Pe măsură ce numărul zilelor caniculare crește, la fel ca și temperaturile medii, tot mai multe animale devin vulnerabile. În timp ce unele specii reușesc să se adapteze, altele înregistrează prăbușiri masive ale populațiilor.
Locuitorii din Tecolutilla, Mexic, și-au dat seama că valul de căldură este grav atunci când au început să audă bufniturile. Una câte una, maimuțele urlătoare din zonă, răpuse de deshidratare și epuizare, cădeau din copaci ca merele, trupurile lor lovindu-se de pământ, în timp ce temperaturile depășeau 43°C în primăvara trecută, scrie The Guardian.
Cele care au supraviețuit au fost tratate cu gheață și perfuzii de salvatori. Cel puțin 83 de primate au fost găsite moarte în statul Tabasco, dar medicii veterinari locali estimează că numărul real ar putea fi de ordinul sutelor.
Astfel de episoade se repetă pe tot globul, pe măsură ce criza climatică aduce valuri de căldură mai dure și mai frecvente. Liliacii zburători au căzut din copaci în Australia; miliarde de scoici și crustacee s-au prăjit în bălțile de pe litoralul Canadei; masculii unor specii de gândaci au fost practic sterilizați de temperaturile extreme.
Ecologiștii abia încep să înțeleagă cât de gravă este amenințarea pe care o reprezintă căldura extremă pentru fauna planetei și cât de rapid poate împinge anumite specii spre dispariție.
„Pe măsură ce emisiile umane mută distribuția temperaturilor în sus, asta se traduce printr-o creștere puternică a numărului de zile foarte fierbinți – nu doar printr-o creștere a mediei temperaturilor”, spune Maximilian Kotz, climatolog la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.
Dacă temperaturile medii crescătoare obligau deja speciile să-și părăsească habitatul sau să facă față lipsei de hrană, valurile de căldură constituie o amenințare aparte. În unele regiuni, ele duc la colapsuri atât de severe ale populațiilor încât experții afirmă că urgența climatică devine un factor al pierderii biodiversității comparabil – sau chiar mai grav – decât despăduririle sau distrugerea habitatelor.
Un studiu recent al lui Kotz și al colegilor săi, bazat pe monitorizarea a peste 3.000 de populații de păsări, arată că speciile tropicale au fost cele mai afectate: valurile de căldură au redus populațiile de păsări din tropice cu 25% până la 38% în ultimele șapte decenii.
Pierderile sunt atât de mari deoarece aceste specii trăiesc deja la limita toleranței termice, iar zilele periculos de fierbinți apar acum de aproximativ zece ori mai des decât în trecut. „Frecvența valurilor de căldură a crescut mult mai rapid în tropice”, avertizează Kotz.
Consecințele se văd și în apele Pacificului de Nord-Vest. În vara lui 2021, când un „dom de căldură” a ridicat temperaturile peste 46°C, cercetătorii au descoperit plaje acoperite de moluște și crustacee moarte. Profesorul Christopher Harley, biolog marin la Universitatea British Columbia, estima atunci că un miliard de animale au pierit de-a lungul coastei. Azi, spune că numărul real a fost chiar mai mare: „Estimăm 10 miliarde de scoici și 3 miliarde de midii doar în strâmtoarea Georgia”.
Deși aceste specii s-au refăcut relativ repede, nu toate au aceeași capacitate de reziliență. Unele, precum stelele de mare, se pot retrage în ape mai reci, dar speciile cu reproducere lentă ar putea avea nevoie de decenii pentru a reveni.
Impactul se extinde și la insecte. Studiile arată că multe nu-și pot regla temperatura corpului, ceea ce le face vulnerabile la arșiță. Uneori apar explozii de populații urmate de colapsuri rapide, care pot duce la extincții locale.
Mamiferele mici sunt, de asemenea, în pericol. Un studiu realizat de PJ Jacobs, biolog evoluționist la Universitatea din Pretoria, a arătat că șoarecii africani expuși la simulări de valuri de căldură au înregistrat scăderi drastice ale fertilității. În lipsa unor refugii mai răcoroase, populațiile lor ar putea scădea masiv, cu efecte în lanț asupra întregului ecosistem.
Căldura afectează animalele și la nivel comportamental: în zilele extreme, ele renunță la activități esențiale precum hrănirea sau reproducerea și caută doar adăpost. Iar la temperaturi critice, urmează dezorientarea, deshidratarea și colapsul.
„Dacă creierul nu mai funcționează cum trebuie, animalele pur și simplu cad – de aici și maimuțele care se prăbușesc din copaci”, explică Jacobs.
Ştiri video recomandate
