Inteligenţa spirituală, acest nou tip de inteligenţă cu o mare forţă integratoare, este dovedită de cercetări efectuate la Universitatea Harvard, a declarat luni, pentru Agerpres, profesorul universitar dr. Elena Bonchiş, fondatoarea catedrei de Psihologie din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane a Universităţii Oradea.
Potrivit acesteia, cercetările efectuate la Universitatea Harvard, coordonate de D. Zohar şi I. Marshall (2000), au descoperit existenţa unei zone din cortexul uman care reacţionează la experienţele spirituale, religioase, concluzionând că există o inteligenţă superioară, ce răspunde nevoii omului de sens, semnificaţie, scop, valoare.
„Deşi termenul de 'inteligenţă spirituală' nu este unul nou, el a fost considerat multă vreme ca având un caracter pseudoştiinţific. Meritul cercetătorilor de la Harvard constă în aceea că redefinesc termenul, stabilesc bazele teoretice, prezintă dovezi ştiinţifice care permit delimitarea lui, oferă modalităţi de evaluare şi dezvoltare. Acest nou tip de inteligenţă cu o mare forţă integratoare explică cele mai complexe reacţii şi manifestări comportamentale ale fiinţei umane”, a declarat, pentru Agerpres, Elena Bonchiş.
Ce persoane au un coeficient înalt de Inteligenţă Spirituală
O persoană cu un coeficient înalt de Inteligenţă Spirituală (IS) (SQ - în engl, n.r.) se întreabă adesea: „Cine este?”; „Ce menire are în viaţă?”; „Care este sensul şi semnificaţia vieţii?”, „Ce valori superioare acceptă?”; „Ce principii îi vor călăuzi viaţa?”, spune sursa citată.
Această persoană acceptă natura de tip bumerang a acţiunilor sale, adică după faptă şi răsplată; este empatică, sensibilă la nevoile altora; recunoscătoare din fire şi nu sporadic; are capacitate de a face faţă şi a folosi suferinţa; face conexiuni între lucruri, stări, dă dovadă de creativitate, spontaneitate, viziune; admiră măreţia Universului şi acceptă micimea sa în raport cu acesta etc.
Oamenii nu mai sunt preocupați doar de sănătatea fizică
Din toate timpurile oamenii au fost preocupaţi de starea lor de sănătate, pe principiul „Mens sana in corpore sano” sau în limbajul nostru mioritic, „Dacă ai sănătate, ai de toate”, sănătatea însemnând în principal, sănătate fizică. Progresele înregistrate în domeniul ştiinţelor despre om şi viaţă au evidenţiat natura mult mai complexă a fiinţei umane, decât a părut sau mai pare şi acum unora, explică prof. univ. dr. Elena Bonchiş.
„La ora actuală, când vorbim de sănătate bună ne referim la cea fizică, mintală, emoţională, socială, vocaţională şi, nu în cele din urmă, la cea spirituală”, a precizat interlocutoarea.
Psihologia a făcut paşi importanţi în direcţia înţelegerii, descrierii şi explicării unor reacţii emoţionale, comportamentale ale oamenilor în diverse situaţii, ea fiind beneficiara unor reale progrese din celelalte domenii - fizică, chimie, biologie, filosofie etc.
Cele mai importante trei descoperiri despre creier și mintea umană din ultimul secol
Profesorul universitar Elena Bonchiş spune că trei din marile descoperiri de la sfârşit de secolului XX şi începutul secolului XXI au un impact major asupra vieţii cotidiene şi ar trebui să le cunoască şi marele public, îndeosebi părinţi şi cadre didactice.
În primul rând, multă vreme s-a crezut că, la pubertate, creierul atinge punctul maxim al creşterii şi maturizării, fapt infirmat de noile cercetări, care, folosind rezonanţa magnetică, au pus în evidenţă ample modificări la nivel neuronal, ce continuă până în perioada adolescenţei târzii- 20-25 de ani, modificări răspunzătoare de emoţii, raţionare, comportament, control, autocontrol, impactul fiind unul major în procesul de creştere şi educaţie.
În al doilea rând, în anii 1990, un grup de cercetători conduşi de prof. Rizolatto de la Universitatea din Parma a evidenţiat existenţa în cortexul premotor a unor neuroni numiţi „neuroni-oglindă” responsabili în principal de identificarea, citirea, înţelegerea emoţiilor proprii, dar şi ale altora, explicând ştiinţific procesul de empatie, despre care se vorbeşte foarte mult în ultimii ani.
„Asistăm la ora actuală fie la o blocare în autoempatie, autocompasiune exagerată”
„De evidenţiat este faptul că asistăm la ora actuală fie la o blocare în autoempatie, cu focusare pe propriul eu, autocompasiune, exagerată, fără a ne mai interesa problemele semenilor, fie la 'suferinţa de oboseală empatică' (B. Brown), efect al expunerii excesive la reacţiile emoţionale ale altora, apărând o stare de epuizare, lipsă de motivaţie, de interes, apatie etc. Recomandată este de către specialişti 'empatia împărtăşită', adică să empatizăm cu persoanele care acceptă, care ne primesc în universul lor emoţional, cognitiv, motivaţional”, menţionează Elena Bonchiş.
Şi nu în cele din urmă, în anul 1983, H. Gardner lansează „Teoria Inteligenţelor Multiple”, susţinând ideea că doar Inteligenţa Generală nu poate explica multitudinea reacţiilor umane, a abilităţilor foarte diferite pe care le posedă oamenii.
Câte tipuri de inteligență există la oameni
În baza unor minuţioase cercetări, ajunge la concluzia că există mai multe tipuri de inteligenţă: verbal-lingvistică; logico-matematică; vizual-spaţială; corporal-chinestezică; muzicală; interpersonală; intrapersonală; naturalistă. În anul 1999 mai adaugă un nou tip de inteligenţă, pe care îl numeşte mai întâi „existenţială”, apoi „spirituală”.
În acest context, sunt amintite cercetările efectuate la Universitatea Harvard, coordonate de D. Zohar şi I. Marshall, din anul 2000, în eforturile de înţelegere a complexităţii fiinţei umane.
Elena Bonchiş este profesor universitar doctor, fondatoarea catedrei de Psihologie de la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane înfiinţată în 1995 la Universitatea din Oradea. Este şi iniţiator şi membru fondator al Asociaţiei Naţionale a Psihologilor Şcolari, în anul 2006, preşedinte de onoare al acesteia, editor al Romanian Journal of School Psychology. A publicat numeroase studii şi articole în reviste de psihologie naţionale şi internaţionale, fiind, totodată, autoare şi coautoare a unor volume de specialitate.
Ştiri video recomandate
