Antena 3 Opinii Analiza SRI: 3.600 de grupuri infracționale organizate internațional, active în Europa

Analiza SRI: 3.600 de grupuri infracționale organizate internațional, active în Europa

de Radu Tudor    |    16 Dec 2021   •   12:50
Analiza SRI: 3.600 de grupuri infracționale organizate internațional, active în Europa
Sursa foto: radu-tudor.ro

Realizatorul Antena 3, Radu Tudor, a publicat pe blogul personal analiza SRI care arată că pe continentul european sunt active 3.600 de grupuri infracționale organizate internațional.

Potrivit datelor publicate de revista Intelligence a Serviciului Roman de Informatii, Consiliul Europei scrie în „Cartea albă a criminalității organizate transnaționale”, ca pe continentul european sunt active aproximativ 3.600 de grupuri infracționale organizate internațional.

La nivel global, Oficiul ONU pentru combaterea traficului de droguri şi prevenirea criminalităţii estimează că între 2% și 5% din Produsul Intern Brut global este spălat în fiecare an. Într-un studiu Transparency International ţările din Balcanii de Vest se află la mijlocul clasamentului format din 180 de state. Cele mai bune poziţii în acest studiu le ocupă Croaţia (locul 47) şi Muntenegru (locul 45), în timp ce Serbia (locul 94) și Kosovo (locul 104) sunt considerate statele cu cel mai ridicat nivel de corupţie din regiune.

În cele mai multe situații, atunci când subiectul Balcanilor de Vest este o temă de discuție, apare inevitabil trimiterea la sintagma „Balcanii – butoiul de pulbere al Europei”, un clișeu des folosit pentru a descrie această regiune percepută ca loc nesigur și generator de conflicte. Incontestabil, regiunea balcanică a fost puternic marcată de transformările dramatice din ultimii 20 ani, de războaiele civile și de destrămarea Iugoslaviei.

Amplasarea geografică între actori importanţi din estul şi vestul Europei, dar şi la graniţa intereselor concurente ale marilor puteri, a transformat Balcanii într-o miză constantă a luptei pentru extinderea sferei de influență. Toate acestea, alături de instabilitatea economică, politică și socială, la care trebuie adăugat temperamentul specific regiunii, au favorizat dezvoltarea fenomenului criminalității organizate în această zonă.

Sub aspectul sociologic, din perspectiva teoretizărilor lui Emile Durkheim și Robert E. Merton, criminalitatea organizată din statele ex-iugoslave poate fi asociată anomiei, definită ca absența normelor sau valorilor sociale la nivelul individului ori ale comunității. Într-un astfel de context, criminalitatea poate fi considerată o „tactică de supraviețuire” economică și națională, dar una care atrage după sine importante costuri politice, sociale și economice.

Balcanii, un mediu propice pentru criminalitatea organizată

În ultimii 20 de ani, grupările de criminalitate organizată (GCO) au acumulat un important capital financiar, și-au consolidat influenţa şi relaţiile, iar aria de acţiune s-a extins dincolo de graniţele statelor din care proveneau, afectând statele din vecinătate și, implicit securitatea Uniunii Europene.

Amploarea rețelelor de criminalitate organizată din Balcani, varietatea activităților întreprinse și profiturile de ordinul milioanelor de euro nu au fost posibile fără aportul și implicarea unor funcționari publici și a unor persoane cu influență decizională.

Caracteristicile criminalităţii organizate din anumite state balcanice indică potenţialul acesteia de a fi utilizată ca instrument hibrid, după modelul Ucrainei, pentru fragilizarea instituţiilor statului prin corupţie sau influenţă la nivel înalt, asigurarea unor canale clandestine pentru fonduri utilizate în acţiuni neasumate oficial sau susţinerea platformelor folosite în propagandă şi influenţă sau a acţiunilor serviciilor secrete.

Mafiile autentice prezente în arealul balcanic sunt specifice culturilor tradiţionale, fundamentate pe legături de rudenie, limba vorbită sau originea geografică, funcţionale din punct de vedere socio-economic şi foarte dificil de penetrat. Plasarea geografică a regiunii, între Orient şi Occident, implică o poziție favorizantă în cadrul rutelor pentru trafic internațional (persoane, droguri, produse puternic accizate, armament).

O analiză Interpol privind magnitudinea, implicaţiile şi efectele traficului cu heroină evidențiază două rute principale de introducere în Europa a drogurilor, una dintre acestea fiind ruta balcanică, ce trece prin Europa de Sud-Est, iar cealaltă fiind Drumul mătăsii, care trece prin Asia Centrală.

Se estimează că 37% din întreaga cantitate de heroină afgană, aproximativ 140 de tone, urmează ruta balcanică, astfel că cea mai mare parte din heroina confiscată, provine de pe acest traseu. Grupările de crimă organizată din Balcani se regăsesc în topul celor mai violente structuri criminogene din lume.

Citiți în continuare pe radu-tudor.ro.

 

×
Subiecte în articol: SRI grupuri infracționale Europa
Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal
Parteneri
x close