După ce a renunțat la o carieră de succes în consultanță, Jessica Guo a devenit prima femeie care a parcurs, într-un singur an calendaristic, două dintre cele mai dificile și spectaculoase trasee montane din America de Nord, Continental Divide Trail și Great Divide Trail, după ce a străbătut peste 5.600 de kilometri, de la granița cu Mexicul până în inima Munților Stâncoși din Canada. Jessica Guo a mers 48 de kilometri pe zi, scrie The Guardian.
Jessica Guo dormise doar două ore și jumătate într-un autobuz când a ajuns, în aprilie, la granița dintre Mexic și Statele Unite, în apropiere de Lordsburg, New Mexico. Emoțiile primei zile o făceau să se întrebe ce căuta acolo.
Fosta consultantă renunțase la cariera corporatistă pentru a încerca ceva ce nicio femeie nu mai făcuse până atunci: un traseu continuu care să lege Continental Divide Trail (CDT) și Great Divide Trail (GDT) într-un singur an calendaristic.
Această combinație rară a celor două trasee, care traversează deșertul Chihuahuan din New Mexico, trecătorile înalte din Colorado, gheizerul Old Faithful din Parcul Național Yellowstone (Wyoming), peisajele alpine din Montana și Parcul Național Glacier, până la zonele sălbatice din Banff, Canada, a atras atenția a zeci de mii de oameni online. Guo a documentat și editat zilnic călătoria, menținând un ritm de aproximativ 48 km pe zi.
Ea a încheiat drumul epic, care a durat cinci luni, în septembrie, devenind prima femeie care a reușit această performanță, și a decis să renunțe definitiv la slujba de șase cifre pentru a-i ajuta pe alții să descopere drumețiile.
„Nu am pornit ca o sportivă de anduranță, chiar mă consider o persoană normală”, a spus Guo despre traseul de 5.698 km, parcurs până acum doar de trei bărbați din 2005. „La început mi-era frică să dorm singură în pădure, să merg singură sau noaptea, când am început să fac drumeții, acum aproape zece ani.”
Videoclipurile ei scurte, povestite, care surprind peisaje de la deșerturi fierbinți până la vârfuri acoperite de zăpadă, au fost inițial destinate familiei, prietenilor și altor excursioniști. Curând însă, un public mai larg a devenit interesat, iar astăzi contul ei de Instagram are aproape 50.000 de urmăritori. Guo își edita materialele pe drum, în segmentele mai ușoare ale traseului, și le trimitea fratelui ei prin mesaje când avea semnal, pentru ca acesta să le publice.
Pe traseu, Guo, care a împlinit 30 de ani în timpul călătoriei, s-a confruntat cu nori de țânțari, noroi, zăpadă, creste stâncoase și păduri dese, observând urș și 193 de specii de păsări. A acumulat un total de 179.450 de metri diferență de nivel (echivalentul urcării muntelui Everest de 20 de ori).
Pe 19 septembrie, în ziua 152, Guo și-a încheiat călătoria, publicând un videoclip emoționant de la lacul Kakwa, în Munții Stâncoși din Columbia Britanică, Canada. „Dacă există ceva ce te cheamă acolo, sper să asculți”, a spus ea. „Permite-ți să faci acel lucru.”
„E greu când nu vezi oameni care seamănă cu tine”
Deși Guo a crescut într-o suburbie din apropiere de Seattle, unde mergea frecvent în drumeții și tabere alături de familie, i-au trebuit mulți ani să își permită să facă ceva cu adevărat extraordinar.
Momentul decisiv a venit după liceu, în timpul unei excursii în Panama, câștigată vânzând prăjituri.Acolo a aflat despre Pacific Crest Trail (PCT) – traseul care străbate SUA de la granița cu Mexicul până la cea cu Canada și care a devenit celebru după memoriile lui Cheryl Strayed, Wild (2012). Ideea de a parcurge pe jos statul natal i s-a părut fascinantă, dar intimidantă.
„Cred că multe femei tind să își subestimeze capacitățile și simt că trebuie să fie excesiv de pregătite”, a spus Guo. „Am realizat mai târziu că nu trebuie să te simți 100% pregătită ca să încerci.”
Procentul femeilor care fac drumeții lungi a crescut în ultimii ani. În 2018, femeile reprezentau o treime dintre cei care străbat un traseu complet de anduranță, dar sondajele din 2024 pentru Appalachian Trail (AT) și PCT au arătat că aproape jumătate dintre drumeți erau femei. Totuși, Guo s-a confruntat cu forme de „sexism binevoitor” – bărbați care îi subestimau abilitățile sau se comportau ca protectori – atât pe traseu, cât și în comentariile online. Unii s-au arătat surprinși că este femeie și asiatică. „Sper ca diversitatea să crească până în punctul în care nu mai trebuie comentată”, a spus Guo, fiica unor imigranți chinezi.
Bucuria realizării ei s-a stins rapid, fiind urmată de o depresie post-traseu și, mai târziu, de o depresie clinică severă, după revenirea la viața de birou ca strateg de design într-o firmă de consultanță. „Treci brusc de la o stare în care primești dopamină zilnic, fiind afară, conectată la natură, la un program 9–5, sedentar”, a explicat ea. „E o schimbare uriașă.”
Medicul i-a spus că trebuie să se întoarcă pe traseu pentru a-și aminti cine este cu adevărat.
Anul trecut, și-a luat concediu medical și a parcurs Colorado Trail (CT) în aproximativ o lună. „A fost o experiență eliberatoare, pentru că înainte nu mâncam, nu dormeam, nu făceam mișcare. Toate acele lucruri care te țin în viață și bine sunt exact ceea ce trebuie să faci pe traseu”, a spus ea. „Trebuie să merg înainte, să mănânc, să dorm.”
Văzând cât progres a făcut pe CT, Guo a reușit să se vindece de depresie și să își găsească un nou vis. Așa s-a născut ideea de a lega CDT și GDT – deși a descoperit că aproape nu exista informație despre cum ar putea fi făcute ambele. A decis atunci să-și creeze propriul drum și să-l documenteze pentru ca viitorii drumeți să îi poată urma exemplul.
Traseele CDT și GDT au fost în mare parte solitare, oferindu-i timp să reflecteze și să scrie despre experiențele ei, inclusiv despre efectele schimbărilor climatice observate direct.
Într-o postare, Guo a scris: „Nu am pornit această drumeție cu intenția de a vorbi despre climă, dar este imposibil de ignorat efectul pe care îl avem. Poate că nu îl vedeți acasă, pentru că deschideți robinetul și curge apă curată. Eu însă sunt la sursă și văd cum ghețarii se topesc. Ar trebui să fie unul aici, dar nu mai este. Și asta mă înspăimântă.”
Când a ajuns la capătul traseului GDT, Guo a fost copleșită de emoție și a început să plângă. „M-am gândit la faptul că am mers de-a lungul crestei Americii de Nord, la sursa apei care hrănește milioane de oameni din două țări, milioane de creaturi, plante și ecosisteme”, a spus ea. „A fost o experiență profundă, iar când am ajuns la final a doua zi, am simțit bucurie, ușurare, tristețe și mândrie. A fost dulce-amărui să știu că s-a terminat.”