La 18 ani de la împuşcarea lui Nicolae Ceauşescu, democraţia din România vrea să încheie definitiv conturile cu acel ciudat decembrie 1989. Au fost găsiţi ţapii ispăşitori pentru morţii de la Timişoara şi pentru masacrul de la Inter: doi generali în rezervă ajunşi la venerabila vârstă de 80 de ani. În rest, n-au existat terorişti, nici mercenari, nici agenturi străine. Armata nu a tras, securitatea s-a comportat cum trebuie, iar foştii nomenclaturişti îşi pot vedea liniştiţi de afacerile deschise în capitalism.
Arestarea generalilor Mihai Chiţac şi Victor Stănculescu vrea să rezolve o dilemă, pe care de fapt mai rău o adânceşte. Istoria lui decembrie 1989 nu se va putea preda niciodată cu o listă aşa scurtă de oameni responsabili pentru dramele de atunci. Pentru că, în condiţiile actuale, ceea ce a fost un eveniment de cotitură în istoria modernă a României, ar putea rămâne în manualele viitorului doar ca "Marele deranj". Adică momentul de răscruce în care românii au ajuns la vorba lui Caragiale: "Să se revizuiască, primesc. Dar să nu se schimbe nimic..."
Mihai Chiţac s-a născut la 4 noiembrie 1928, în comuna Suharău, Botoşani. A îndeplinit funcţiile de ofiţer în Direcţia Operaţii a Marelui Stat Major. A fost înaintat la gradul de general-locotenent în august 1984. În 17 decembrie 1989 a făcut parte din echipa de generali trimisă de Nicolae Ceauşescu la Timişoara. La 28 decembrie 1989, Chiţac a fost numit în funcţia de ministru de interne.
Victor Atanasie Stănculescu s-a născut la 10 mai 1928, în Tecuci, Galaţi. În 1968, în perioada invaziei sovietice în Cehoslovacia, este înaintat la gradul de general-maior. În perioada 1986-1989 îndeplineşte funcţia de prim-adjunct al ministrului apărării. La 17 decembrie 1989 a fost trimis de Nicolae Ceauşescu la Timişoara. În 22 decembrie 1989 şi-a pus piciorul în ghips pentru a evita implicarea în acele evenimente. După 1989, a fost ministru al economiei şi ministrul apărării.
Bogdan Pitaru, Antena3.ro
