Noi cercetări asupra interiorului planetei Marte arată că acest corp ceresc este o lume formată din două jumătăți foarte diferite. Între aceste părți se înregistrează o masivă "anomalie termică", relatează luni Space.com, pe baza unui recent studiu publicat în revista Nature, potrivit Agerpres.
Concret, în interiorul emisferei sudice a planetei Marte temperatura este cu până la 400 de grade Celsius mai ridicată decât sub emisfera nordică.
Acest masiv dezechilibru adâncește contrastul dintre nordul aplatizat al Planetei Roșii și zonele muntoase sudice.
"Oamenii de știință presupun, de obicei, că interiorul corpurilor planetare este în general caracterizat de o simetrie sferică, dar acest lucru nu este neapărat adevărat", explică Alexander Berne, fost cercetător la Caltech, în prezent la Universitatea din Arizona.
Berne este autorul principal al noii lucrări privind strania anomalie termică.
Acest savant și echipa sa au analizat datele de arhivă de la trei sonde spațiale NASA: Mars Global Surveyor, Mars Odyssey și Mars Reconnaissance Orbiter.
Ei au căutat modificări subtile ale vitezei orbitale a acestor sonde, care ar putea reflecta variații ale câmpului gravitațional al lui Marte.
Echipa a folosit o tehnică dezvoltată de Berne, numită "tomografie mareică". Aceasta ia în considerare și influența gravitațională variabilă a Soarelui asupra lui Marte, pe măsură ce Planeta Roșie progresează pe orbita sa eliptică.
Cu acest instrument, cercetătorii au reușit să deducă un model al structurii interioare și al temperaturii planetei Marte.
Ce au găsit cercetătorii în datele care dezvăluie interiorul lui Marte
Modul în care s-a modificat în timp câmpul gravitațional experimentat de diferitele sonde spațiale diferă substanțial de ceea ce ar fi fost de așteptat dacă interiorul lui Marte ar avea o simetrie sferică perfectă.
Pentru a explica această diferență, mantaua de sub emisfera sudică a lui Marte trebuie să fie cu 200 până la 400 de grade Celsius mai caldă decât mantaua din nord.
Cu un astfel de diferențial termic, mantaua sudică ar putea fi încă parțial topită. Asta ar putea avea consecințe asupra posibilității existenței vieții pe Marte, dar și asupra duratei în care Marte a rămas activ din punct de vedere vulcanic.
Conform oamenilor de știință, nu ar trebui să fim surprinși că interiorul lui Marte este diferit în sud față de nord, deoarece știm deja că suprafața planetei este asimetrică. Nordul planetei Marte este caracterizat de "câmpii" joase, în timp ce scoarța din sud a planetei este în medie cu 25 de kilometri mai groasă decât în nord și expune zone înalte, marcate de cratere. Zonele joase din nord ar fi putut găzdui cândva un ocean vast.
"Diferența pe care o observăm între nord și sud este importantă, deoarece oferă informații despre procesele care ar fi putut influența hidrologia planetei Marte, inclusiv formarea bazinelor care ar fi putut conține apă", a spus Amirhossein Bagheri de la Caltech, care este al doilea autor al cercetării.
Ce implicații mai are sudul mai fierbinte al lui Marte
O manta sudică mai fierbinte ar putea explica și alte descoperiri enigmatice de pe Marte. Sonda InSight a NASA, care și-a încheiat misiunea în decembrie 2022 și care avea un seismometru la bord, a descoperit că undele seismice se disipează mai repede în sud, ceea ce poate fi explicat prin temperatura mai ridicată de acolo. În plus, anomaliile magnetice găsite în mineralele din sud care conțin fier au acum mai mult sens.
Astăzi, Marte nu are un câmp magnetic global, dar în urmă cu peste patru miliarde de ani avea unul.
"Temperatura Curie" este pragul la care materialele își pierd proprietățile magnetice inerente.
Dacă o manta sudică mai caldă ar fi încălzit crusta peste "temperatura Curie", fenomenul ar fi putut duce la crearea misterioaselor reminiscențe magnetice din mineralele care conțin fier.
"Înțelegerea structurii interioare a corpurilor planetare ne ajută să descifrăm procesele care au modelat formarea și evoluția lor", a punctat Alexander Berne.
Ipoteză de lucru: un impact uriaș ar fi avut loc acum 4 miliarde de ani în nordul planetei Marte
Originea diviziunii nord-sud a lui Marte este încă incertă. Nici măcar nu este clar dacă diferențele de la suprafață au aceleași cauze ca și diferențele interne.
Principalul scenariu este că totul e rezultatul unui impact gigantic de acum peste patru miliarde de ani și că zonele nordice joase ar fi, de fapt, un enorm bazin de impact. Prin excavarea unui crater uriaș în nord, impactul ar fi facilitat eliberarea unei cantități mari de căldură internă, permițând mantalei nordice să se răcească mai repede decât sudul.
Corespunzător, crusta mai groasă din sud s-ar fi putut dovedi a fi un "capac" eficient, împiedicând disiparea unei cantități mari de căldură din manta. Acest lucru poate fi probat, pentru că ascensiunea magmei s-ar fi oprit la întâlnirea cu crusta groasă și densă și ar fi generat intruziuni de topitură sub suprafață. Acestea pot fi deduse din date gravitaționale de rezoluție mai mare.
Toate aceste aspecte sunt tot atâtea întrebări pentru misiuni viitoare, în timp ce tehnica tomografiei mareice ar putea fi utilizată și pentru alte lumi, de la Mercur până la sateliții mari ai lui Jupiter.
"Pe măsură ce obținem mai multe date gravitaționale, putem determina complexitățile tridimensionale ale structurii interioare a unei planete. Aceste deducții ne oferă, la rândul lor, un plan pentru proiectarea viitoarelor misiuni și explorarea științifică a acestor lumi", a conchis Alexander Berne.
