Este aproape imposibil să navighezi pe rețelele sociale fără să întâlnești măcar o postare care avertizează că un produs obișnuit din gospodărie ar putea crește riscul de cancer. Printre acestea se numără și anumite produse folosite la spălarea hainelor, scrie Parade.
Medicii atrag însă atenția că utilizarea ocazională a unui singur produs nu provoacă, de una singură, apariția cancerului.
„Pacienții mă întreabă adesea dacă un anumit produs le-a provocat cancerul sau le-a crescut semnificativ riscul. În realitate, cancerul apare de obicei ca rezultat al unei combinații de factori care acționează de-a lungul mai multor ani, inclusiv factori genetici, stil de viață și expuneri din mediu”, explică medicul oncolog Krushangi Patel.
Specialiștii spun că scopul nu este crearea unei stări de teamă, ci înțelegerea riscurilor care pot fi reduse prin alegeri informate.
Produsul de spălare pe care oncologii recomandă să îl eviți
Mai mulți oncologi avertizează că este indicat să fie evitate șervețelele parfumate pentru uscător și balsamurile de rufe.
Potrivit medicilor, problema nu este reprezentată de un ingredient anume, ci de amestecul de substanțe chimice și parfumuri care pot fi prezente în aceste produse.
Unele dintre ingredientele folosite pentru parfumare nu sunt întotdeauna prezentate în detaliu pe etichete, iar anumite substanțe pot elibera compuși considerați potențial nocivi.
„Majoritatea balsamurilor de rufe nu conțin intenționat substanțe cancerigene cunoscute, însă există preocupări legate de anumite ingrediente din parfumuri, impurități sau produse secundare rezultate în procesul de fabricație”, explică hematologul și oncologul Adeel Khan.
Ce substanțe îi preocupă pe specialiști
Medicii menționează câteva motive pentru care aceste produse sunt analizate cu atenție.
Compuși organici volatili
Un studiu publicat în 2016 a sugerat că produsele parfumate pentru rufe pot elibera compuși organici volatili (VOC).
Atunci când hainele sunt introduse în uscător, acești compuși ajung în aerul din locuință. Printre substanțele identificate în unele produse parfumate se numără acetaldehida și benzenul, compuși clasificați drept cancerigeni.
Ingrediente ascunse sub termenul „parfum”
Legislația permite producătorilor să includă sute de substanțe sub denumiri generale precum „fragrance” sau „parfum”. Din acest motiv, consumatorii nu cunosc întotdeauna toate componentele chimice prezente în produs.
Expunere continuă
Spre deosebire de detergent, care este îndepărtat în mare parte la clătire, balsamurile sunt concepute pentru a rămâne în țesături.
Astfel, expunerea poate continua atât prin inhalarea vaporilor, cât și prin contactul direct al pielii cu hainele și lenjeria de pat.
Cât de mare este riscul de cancer
Medicii subliniază că folosirea obișnuită a șervețelelor pentru uscător sau a balsamului de rufe nu înseamnă automat apariția cancerului.
„Utilizarea normală a acestor produse nu provoacă în mod necesar cancer. Riscul depinde de doză, frecvență și durata expunerii”, explică specialiștii.
În același timp, aceștia spun că nu există în prezent o limită clară considerată complet sigură, deoarece produsele eliberează amestecuri complexe de substanțe, iar nivelul total de expunere diferă de la o persoană la alta.
Alternative recomandate de specialiști
Medicii spun că cea mai simplă soluție este renunțarea completă la balsamurile de rufe și la șervețelele parfumate pentru uscător.
Pentru cei care doresc totuși haine moi și fără electricitate statică, există mai multe variante:
- bile din lână pentru uscător, care înmoaie țesăturile și reduc timpul de uscare;
- o jumătate de cană de oțet alb adăugată în ciclul de clătire;
- produse fără parfum sau pe bază de ingrediente vegetale;
- o bilă realizată din folie de aluminiu mototolită, introdusă în uscător pentru reducerea electricității statice.
Medicii: scopul este reducerea expunerilor inutile
Oncologii subliniază că este imposibil să eliminăm complet contactul cu toate substanțele chimice din mediul înconjurător.
Totodată, persoanele care au folosit ani la rând astfel de produse nu au motive să intre în panică.
Mesajul specialiștilor este că informațiile despre riscuri trebuie folosite pentru a face alegeri mai informate și pentru a reduce expunerile care pot fi evitate, nu pentru a crea anxietate.
