O echipă de cercetători din Japonia a realizat un experiment care s-a întins pe aproape 20 de ani: au clonat o femelă de șoarece, apoi au clonat clonele rezultate, repetând procesul timp de 58 de generații consecutive, scrie Futurism.
În total, au fost obținute peste 1.200 de exemplare. Însă experimentul a fost oprit atunci când, în ultimele generații, puii mureau imediat după naștere, chiar dacă nu prezentau anomalii vizibile.
Rezultatele au fost publicate în revista Nature Communications și sugerează că există o limită clară în clonarea mamiferelor.
Așteptări vs. realitate
Coordonatorul studiului, Teruhiko Wakayama, de la University of Yamanashi, a recunoscut că echipa avea inițial alte așteptări:
„Credeam că putem crea un număr infinit de clone. De aceea aceste rezultate sunt atât de dezamăgitoare.”
El a adăugat că, în acest moment, nu există o soluție clară pentru depășirea acestei limite și că ar fi nevoie de o îmbunătățire fundamentală a tehnologiei de transfer nuclear, metoda principală folosită în clonare.
Primele generații păreau normale
În prima etapă a experimentului, între 2005 și 2013, cercetătorii au reușit să cloneze șoarecii timp de 25 de generații, fără probleme majore. Animalele erau, în general, sănătoase, iar la acel moment s-a crezut că procesul ar putea continua pe termen nelimitat.
Însă, odată cu trecerea timpului, au început să apară semnele de degradare.
Problemele au apărut treptat
Începând cu generația 27, șoarecii au devenit mai puțin fertili, au avut pui mai puțini, iar placentele au devenit anormal de mari. În același timp, rata mortalității a crescut constant.
Până la generația 57, mai puțin de 1% dintre exemplare supraviețuiau. La generația 58, toate exemplarele au murit la o zi după naștere, fără ca cercetătorii să poată identifica exact cauza.
De ce „clonele perfecte” nu sunt, de fapt, perfecte
Analizele genetice au arătat că, deși clonele păreau identice la exterior, în ADN-ul lor se acumulau treptat mutații. În unele cazuri, acestea au dus chiar la pierderea completă a unui cromozom X.
„Se credea că clonele sunt identice cu originalul, dar acest studiu arată că mutațiile apar de trei ori mai frecvent decât în cazul reproducerii naturale”, a explicat Wakayama.
De ce clonarea nu poate înlocui reproducerea naturală
Experimentul sugerează că mamiferele nu pot susține o linie genetică doar prin clonare. Spre deosebire de unele plante sau bacterii, care se multiplică prin copiere, mamiferele au nevoie de diversitate genetică.
„În clonare, toate genele sunt transmise mai departe, inclusiv cele defecte. Pe măsură ce aceste mutații se acumulează, specia nu mai poate fi susținută prin acest proces”, a spus cercetătorul.
Implicații mai largi
Descoperirea ar putea afecta mai multe domenii în care clonarea este deja utilizată sau planificată, precum creșterea animalelor pentru obținerea unor exemplare „perfecte”, serviciile comerciale de clonare a animalelor de companie cât și proiectele de „de-extincție”, care încearcă să readucă la viață specii dispărute
În toate aceste cazuri, studiul arată că ideea de clonare repetată, fără limite, nu este realistă.
Ştiri video recomandate
