Nivelul Dunării a ajuns la valori critice pe sectorul bulgăresc al fluviului, iar Centrala Nucleară Kozlodui ar putea fi oprită dacă nivelul mai scade cu 20 -30 de centimetri, a avertizat un expert în energie nucleară, scrie Novinite.
La Oriahovo, stația hidrometrică indica marți o cotă de minus 101 centimetri, potrivit Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea. La Silistra au fost înregistrați minus 98 de centimetri, la Nikopol minus 11 centimetri, la Sviștov minus 55 de centimetri, iar la Novo Selo minus 70 de centimetri.
Ultimele date transmise de stațiile hidrometrice automate arată o situație la fel de gravă. În ultimele șase ore au fost înregistrate cote de minus 229 de centimetri la Kozlodui, minus 217 centimetri la Baikal, minus 110 centimetri la Ruse și minus 314 centimetri la Riahovo. La Novo Selo, nivelul era de minus 69 de centimetri, la Oriahovo de minus 100 de centimetri, la Nikopol de minus 14 centimetri, la Sviștov de minus 53 de centimetri, iar la Silistra de minus 98 de centimetri.
La Ruse, Dunărea a coborât la 114 centimetri sub cota zero convențională, după o nouă scădere de trei centimetri în ultimele 24 de ore.
Majoritatea stațiilor de pe sectorul bulgăresc au înregistrat scăderi cuprinse între unu și trei centimetri.
La Oriahovo, nivelul a rămas neschimbat. Toate restricțiile impuse navigației pe fluviu sunt menținute.
O navă a eșuat în zona Lom
Nivelul redus al apei a îngustat semnificativ calea navigabilă. Autoritățile au anunțat restricții între kilometrii fluviali 374,10 și 610, unde adâncimea minimă este de aproximativ 1,5 metri sau chiar mai mică în anumite puncte. Printre zonele critice se numără insulele Albina, Mișka, Vardim și Belene, precum și sectoarele Sviștov și Somovit.
În apropierea insulei Belene, adâncimea minimă calculată este de 1,5 metri.
Condițiile hidrologice dificile afectează deja navigația. O navă a eșuat în zona Lom în ultimele 24 de ore, însă autoritățile au precizat că aceasta nu blochează traficul.
Situația generală rămâne complicată, iar temperatura apei măsurată la cele cinci stații hidrometeorologice principale este cuprinsă între 26,4 și 27,3 grade Celsius.
Nivelul extrem de scăzut al fluviului provoacă îngrijorări și la Centrala Nucleară Kozlodui
Expertul în energie nucleară Georgi Kașciev, fost președinte al consiliului de administrație al centralei, a avertizat că o nouă scădere de aproximativ 20 -30 de centimetri ar putea duce la oprirea centralei.
Kașciev a explicat că nivelul Dunării la stația de pompare care alimentează sistemul de răcire al centralei a ajuns la cea mai mică valoare înregistrată în acest an.
Apa se află acum la aproximativ 20,62 metri deasupra nivelului mării, cu numai 10-12 centimetri peste primul prag critic.
"Dacă nivelul mai scade cu 20 de centimetri, centrala ar trebui oprită", a declarat Kașciev. El a precizat că programul de funcționare prevede reducerea puterii reactoarelor după atingerea primului prag critic.
Principala problemă este legată de pompele care transportă apa Dunării către centrală. O nouă scădere a nivelului ar putea provoca intrarea acestora în regim de cavitație, fenomen în care se formează bule de aer și vapori de apă.
Acestea pot produce vibrații puternice și pot avaria echipamentele.
Pompele ar trebui oprite înainte de atingerea acestui punct, ceea ce ar lăsa centrala fără suficientă apă pentru răcirea condensatoarelor turbinelor și ar impune oprirea reactoarelor.
Potrivit expertului, oprirea preventivă ar trebui începută cu aproximativ o zi și jumătate înainte ca pompele stației de la mal să nu mai poată funcționa în siguranță.
Prognozele actuale indică însă doar o scădere treptată a nivelului, iar Kașciev nu se așteaptă ca primul prag critic să fie atins în următoarele două săptămâni.
"Datele istorice arată că nivelul scăzut al Dunării s-a menținut adesea până la jumătatea lunii octombrie", a spus Kașciev, precizând că evoluția rămâne incertă.
Sistemul de răcire al centralei Kozlodui este diferit de cel al centralelor nucleare din România și Ungaria
Centralele de la Cernavodă și Paks sunt construite direct pe malul Dunării și preiau apa de răcire din fluviu. Kozlodui se află la aproximativ șapte kilometri de apă și are nevoie de o stație mare de pompare și de un canal cu o lungime de șapte kilometri.
Stația de pompare a fost construită la începutul anilor 1970 și extinsă ulterior pentru a deservi reactoarele 3-6. Aceasta are 34 de pompe, dintre care mai puțin de 20 sunt necesare pentru operațiunile de răcire. Apa este transportată prin canal până la centrală, unde o stație centrală de pompare o distribuie către sistemele care au nevoie de ea.
Apa este folosită în principal pentru răcirea condensatoarelor turbinelor și pentru transformarea aburului în apă. După ce temperatura sa crește cu aproximativ 11-12 grade Celsius, aceasta este evacuată înapoi în Dunăre printr-un al doilea canal.
Kașciev a subliniat că, pentru funcționarea pompelor, nu contează doar cantitatea de apă aflată sub gurile de admisie, ci și înălțimea coloanei de apă de deasupra lor. Această coloană asigură presiunea necesară funcționării normale a echipamentelor.
Nivelul recomandat a fost deja depășit în sens negativ cu aproximativ zece centimetri, a precizat expertul. Pompele pot funcționa în continuare, însă o nouă scădere ar crește riscul de cavitație, provocată de pătrunderea bulelor de aer în sistem și apariția unor vibrații puternice.
Pe sectorul bulgăresc al Dunării este prognozată o vreme însorită și foarte caldă marți, cu temperaturi maxime cuprinse între 35 și 38 de grade Celsius. Căldura va pune și mai multă presiune asupra fluviului, deja afectat de secetă.
