"Absența opoziției conduse de PSD de la ședința din 24.02.2020 de (ne)învestire a Guvernului Orban și eventual la celelalte care vor fi convocate reprezintă, din punctul de vedere al dreptului parlamentar, exercitarea unei forme de protest recunoscut, este adevărat, doar cutumiar, dreptul opoziției la grevă parlamentară sau la boicot parlamentar. Istoria Parlamentului României după 1990 cunoaște destule astfel de cazuri.
Prima grevă parlamentară serioasă a avut loc în noiembrie 1998, când PDSR a refuzat participarea la orice lucrări ale Parlamentului până când partidele parlamentare nu vor semna un document privind respectarea drepturilor Opoziției. Au existat și represiuni, constând în diminuarea diurnelor pe care trebuiau să le primească cei ce absentau. Greva a durat 3 săptămâni.
Cea mai amplă grevă parlamentară a avut însă loc în 2012, declanșată de PNL și PSD, care formau atunci USL-ul. Aceasta a durat aproape 3 luni, paralizând activitatea Parlamentului
Tot cutumiar există regula că majoritatea este cea care trebuie să asigure cvorumul de ședință, iar nu opoziția. Sau, cum spunea Raluca Turcan în numele PNL de la tribuna parlamentului în decembrie 2018: "Există posibilitatea de a intra în grevă parlamentară dacă nu supuneți următoarele solicitări. Dacă aveți majoritate supuneți la vot, dacă nu, înseamnă că nu aveți, înseamnă că exercitați prerogativele prin încălcarea regulamentului".
Boicotul parlamentar nu este consacrat în mod explicit în legislație, cum am arătat deja, dar este legitim și face parte din instrumentarul jocului democratic. Strict legal vorbind, parlamentarii au obligația participării la ședințele reunite ale Camerei Deputaților și Senatului.
Regulamentul ședințelor comune ale CD și Senatului prevede expres, în art. 33 alin 1 că "Deputații și senatorii sunt obligați să fie prezenți la lucrările comune ale Camerei Deputaților și Senatului și să se înscrie pe lista de prezență a ședinței comune, ținută de secretari". Potrivit aceluiași regulament precum și Legii nr. 96/2006 (statutul deputaților și senatorilor) singura sancțiune care li se poate aplica este reținerea a 1% din indemnizația lunară brută.
Există și posibilitatea motivării absenței, ceea ce înseamnă neaplicarea nici unei sancțiuni, iar asta chiar de către liderul de grup PSD din cele două camere, dacă de exemplu se invocă absența în vederea rezolvării unor probleme legate de exercitarea mandatului (art. 28 alin. 2 din Legea 96/2006)", potrivit lui Toni Neacşu.
