Oamenii de știință au deschis o peșteră sigilată timp de 20.000 de ani și au descoperit opere de artă perfect conservate

Ascunsă în spatele pietrei timp de 20.000 de ani, o peşteră din Franţa păstrează imagini care nu ar fi trebuit să supraviețuiască, relatează Daily Galaxy. Descoperirea făcută de oamenii de știință în interior este remarcabilă, însă o întrebare esențială rămâne fără un răspuns clar: Cine le-a realizat? 

Cercetătorii au deschis o peșteră din Franţa sigilată timp de 20.000 de ani 

Peştera Chauvet-Pont d’Arc din sudul Franței adăpostește unele dintre cele mai vechi desene cunoscute realizate de oameni și a rămas ascunsă timp de mii de ani. Descoperită în 1994, peștera dezvăluie opere de artă care au rămas aproape exact în starea în care au fost lăsate în urmă cu peste 30.000 de ani, potrivit sursei citate.

Imaginile, datate între 30.000 și 32.000 de ani, se numără printre cele mai timpurii reprezentări figurative descoperite vreodată. Peste 1.000 de desene acoperă pereții peșterii, alături de resturi de animale și urme de pași umani. Situată deasupra râului Ardèche, peștera se întinde pe aproximativ 8.500 de metri pătrați. Izolarea sa îndelungată a conservat o imagine rară și completă a vieții și expresiei artistice din perioada aurignaciană.

‹ ›

Un sanctuar sigilat al vieții preistorice

În urmă cu aproximativ 20.000 de ani, o prăbușire de roci a blocat intrarea în peșteră, izolând-o complet de exterior. Acest eveniment s-a dovedit esențial: a menținut interiorul stabil și a protejat desenele de deteriorare.

Jurnaliştii de la Daily Galaxy au mai scris că UNESCO a transmis că această sigilare naturală a ajutat la păstrarea peşterii într-o "stare intactă", fără intervenții umane ulterioare. Spre deosebire de multe alte situri preistorice, Chauvet nu a fost revizitată sau modificată de-a lungul timpului. Ceea ce a rămas este un fel de capsulă a timpului. Pământul păstrează încă urme de pași, iar pereții încă prezintă marcajele originale.

"Peștera conține cele mai bine conservate expresii ale creației artistice ale oamenilor din perioada aurignaciană, constituind o mărturie excepțională a artei rupestre preistorice", au scris autorii în raport, conform sursei citate.

Potrivit cercetătorilor de la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa, descoperirea peșterii Chauvet "a reprezentat o revoluție pe mai multe niveluri".  Analiza artei rupestre arată picturi remarcabil de detaliate, datate de acum peste 36.000 de ani.

Majoritatea desenelor din peșteră se concentrează pe animale: mamuți, lei de peșteră, rinoceri, bizoni și zimbi. Multe dintre aceste specii erau periculoase, însă sunt redate cu o precizie impresionantă. 

"Conține peste 1.000 de desene, predominant animale, inclusiv mai multe specii periculoase, precum și un număr mare de vestigii arheologice și paleolitice", s-a precizat în raport.

Descrierile sitului evidențiază tehnici precum umbrirea, gravarea și stratificarea. Unele figuri par să se miște pe pereții peșterii, efect obținut prin linii repetate și compoziție atent gândită. În aceste desene există un sentiment clar al intenției. Artiștii necunoscuți au construit imagini cu profunzime și mișcare, folosind cu pricepere contururile suprafeței stâncii pentru a-și crea compozițiile.

Pentru a menține aceste condiții, situl este închis publicului, accesul fiind permis doar unui număr redus de cercetători, sub monitorizare strictă. O replică la scară reală, Espace de Restitution de la Grotte Chauvet, a fost creată pentru a permite vizitatorilor să exploreze situl fără a risca deteriorarea originalului.