O colecție de oase găsită în oraşul marocan Casablanca ascunde indicii noi şi importante despre originile oamenilor moderni și ale neanderthalienilor. Aceste fosile vechi de 773.000 de ani au fost descoperite într-o peșteră, iar ele transformă geografia originilor umane, plasând începutul liniei umane moderne direct în nord-vestul Africii, potrivit unui nou studiu preluat de Live Science.
O echipă de cercetători marocani și francezi a detaliat, în revista Nature, analiza câtorva oase despre care cred că reprezintă ultimul strămoș comun al oamenilor moderni (Homo sapiens), neanderthalienilor și denisovenilor.
Oamenii de ştiinţă au descoperit fosilele într-o peșteră numită Grotte a Hominides (Peștera Hominizilor) de la situl carierei Thomas I din Casablanca, Maroc. Oasele sunt formate din trei maxilare inferioare parțiale, mai multe vertebre și numeroși dinți individuali, toți având unele caracteristici ale lui Homo erectus, dar având și trăsături distincte de acest strămoș uman.
Au găsit şi unelte din piatră
Tot acolo s-au mai găsit numeroase unelte din piatră, iar un os al piciorului sugerează că hienele s-ar fi putut hrăni cu hominizi. Testând proprietățile magnetice a 180 de probe de sedimente din jurul fosilelor, cercetătorii au descoperit că secvența s-a întins pe parcursul inversării câmpului magnetic Matuyama-Brunhes, un eveniment geologic care a avut loc acum 773.000 de ani.
Noua descoperire face lumină în segmentul hominizilor africani, cuprins între 1 milion și 600.000 de ani în urmă, a declarat Jean-Jacques Hublin, paleoantropolog la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară din Leipzig, Germania. Dovezile genetice au sugerat că, în acest interval de timp, ultimul strămoș comun al oamenilor moderni, neanderthalienii și denisovenii, trăia în Africa.
Hublin și colegii săi cred că fosilele de la Thomas Quarry sunt cei mai buni candidați de până acum pentru „rădăcina” arborelui ancestral care a dus la apariția speciei noastre și a verișorilor noștri din timpuri străvechi.
În timp ce primele capitole ale poveștii evoluției umane fac trimitere la Africa de Est și de Sud, ultimii milioane de ani ai evoluției noastre au fost complicați de tendința strămoșilor noștri de a rătăci prin Africa și Eurasia.
După ce Homo erectus a evoluat în Africa acum aproximativ 2 milioane de ani, unele grupuri s-au răspândit spre est, ajungând până în Oceania. Însă altele au rămas la locul lor, au evoluat mai departe și s-au răspândit în nord, în Europa, acum aproximativ 800.000 de ani, unde grupurile din Spania sunt cunoscute sub numele de Homo antecessor și sunt cel mai probabil strămoșul direct al neanderthalienilor.
Fosilele marocane recent analizate provin aproximativ din aceeași perioadă de timp ca Homo antecessor și au în comun unele dintre trăsăturile lor distinctive, care „pot reflecta conexiuni intermitente de-a lungul Strâmtorii Gibraltar care merită investigații suplimentare”, a spus Hublin.
Fosilele, distincte de Homo erectus și Homo antecessor
Fosilele de la Thomas Quarry, însă, sunt distincte atât de Homo erectus, cât și de Homo antecessor.
„Acest lucru susține o origine africană profundă pentru Homo sapiens și contrazice scenariile de origine eurasiatică”, a spus Hublin.
Cercetătorii mai cred că extinderea căutărilor în această zonă geografică ar putea dezvălui, de asemenea, noi indicii despre separarea dintre specia noastră și verii noștri neanderthalieni și denisoveni.
„Deși nu putem susține că apariția liniei care a dus la Homo sapiens a avut loc exclusiv în Africa de Nord”, a spus Hublin, „noile fosile marocane sugerează cu că populațiile apropiate de divergența dintre linia Homo sapiens și cele care au dus la neanderthalieni și denisoveni erau prezente acolo la acea vreme.”
„Din noul studiu reiese clar că aceste fosile nu se încadrează ușor în variația lui Homo erectus în anumite privințe”, a declarat John Hawks, şi el antropolog biologic la Universitatea din Wisconsin-Madison. „Este probabil ca acestea să fie apropiate de strămoșul comun care a dat naștere neanderthalienilor, denisovenilor și oamenilor moderni.”
Dar nu este clar cum ar trebui numite fosilele de la Thomas Quarry. „În opinia mea, acestea ar putea fi cele mai vechi fosile pe care ar trebui să le numim cu adevărat Homo sapiens”, a spus Hawks.
Ştiri video recomandate
