Un raport recent al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) a dezvăluit că, în 2024, aproape 40 de milioane de kilometri pătrați de ocean din zona Asiei de Sud-Est și a Pacificului au fost afectați de un val de căldură marină – echivalentul a cinci ori suprafața Australiei. Potrivit specialiștilor OMM, această situație a fost determinată în principal de criza climatică și a coincis cu o serie de fenomene meteorologice extreme, care au avut consecințe devastatoare în regiune, scrie The Guardian.
Datele prelucrate de sateliți au arătat că nivelul mării în zona menționată a crescut cu aproape 4 mm pe an, o rată „semnificativ mai mare” decât media globală, de 3,5 mm/an. Acest fapt subliniază rapiditatea cu care se deteriorează echilibrul ecologic al zonelor costiere și micilor insule, unde ridicarea apei atrage riscuri majore pentru comunitățile locale și infrastructura critică.
Profesoara Celeste Saulo, secretarul general al OMM, a avertizat că încălzirea și acidificarea oceanelor „au cauzat pagube pe termen lung ecosistemelor marine și economiilor locale”. „Ridicarea nivelului mării reprezintă o amenințare existențială pentru întregi națiuni insulare. Este din ce în ce mai evident că timpul nostru pentru a inversa tendința se epuizează rapid”, a subliniat aceasta.
Raportul OMM precizează că, în lunile ianuarie, aprilie, mai și iunie ale anului trecut, aproape 40 de milioane de kilometri pătrați din suprafața regională a oceanelor au înregistrat valuri de căldură moderate până la puternice. Acest fenomen a generat efecte imediate și pe termen lung, dintre care cel mai grav a fost decolorarea masivă a coralilor. Valul de căldură a declanșat al cincilea episod de albire în masă a recifului de corali de pe Marea Barieră de Corali din Australia, primul din 2016 încoace, cauzând pierderea pe scară largă a speciilor și modificări profunde ale habitatelor subacvatice.
Inundații, alunecări de teren și cicloane
Concomitent cu valul de căldură marină, în 2024 regiunea a fost lovită de o serie de evenimente meteorologice extreme.
În Filipine, ploi torențiale abundente, în lunile ianuarie și februarie, au generat inundații și alunecări de teren care au ucis cel puțin 93 de persoane.
În Australia, un val de căldură neobișnuit de timpuriu a provocat temperaturi-record în luna august, afectând culturile agricole și sănătatea populației, în special în regiunile de centru ale țării.
În Singapore și Malaezia, inundațiile majore au forțat strămutarea a peste 137.000 de persoane și au provocat șase decese.
Pe insula Sumatra, din Indonezia, în luna martie s-au înregistrat viituri fulgerătoare, iar la începutul anului 2024 regiunile nordice și centrale ale Australiei au fost lovite de inundații de amploare, provocate de precipitații extreme.
Un alt semnal de alarmă a venit din vestul insulei Noua Guinee (Indonezia), unde a fost raportată topirea rapidă a ghețarilor. Conform specialiștilor, pierderea totală a gheții ar putea surveni până în 2026 sau imediat după, lăsând în urmă o regiune fără surse glaciare care, timp de secole, au susținut cursurile de apă dulce și biodiversitatea locului.
Filipinele au fost lovite de 12 cicloane tropicale în 2024 – dublu față de media obișnuită – cu daune estimate la aproximativ 430 de milioane de dolari.
În Australia, sezonul de zăpadă s-a încheiat „anormal de devreme”, semnalând modificări climatice care afectează atât turismul de iarnă, cât și ecosistemele montane.
Impactul asupra coralilor și ecosistemelor marine
Assoc Prof. Alex Sen Gupta, cercetător în domeniul științelor climatice la Universitatea din New South Wales, a comentat că valul de căldură marină este „remarcabil” și face parte dintr-o creștere record a temperaturilor oceanice la nivel global, care a debutat în 2023.
„Nu am mai văzut așa ceva, nu putem să explicăm cum s-a ajuns la această creștere accelerată”, a afirmat Sen Gupta. Conform acestuia, multe organisme marine se află la limita toleranței termice; „dacă depășesc pragul, ele încep fie să migreze către ape mai reci, fie să moară”.
Pe lângă furtunile puternice și topirea ghețarilor, valul de căldură marină din 2024 a forțat recifurile de corali să sufere un proces intens de albire. Pigmenții care le conferă nuanțele vii nu pot rezista temperaturilor ridicate, iar în absența simbiozei cu algele zooxanthellae – filtrați de corali pentru hrană și energie – structurile de recif intră într-o stare de stres sever. OMM avertizează că, odată afectate astfel, refacerile pot dura decenii, iar unele specii de coral pot dispărea.
„Acest raport transmite un mesaj clar pentru intensificarea acțiunilor climatice. Observăm fenomene pe care nu le-am mai întâlnit până acum”, a declarat Ben Churchill, director regional al OMM pentru zona Asia de Sud-Est și Pacific. Concret, specialiștii OMM îndeamnă guvernele și comunitățile internaționale să accelereze reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și să investească masiv în adaptare și reziliență.
Ştiri video recomandate
