Sunetele sacadate produse de cașaloți pot părea oamenilor un simplu zgomot de fond, însă un nou studiu arată că ele ar putea face parte dintr-un sistem de comunicare cu un nivel de complexitate comparabil cu limbajul uman, notează Science Alert.
Cercetătorii implicați în Projectul CETI, o organizație non-profit din SUA care studiază cașaloții, spun că aceste sunete, numite "coda", sunt mai complexe decât indicau analizele anterioare.
Noul studiu a examinat cinci proprietăți ale acestor "coda" și a stabilit că ele sunt folosite în tipare ce respectă reguli structurale asemănătoare celor din vorbirea umană.
"Pentru toate cele cinci proprietăți se pot identifica paralele apropiate în fonetica și fonologia limbilor umane, sugerând o evoluție independentă. Vocalizările de tip ‘coda’ ale cașaloților sunt extrem de complexe și reprezintă unul dintre cele mai apropiate echivalente ale fonologiei umane întâlnite până acum în comunicarea animală", susține echipa condusă de lingvistul Gasper Begus, afiliat Projectului CETI și Universității din California, Berkeley.
Cașaloții - cu numele științific Physeter macrocephalus - sunt mamifere marine de mari dimensiuni care trăiesc în grupuri strâns legate, organizate matriliniar.
Relațiile lor sociale puternice și cooperarea le oferă un avantaj în mediul oceanic ostil.
Astfel de structuri sociale complexe necesită, de regulă, abilități de comunicare corespunzător de complexe.
Suspiciuni confirmate
De mult timp, cercetătorii suspectau cetaceele - și în special cașaloții - că ar comunica mult mai sofisticat decât putem înțelege noi în prezent.
Grupurile de mamifere marine sunt adesea însoțite de o ambianță sonoră de "clicuri" ce se pot propaga pe distanțe de kilometri prin ocean.
În 2024, cercetătorii Projectului CETI au analizat aproape 9.000 de vocalizări de tip "coda", provenind de la cel puțin 60 de cașaloți.
Înregistrările au fost făcute între anii 2005 și 2018.
Oamenii de știință au concluzionat că aceste sunete sunt mai expresive și mai structurate decât se credea anterior, având caracteristici ce pot fi combinate într-un mod comparabil cu elementele vorbirii umane.
Totuși, studiul din 2024 nu a analizat în detaliu structura internă a acestor elemente.
Noul studiu dezvăluie similarități între sunetele cașaloților și vocalele din limbajul uman
În noua lucrare, Gasper Begus și colaboratorii săi au examinat aproximativ 4.000 de sunete "coda" provenind de la 15 indivizi, înregistrate între 2014 și 2018 în cadrul proiectului Dominica Sperm Whale Project, desfășurat în estul Caraibelor.
Au fost relevate astfel unele dintre structurile interne ale acestor semnale.
Potrivit cercetătorilor, sunetele "coda" se împart în categorii distincte, care funcționează asemănător vocalelor din vorbirea umană, diferențiindu-se prin durată, tipar și prin interacțiunea cu sunetele învecinate.
Au fost identificate două tipuri "coda" principale, cu structuri diferite ale frecvențelor rezonante ale sunetului.
Acestea au fost denumite "coda-a" și "coda-i".
Asemănările cu vocalele limbajului uman trec dincolo de similaritățile fonetice.
Concret, sunetele coda-a sunt mai lungi decât coda-i, iar acestea din urmă pot avea atât forme scurte, cât și lungi.
Fiecare cașalot pare să aibă propriul "stil temporal" de utilizare a acestor sunete.
Sunetele vecine se pot influența reciproc, la fel cum vocalele se combină în vorbirea umană pentru a forma diftongi.
De exemplu, sunetele "a" și "u" pot diftongul "au".
Cercetătorii aleg precauția
"Sistemul de comunicare al cașaloților are caracteristici până acum nedocumentate, care îl apropie de fonologia umană", notează autorii noului studiu.
Totuși, cercetătorii evită să numească "limbaj" sunetele cașaloților, preferând expresia mai generală "sistem de comunicare".
Un sistem de comunicare devine limbaj atunci când poate combina sunete în mesaje structurate, cu sens.
Fără a cunoaște semnificația sunetelor "coda", nu se poate spune cu certitudine că este vorba despre un limbaj.
Chiar și așa, studiul reprezintă un pas important către descifrarea comunicării cașaloților, care reprezintă, de fapt, obiectivul central al Projectului CETI.
Echipa folosește tehnici AI pentru a analiza în detaliu semnalele, în încercarea de a înțelege ce își comunică aceste animale.
Implicațiile ar fi uriașe: am putea afla dacă limbajul este sau nu o trăsătură unică a speciei umane și am putea, de asemenea, să explorăm perspectiva de a comunica cu o altă specie în propriul ei "cod".
De asemenea, instrumentele dezvoltate în acest scop ar putea fi aplicate și altor specii animale, deschizând o nouă cale de explorare a vieții de pe Pământ.
"Luate împreună, rezultatele noastre arată că vocalizările cașaloților sunt extrem de complexe și constituie, probabil, unul dintre cele mai sofisticate sisteme de comunicare din punct de vedere fonologic (cunoscute în prezent) din regnul animal", conchid autorii noului studiu.
Ştiri video recomandate
