Paleontologi de la Universitatea din Bucureşti şi de la Universitatea „Eotvos Lorand” din Budapesta au descoperit o nouă specie de dinozaur pe teritoriul Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, aflat în administrarea Universităţii din Bucureşti (UB). Potrivit unui comunicat UB, dinozaurul erbivor, care a trăit în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, a primit numele Kryptohadros kallaiae şi este descris într-un studiu publicat recent în revista ştiinţifică Journal of Systematic Palaeontology, scrie Agerpres.
Analizele realizate de cercetători arată că Kryptohadros kallaiae era înrudit cu alţi dinozauri descoperiţi în sud-estul Europei, precum Telmatosaurus din România şi Tethyshadros din Italia. Împreună, aceste specii formează un grup distinct de hadrosauroide, numit Telmatosauridae, care a evoluat în sud-estul arhipelagului european din Cretacicul târziu.
„Pe baza analizelor filogenetice se pare că hadrosauroidele care au evoluat iniţial în Asia au ajuns în Europa în mai multe valuri de migraţie distincte. Unul dintre aceste evenimente a adus strămoşii lui Kryptohadros în sud-estul Europei. Descoperirea confirmă că faunele care trăiau pe insulele europene în acea perioadă erau mult mai dinamice şi diverse decât se credea anterior”, explică Zoltan Csiki-Sava, cercetător la Universitatea din Bucureşti şi coordonatorul echipei de cercetare din România.
Descoperirea se bazează pe fosile provenite dintr-un sit nou identificat în apropierea satului Vălioara, în vestul Bazinului Haţegului. Aici au fost descoperite mai multe fragmente fosile aparţinând unui schelet parţial de hadrosauroid, un grup de dinozauri erbivori din ordinul Ornithischia, cunoscuţi popular drept "dinozauri cu cioc de raţă". Fosilele provin din depozitele geologice ale Formaţiunea Densuş-Ciula, de la sfârşitul perioadei Cretacic.
Cercetătorul Gabor Botfalvai de la Universitatea „Eotvos Lorand” din Budapesta explică modul în care a fost identificat situl în anul 2022, după ce amenajarea unui drum forestier a scos la lumină straturi de roci care conţineau fragmente fosile. Cercetările ulterioare au arătat că acestea nu reprezentau doar resturi izolate, ci şi părţi ale scheletului aceluiaşi individ de dinozaur.
„Scheletele care păstrează elemente din mai multe părţi ale corpului, inclusiv elemente de craniu şi ale membrelor, sunt foarte rare în Bazinul Haţegului, mai ales în cazul hadrosauroideor. De cele mai multe ori se descoperă doar fosile izolate, care în trecut au fost atribuite automat lui Telmatosaurus. De aceea a fost nevoie de o analiză atentă a materialului cunoscut pentru această specie "istorică", pentru a putea compara şi interpreta corect noile fosile", explică Attila Osi, profesor la Universitatea „Eotvos Lorand” din Budapesta şi coautor al studiului.
Bazinul Haţegului este unul dintre cele mai importante locuri din Europa pentru studiul dinozaurilor din Cretacicul târziu. Pentru Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, administrat de Universitatea din Bucureşti, astfel de rezultate reprezintă o oportunitate de a aduce mai aproape de public cercetările desfăşurate în acest teritoriu şi evidenţiază modul în care descoperirile ştiinţifice contribuie la înţelegerea istoriei vieţii pe Pământ.
Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului cuprinde întreaga Ţară a Haţegului şi are statut de sit UNESCO, parte a Programului Internaţional pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri, care reuneşte 229 de teritorii din 50 de ţări incluse în Reţeaua Globală a Geoparcurilor, stabilite în urma unui proces de selecţie şi validare. Administrarea statutului de Geoparc Internaţional UNESCO este realizată de Universitatea din Bucureşti.
Ştiri video recomandate
