O serie de fosile descoperite în nord-vestul Canadei sugerează că animalele complexe au trăit în America de Nord cu 5 până la 10 milioane de ani mai devreme decât se credea anterior, potrivit unui studiu publicat pe 20 mai în revista Science Advances şi preluat de Agerpres.
Situl găzduieşte peste 100 de fosile, inclusiv şase taxoni (diferitele forme biologice foarte asemănătoare, identice sau cvasi-identice genetic n.r.) ce nu au fost găsiţi niciodată în America de Nord, unele datând de acum 567 de milioane de ani. Descoperirile împing originile animalelor care se pot mişca singure în căutarea hranei cu câteva milioane de ani, potrivit unui studiului.
"Timp de 3 miliarde de ani, viaţa pe Pământ a fost dominată de microbi", a declarat într-un comunicat co-autorul studiului Scott D. Evans, curator asistent al departamentului de paleontologie a nevertebratelor la Muzeul American de Istorie Naturală din New York. Apoi, dintr-o dată, "avem aceste animale marine cu aspect ciudat, suficient de mari pentru a fi văzute şi capabile de comportamente pe care le-am găsi familiare astăzi. Dacă vrem să înţelegem această tranziţie, când viaţa a devenit pentru prima dată mare, complexă şi, fără îndoială, animală, acest nou sit are un potenţial extraordinar".
Animalele complexe, multicelulare, au evoluat pentru prima dată în perioada Ediacaran (acum 635 de milioane până la 541 de milioane de ani). În acea perioadă, America de Nord făcea parte din anticul continent Laurentia, care a precedat supercontinentul Pangeea.
Unele dintre aceste animale timpurii din Ediacaran sunt legate de animalele moderne, cum ar fi moluştele şi meduzele, în timp ce altele nu seamănă deloc cu nicio specie care trăieşte astăzi. Majoritatea, însă, aveau corpuri moi, fără cochilii sau oase, aşa că fosilele din această perioadă sunt rare.
Au împărţit fosilele în trei grupuri
Oamenii de ştiinţă au împărţit fosilele în trei grupuri, sau ansambluri, în funcţie de perioada în care au trăit animalele. Ansamblul Avalon (acum 575 milioane - 559 milioane de ani) era format din animale staţionare care trăiau adânc sub apă. Ansamblul Mării Albe (acum 559 milioane - 550 milioane de ani) conţinea un grup mai divers de animale care trăiau în ape mai puţin adânci, iar ansamblul Nama (acum 550 milioane - 538 milioane de ani) includea cele mai vechi animale care au format cochilii şi oase.
În noul studiu, cercetătorii au descoperit pentru prima dată în America de Nord mai multe fosile ale unor specii cunoscute ca aparţinând ansamblului Mării Albe. Aceste fosile datează cu 5 până la 10 milioane de ani mai devreme decât fosilele ansamblului Mării Albe găsite anterior în Europa, Asia şi Australia.
Printre fosile s-au numărat Dickinsonia, un organism plat, de formă ovală, care se hrănea cu alge pe care le absorbea pe întreaga sa suprafaţă ventrală, Funisia, o creatură în formă de tub care reprezintă cea mai veche dovadă a reproducerii sexuate la animale şi Kimberella, o moluscă timpurie care ar putea fi acum cea mai veche specie fosilă care prezintă simetrie bilaterală.
"Nu numai că acest nou sit este foarte divers, dar provine şi dintr-o parte a succesiunii (straturilor) de rocă de unde anterior ne lipseau rămăşiţele fosile", a declarat co-autorul studiului Justin Strauss, om de ştiinţă la Dartmouth College. "Este cu adevărat interesant. Având în vedere înţelegerea noastră despre geologia regională din nord-vestul Canadei, există un mare potenţial aici de a revedea înţelegerea noastră despre istoria Pământului din Ediacar."
Organismele trăiau în ape mai adânci
Acest potenţial s-ar putea aplica istoriei evolutive a creaturilor. Pe baza modelelor sedimentelor din roca înconjurătoare, organismele fosilizate găsite în Canada trăiau în ape mai adânci decât credeau anterior cercetătorii că trăiesc creaturile din ansamblul Mării Albe. Acest lucru ar putea sugera că animalele au evoluat iniţial în ape adânci şi şi-au extins treptat arealul de răspândire în ape mai puţin adânci - opusul evoluţiei animale tipice.
"Ne gândim la oceanul adânc ca la un loc întunecat şi neprimitor, dar este şi relativ stabil, cu puţine fluctuaţii ale unor factori precum temperatura şi oxigenul, esenţiali pentru majoritatea vieţii animale", a spus Evans în declaraţie. "Această stabilitate ar fi putut oferi oportunităţi cheie pentru susţinerea vieţii animale timpurii", a mai susţinut el.
Ştiri video recomandate
