborator şi piaţă, care obligă în prezent companiile româneşti să externalizeze activităţi critice de cercetare şi testare în afara ţării sau lipsa mecanismelor de continuare cu producţie”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Ideea proiectului este să acopere tot drumul unei tehnologii, de la laborator până la fabricație. Până acum, firmele românești erau adesea nevoite să-și ducă în afara țării activitățile de cercetare și testare, pentru că le lipseau infrastructurile de la mijloc; TechUp încearcă să lege aceste etape care erau, până acum, rupte una de cealaltă.
Cum funcționează finanțarea
Programul finanțează proiecte a căror investiție se situează între 5 și 50 de milioane de lei. Sprijinul e împărțit pe două paliere.
Primul este cercetarea-dezvoltarea, unde companiile pot primi granturi de la bugetul de stat, la care se adaugă o deducere fiscală de 200% pentru cheltuielile aferente.
Al doilea este producția, pentru care se acordă granturi destinate investițiilor inițiale în capacități de fabricație, folosind atât active corporale (echipamente, utilaje), cât și necorporale (licențe, brevete).
Ce domenii vizează
Schema se adresează proiectelor de frontieră, adică celor din zonele cele mai avansate ale tehnologiei, grupate pe șase mari direcții:
- digital: calcul avansat, inteligență artificială, microelectronică și infrastructură digitală;
- life science: biotehnologie, agri-tech și sănătate de precizie;
- energie: energie verde, stocare și tehnologii climatice;
- mobilitate și spațiu: sisteme autonome și tehnologii spațiale;
- industria 4.0: materiale avansate și producție industrială modernă;
- securitate cibernetică și securitate digitală.
La ce ar trebui să ducă, în practică
Potrivit Guvernului, programul ar trebui să aducă mai multe beneficii pe termen lung: creșterea productivității și a competitivității economiei; formarea unui ecosistem național de inovare capabil să producă proprietate intelectuală proprie; apariția de locuri de muncă bine plătite, care să-i țină pe specialiști în țară și să reducă exodul creierelor; o balanță comercială mai bună, prin exportul de tehnologii și soluții avansate; precum și accelerarea digitalizării și a tranziției către o economie mai sustenabilă.
De asemenea, schema se bazează pe legislația europeană din domeniu și este exceptată de la obligația de a fi notificată în prealabil Comisiei Europene. Asta înseamnă că firmele vor putea depune proiecte imediat după publicarea ghidurilor de finanțare, fără să mai fie nevoie de o aprobare suplimentară de la Bruxelles.
