La 15 mai 1957 o primă rachetă a luat foc la lansare. După numai o lună, lansarea celei de-a doua a eşuat, iar în iulie 1957 racheta lansată a căzut la sol după scurt timp de la decolare. La 21 august 1957, cea de-a patra şi-a atins ţinta din Kamciatka, însă focosul a ars. Constructorii aveau nevoie de cel puţin şase luni pentru a înlocui focosul, iar Korolev a propus ca, între timp, să încerce un alt proiect - cel al unui satelit artificial. ?Cu atât mai mult cu cât Statele Unite anunţau că intenţionează să lanseze un satelit cu ocazia anului internaţional al geofizicii, în 1958?, afirmă Certok. Academia sovietică de ştiinţe era deja pe punctul de a crea un aparat pentru studierea atmosferei şi spaţiului, însă specialiştii nu reuşiseră încă să finalizeze proiectul.
?Korolev a decis atunci, cu sprijinul guvernului, să producă un satelit mai simplu - două emisfere, un emiţător radio, antene şi un sistem de alimentare. Cum nu era nimic dificil, Sputnik a fost realizat în mai puţin de două luni, deşi crearea rachetei durase trei ani?, adaugă el. Operaţiunea Sputnik a fost prevăzută iniţial pentru 6 octombrie, afirmă, la rândul său, Ghiorghi Greciko, fost inginer şi cosmonaut, acum în vârstă de 76 de ani, care a participat la pregătirea lansării.
Antena3.ro
Ştiri video recomandate